Sănătate, Educație, Justiție: 5 probleme structurale

Iulia Marin

Redactor

Premierul Dacian Cioloș a lansat marți, în cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Victoria, Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016-2020.

La dezbatere au participat vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educației, Mircea Dumitru, și ministrul Justiției, Raluca Prună.

PressOne a fost de față, a consultat  Strategia – aflată în dezbatere publică până în 29 iulie – și vă prezintă principalele 5 probleme structurale din Sănătate, Educație și Justiție, precum și propunerile de soluții formulate de miniștrii de resort.

„E timpul ca România să se însănătoșească”

Premierul Dacian Cioloș – al cărui mandat în fruntea Guvernului a debutat într-o perioadă marcată de sloganul Corupția ucide – a vorbit pe larg despre principalele teme ale Strategiei Naționale Anticorupție.

El a spus că lupta anticorupție se va axa pe prevenirea infracțiunilor.

„Cred că trebuie să intrăm din ce în ce mai mult într-o democrație participativă, și nu într-una pasivă. Statul nu poate face chiar totul fără o implicare individuală a fiecăruia dintre noi.

Corupția ucide – vă amintiți acest slogan – și, iată, vedem astăzi în multe situații cum corupția, coroborată cu indiferența, poate ucide literalmente; am văzut cazuri în sănătate.

Dar corupția  și indiferența pot ucide și social, prin alienare, când le întâlnim în educație.

În ambele domenii, fără o schimbare de atitudine din partea noastră, ca beneficiari ai serviciilor publice de sănătate și educație, nu vom reuși să eliminăm corupția și indiferența.”

Spre finalul discursului, Dacian Cioloș a precizat că speră ca România să nu mai aibă nevoie de monitorizare din partea Comisiei Europene – prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – pentru a menține progresele făcute în justiție.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

„Sper să ajungem la o situație în care nu vom mai avea nevoie de această monitorizare, să demonstrăm că suntem capabili să ne spălăm rufele murdare în familie și să ne asumăm obligațiile ca societate. Este timpul ca România să se însănătoșească până la capăt”, a spus premierul în finalul discursului său.

Sănătate: adio, plic!

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și-a început discursul cu același slogan, lansat în timpul manifestațiilor de stradă de după #Colectiv:

„Corupția ucide, și acest lucru nu e nicăieri mai evident decât în Sănătate”.

Vlad Voiculescu este ministru de mai puțin de două luni.

Așa cum au fost prezentate de Vlad Voiculescu, și după cum reies din Strategia Națională Anticorupție, problemele structurale din Sănătate țin de:

1. Corupție/ Ministrul a vorbit despre Decizia CCR prin care atențiile acordate personalului medical se califică drept folos necuvenit, decizie care a deschid drumul pentru combaterea fenomenului;

2. Lipsa de finanțare/ Ministrul a recunoscut că generalizarea șpăgii în spitale este cauzată de salariile mici din Sănătate. O sursă suplimentară de finanțare ar urma să o reprezinte banii proveniți din confiscări.  Mai exact, 20% din suma totală confiscată de ANAF și de ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate) ar urma să fie direcționată către Ministerul Sănătății, potrivit Strategiei.

3. Lipsa unui mecanism transparent de selecție a managerilor de spitale/ Voiculescu a afirmat că, până la finalul mandatului său, va pune bazele unui nou mecanism de selecție a managerilor, pe baza unor criterii de performanță;

4. Lipsa unui mecanism de prioritizare a investițiilor/ Asta înseamnă că, practic, banii investiți de spitale nu urmează nicio logică. Soluție: evaluarea necesităților și investiții în funcție de nevoile instituțiilor.

5. Monitorizarea achizițiilor făcute de spitale/ Soluție: un sistem de achiziție centralizată extins, dezvoltarea unei  Platforme de Monitorizare a Veniturilor și Cheltuielilor pentru spitalele din sistemul public și privat.

În discursul său, Vlad Voiculescu a și exemplificat cum anume ucide corupția.

„Plicul a structurat sistemul, plicul îi face pe mulți să nu ajungă la medic. Acum ceva vreme, am întâlnit într-o localitate din Dâmbovița o mamă care și-a dus prea târziu copilul la medic, copil care suferea de cancer. Când am întrebat de ce nu l-a dus mai devreme, mi-a spus: Nu am eu bani de București!„

Educație: "Insistăm prea puțin asupra formării de caractere"

Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a vorbit despre corupție din învățământ, de la suspiciunile de plagiat care vizează demnitari ai statului până la atențiile pe care elevii sau părinții le oferă profesorilor.

Dumitru a subliniat că, în sistemul universitar și preuniversitar, școala românească produce rezultate mediocre, dacă nu chiar submediocre, iar una dintre principalele cauze este chiar corupția.

În Strategia Națională Anticorupție, autorii s-au axat pe problemele de integritate din Învățământ, însă Dumitru a atacat mai multe subiecte.

