Doina Popescu-Brăila, în fața "ambulanței" cu care călătorea prin țară până de curând. La București se afla în altă mașină. Foto: Arhiva personală
Doina Popescu-Brăila, în fața "ambulanței" cu care călătorea prin țară până de curând. La București se afla în altă mașină. Foto: Arhiva personală
05/07/2018
Scriitoarea agresată pe motiv că ar fura copii: "Primesc încontinuu telefoane de amenințare"
„La data de 4 iulie, în jurul orei 23.30, o femeie a sesizat prin apel 112 faptul că a fost agresată de un grup de bărbaţi, pe o stradă din sectorul 1.
La faţa locului s-au deplasat cu operativitate poliţiştii Secţiei 3, iar din primele verificări s-a stabilit că femeia, care dormea într-o autospecială inscripţionată cu însemne specifice ambulanţei, staţionată în faţa unui imobil de pe raza sectorului 1, a fost lovită de cinci bărbaţi.
Poliţiştii i-au identificat pe aceştia şi i-au condus la sediul Secţiei 3 Poliţie pentru audieri”.
Așa sună un comunicat sec al Poliției Capitalei.
Femeia e scriitoarea Doina Popescu-Brăila (49 de ani), care călătorește prin țară într-o mașină de tip ambulanță pentru a-și vinde romanele.
În seara zilei de miercuri, 4 iulie, ea a fost cât pe ce să fie linșată în București, pe motiv că „ar conduce salvarea care fură copii” − actualizarea unei legende urbane care circula în anii comunismului.
După o noapte în care nu a dormit deloc, Doina Popescu-Brăila ne-a relatat ce i s-a întâmplat.
*
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
− Ce a declanșat coșmarul pe care l-ați trăit miercuri seara?
− Nu-mi vine să cred că suntem în 2018. Lucrurile au pornit de la o prostie. Deschisesem puțin geamul, era irespirabil, prea cald în mașină.
Un invid de etnie romă s-a apropiat și a început să mă filmeze prin geam, când mă schimbam. L-am apostrofat, i-am spus să nu mă mai filmeze, că sun la Poliție.
Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului
Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?
Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"
INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.
Pe urmă el a răsucit-o: − Păi nu vezi că ești cu ambulanța neagră? − Cum, că doar e albă cu portocaliu.
Erau niște femei isterizate care-i strigau − fugi de-acolo, că te omoară, fugi de-acolo, că te omoară.
Am avut senzația că se retrag, dar, de fapt, încercau să filmeze din mai multe unghiuri și să cheme ajutoare. Deci, femeile strigau că l-aș omorî pe individul acela, care era la 10-15 metri de ambulanța mea.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Acum mă sună de pe tot felul de numere private și mă amenință. Încerc să răspund cât mai puțin la telefon, pentru că nu știu dacă e o voce prietenoasă sau nu.
Ba sunt cititorii care sună să mă susțină, ba sunt ceilalți, care mă sună să mă amenințe.
− Unde era parcată mașina dumneavoastră?
− În dreptul unui magazin Mega Image; e unul mai spre Ministerul Transporturilor, într-o parcare din dreptul unei alei.
I-am arătat acelui individ cărțile, i-am explicat că sunt scriitoare. El o ținea cu − unde sunt copiii? arată-mi copiii…
Venea tot mai multă lume, se anunțau pe telefon, gluma se îngroșa, când am sunat la 112.
− Ați ieșit din mașină să-i spuneți să nu mai filmeze?
− Eu n-am ieșit. Îi spuneam prin geam, gemulețul era crăpat un pic, așa. De aici au răsturnat toată chestia și au făcut din țânțar armăsar.
S-au tot anunțat între ei. Vedeți că românii nu sunt atât de uniți, dar la prostii sunt? Lucrurile au degenerat incredibil.
Dar e păcat că nu m-ați sunat să-mi luați interviu despre cărțile mele. Chiar, cărțile mele ar merita să…
Adică eu ar trebui să fiu cunoscută prin cărțile mele, și nu printr-o asemenea prostie. Practic, în momentul de față, să trăiești din scris este o performanță extraordinară. Și mie mi-a ieșit foarte bine.
