Să nu mai uiți nimic, niciodată

Bianca Felseghi

Senior Editor

Trăim o senzație de uimire, dublată de curiozitate și încântare, când descoperim că tehnologii pe care le-am văzut în filme SF sunt acum disponibile „de-adevăratelea”: de la imprimante 3D, care pot crea dublura fizică a obiectelor, la holograme și mașini zburătoare.

Dar cum ar fi dacă momentele personale de care ne e rușine, eșecurile și slăbiciunile îngropate într-un colț de memorie, toate acele mici sau mari secrete etichetate cu „așa nu” sau „never again” ar ajunge să fie disponibile pe un stick, ușor de accesat oricând și de către oricine?

În 2011, Jesse Armstrong, scenaristul unui episod din serialul Black Mirror, s-a jucat cu această idee. Iar până la înregistrarea patentului pentru invenție, în 2016, n-a mai fost decât un pas. Pe care l-au făcut însă mari companii de profil.

În episodul 3 al primului sezon din Black Mirror, intitulat „The entire history of you”, este vorba despre o societate din viitorul apropiat în care mai toți indivizii au implantat în creier un dispozitiv care stochează ceea ce văd de-a lungul întregii vieți.

Personajele au la dispoziție o mică telecomandă cu ajutorul căreia pot să deruleze imaginile și să vizioneze orice secvență anterioară. „Videoteca” personală este împărțită disciplinat pe foldere, în zile, luni și ani.

Proiecția imaginilor se face fie pe ecranul lentilelor de contact, fie pe un smart tv la care se conextează wireless.

E un voyeurism bolnăvicios în toată această schemă ficțională. Iar cei care nu au dispozitivul implantat în creier sunt considerați de modă veche, ba chiar retrograzi.

Mai ales că o astfel de cyber-competență te ajută, la o adică, să rezolvi tot felul de mistere sociale, cum ar fi: care dintre prietenii tăi a plecat de la restaurant fără să-și achite nota de plată?

Acest episod din Black Mirror n-a fost difuzat fără să lase urme în viața reală: în 2013, actorul Robert Downey Jr. a cumpărat drepturile de autor pentru a transforma subiectul într-un film artistic.

Și mai aproape de noi, în 2016, Sony a cerut patentarea unui set de lentile experimentale care înregistrează tot ceea ce vezi.

Și cei de la Samsung lucrează la un „smart eye”, însă imaginile pe care le înregistrează lentilele lor ar urma să fie trimise pentru stocare pe un alt device, de pildă telefonul mobil.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Actrița Jodie Whittaker, vizionând imagini pe lentilele de contact, într-o secvență din episodul 3 al serialului „Black Mirror”.

Potrivit descrierii de pe site-ul american de patente și invenții, viitoarele lentile de contact Sony ar putea fi acționate prin clipire voluntară, dispozitivul de înregistrare și stocare fiind extrem de sensibil la această mișcare.

Lentilele ar putea să fotografieze și să înregistreze video, dar și să execute play back. În plus, stocarea imaginilor ar rămâne… pe retina artificială, exact ca-n povestea imaginată de scenaristul Jesse Armstrong.

Să aibă acest gen de amănunte o relevanță atât de mare încât să merite să ne sacrificăm familia și prieteniile de dragul de a avea întotdeauna dreptate? Avem nevoie în viața de zi cu zi de astfel de unelte-inteligente?

Dacă tehnologia e făcută să ne ușureze viața, de ce ne-am complica și mai mult relațiile personale?

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€