Unele par a-și găsi soluție la Guvern, în timp ce altele țin de Parlament sau strict de cei dinăuntrul sistemului:

1. Corupția din sistemul preuniversitar și universitar/ Soluții: eficientizarea CNATDCU și implementarea unui soft informatic pentru depistarea plagiatului;

2. Salarizarea cadrelor didactice/ Soluție: 20% din fondurile confiscate de statul român prin ANAF/ANABI ar urma să ajungă la Ministerul Educației;

3. Frecventele modificări legislative, care generează lipsă de credibilitate;

4. Relația de dependență  a instituțiilor de învățământ față de autoritățile locale/ Posibilă soluție: transparentizarea alocării fondurilor;

5. Performanțe scăzute ale sistemului de învățământ.

La finalul discursului, Mircea Dumitru a anunțat că plănuiește introducerea disciplinei Educație juridică în programa elevilor de clasa a XI-a. El a precizat că își dorește ca abordarea cadrelor didactice să fie axată pe formarea de caractere, nu doar pe transmiterea de informații.

„Insistăm prea puțin asupra formării de caractere și convingeri, iar statisticile arată că peste 70% dintre elevii care vin în școala românească se simt singuri, neajutorați, și vin la școală fără nicio plăcere.

Dacă cea mai mare parte a vieții lor este una în care se simt singuri și neajutorați, vă dați seama care este efectul asupra lor”, a spus ministrul.

Justiție: "Să redăm societății ce i s-a furat"

Ministrul Justiției, Raluca Prună, își dorește ca, până la finalul mandatului, să transpună în România directiva Uniunii Europene privind confiscarea extinsă.

„La toamnă o voi pune pe masa Parlamentului”, a promis ea.

Raluca Prună a anunțat că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) are deja un sediu și un președinte ales, în persoana lui Cornel Călinescu.

ANABI, care urmează să devină operațională în lunile următoare, este instituția înființată anul trecut pentru a gestiona bunurile sechestrate sau confiscate în urma unor procese.

Coroborând declarațiile ministrului cu informațiile din Strategia Națională Anticorupție, reiese că Ministerul Justiției urmărește cel puțin aceste cinci probleme structurale:

1. Slaba educație anticorupție/ Posibilă soluție: înființarea unei instituții de integritate axată pe prevenție/consiliere etică;

2. Proasta gestionare a bunurilor sechestrate/confiscate în cadrul proceselor penale/ Soluție: operaționalizarea ANABI;

3. Lipsa de transparență în administrația publică locală și centrală/ Soluții: modificări legislative care să oblige transparentizarea contractelor de achiziții publice, publicarea în format electronic a declarațiilor de avere/interese, monitorizarea achizițiilor publice și a potențialelor conflicte de interese, prin implementarea sistemului informatic PREVENT;

4. Eșecul recuperării pierderilor provocate statului în urma afacerilor de corupție/ Soluție: transpunerea directivei UE privind confiscarea extinsă, eficientizarea ANABI și a ANAF în vederea recuperării prejudiciilor;

5. Soluționarea cererilor de percheziție/reținere/urmărire penală în cazul miniștrilor/parlamentarilor/ Soluție: modificarea Regulamentelor Camerei și Senatului, precum și a Statutului deputaților și senatorilor, prin includerea unor termene concrete în care se pot soluționa solicitările venite din partea justiției.

Vorbind în special despre ANABI, ministrul Raluca Prună a încheiat astfel:

„Vorbim despre lupta anticorupție, dar nu trebuie să ne uităm scopul: să redăm societății ce i s-a furat. Ne propunem ca fiecare leu rezultat să se întoarcă în sănătate și în educație.”

*

Strategia Anticorupție sau ce lasă „moștenire” tehnocrații

Noua Strategie Națională Anticorupție (SNA) este un document programatic în care sunt identificate direcții de acțiune, în mai multe domenii, pentru combaterea fenomenelor sau faptelor asociate corupției.

Strategia vizează perioada 2016-2020 și propune în special măsuri de prevenire a infracțiunilor, dar și de recuperare a prejudiciilor provocate statului de către persoanele condamnate definitiv pentru corupție.

Unul dintre punctele-cheie este instruirea funcționarilor publici cu privire la standardele de integritate.

Acțiunile de prevenire nu se rezumă la educație: Guvernul vrea implementarea unui sistem informatic de alertă, denumit PREVENT, care să anunțe posibile conflicte de interese în cazul funcționarilor publici implicați în licitații și achiziții publice.

Implementarea sistemului PREVENT a fost cerută inclusiv de Comisia Europeană, în luna ianuarie a acestui an.

Totodată, potrivit noii Strategii, Guvernul va pune accent pe transparentizarea informațiilor de interes public, dar și pe monitorizarea achizițiilor publice.

În decurs de 3 luni de la adoptarea Strategiei de către Guvern, toate instituțiile publice locale și centrale vor trebui să înceapă procedura de aderare la SNA, iar în 6 luni să prezinte planuri proprii de integritate.

Un raport asupra stadiului implementării SNA este așteptat în iulie 2018 – la jumătatea perioadei vizate.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€