Acest incident îmi poate compromite proiectul, munca. E nedrept.
− Cum v-au tratat polițiștii care au intervenit?
− Pot să spun că au fost foarte profesioniști. Au verificat, au văzut că nu e nimic în neregulă cu mașina. S-au purtat mult mai profesionist decât a făcut-o presa. Trebuie să recunosc că au luat-o înaintea presei.
− Ce le reproșați ziariștilor care au relatat despre incident?
− Au spus o grămadă de prostii. Cum să spună că numerele mașinii erau false? S-au verificat, erau în regulă.
Apoi, povesteau niște cetățeni acolo, era clar că fabulau, și i-au dat de mai multe ori pe post. S-a urmărit senzaționalul, nu adevărul.
Eu caut întotdeauna să-mi pun ambulanța în zone cu camere de luat vederi, așa că se pot vedea filmările.
O altă chestiune: am fost 90 de zile în Ardeal, fără niciun incident. Chiar așa, s-au adunat toți nebunii la București? E păcat că am ajuns în 2018 și o gloată se manifestă așa.
− Cum au degenerat lucrurile? E adevărat că ați fost agresată?
− Am fost și îmbrâncită, și scuipată-valuri, și arsă cu țigara. Sunt lucruri care s-au întâmplat și nu trebuiau să se întâmple în 2018.
− Cam câți oameni se strânseseră în jurul mașinii?
− Până la urmă a fost o mare de oameni. S-au anunțat între ei și au venit valuri, valuri.
Nu era preocuparea mea să-i număr atunci. Poate că greșesc încercând să estimez, dar erau sute, sute. La un moment dat, scandau să vină președintele, să vină domnul Iohannis.
Strigau: Salvați copiii! Asta, timp îndelungat. Erau sute, cât vedeai cu ochii, și-ncolo, și dincolo.
Au venit nu știu câte mașini de Poliție, patru, cinci, poate șase, cu girofar. Mi-au asigurat securitatea.
În curtea Poliției au venit și mascații și au asigurat ordinea. Acolo, la poartă, au fost foarte, foarte mulți. Bine, veniseră pentru spectacol.
La un moment dat, a venit un cetățean și le-a zis: Plecați acasă, doamna e scriitoare, i-am citit trei cărți. Dar nu interesa pe nimeni adevărul.
Nu mă așteptam să se ajungă aici. Încerc de atâția ani să mă descurc singură, să mă promovez singură, iar niște oameni lipsiți de cultură, de educație și de instruire se comportă așa.
Sunt epuizată, simt că trebuie să dorm, sunt la limita resurselor fizice. Am refuzat și internarea, pentru că m-am temut că n-o să am securitate acolo-n spital.
*
Live-ul făcut pe Facebook de unul dintre agresori:
Poliția face apel pe Facebook: „Te rugăm să nu distribui mesaje false”
Joi, 5 iulie, în jurul orei 12.30, Poliția Română a postat pe pagina sa oficială de Facebook următorul mesaj:
„Nu e neagră, e albă și nu fură copii, aduce cultura în comunitate… este o simplă ambulanță casată, folosită într-un proiect cultural.
MIT: O ambulanță neagră se plimbă prin oraș și răpește copii pentru a le lua organele.
ADEVĂR: În România nu au fost înregistrate astfel de cazuri.
Emoția și rațiunea ne ghidează comportamentul, iar o decizie emoțională este bine să fie trecută prin filtrul rațiunii, chiar și «la cald».
Dacă ai văzut ceva care ți se pare suspect, sună la numărul 112, venim imediat și clarificăm situația. Ne poți sprijini prin furnizarea cât mai multor informații care vor fi transmise în timp real, din dispecerat, colegilor care vin la sesizarea pe care ai făcut-o.
Te rugăm să nu distribui pe rețelele de socializare mesaje false. Acestea nu fac altceva decât să creeze o stare de panică nejustificată pentru orice părinte care își dorește tot ce-i mai bun pentru copilul său”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this