REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Opinie
08/01/2024
Poliția la Festivalul de muzică Neversea, în Constanța, 7 iulie 2023. Inquam Photos / Costin Dincă

România luptă împotriva drogurilor cu strategii de acum un secol. Trei lecții pe care le putem învăța de la alte țări din Europa

Strategiile antidrog ale anilor 1900 gravitau în jurul noțiunii cum că frica de orice fel ar trebui să funcționeze în descurajarea, prevenirea sau scăderea a tot ceea ce ține de droguri cu privire la consum. Așa se face că în secolul XX regăsim un întreg arsenal vizual-artistic, al cărui scop era să sperie: de la închisoare până la iad ori de la nebunie până la a deveni legumă, totul avea de-a face cu frica. 

Marijuana, iarba cu rădăcini în iad, 1936. Sursa foto
Ăsta e viitorul copiilor tăi, 1987. Sursa foto

Multe dintre aceste campanii ori filme se regăsesc astăzi în muzee, unde fundamentele lor sunt catalogate de experți drept „propagandă senzaționalistă și absurdă”. Acest gen de campanii nu doar că nu au redus sau combătut niciun aspect legat de droguri, dar au contribuit exact către contrariu: au înrăutățit daunele atribuite consumului de droguri, i-au îndepărtat pe oameni de la a cere ajutor și au stigmatizat, dezumanizat și înrăutățit viața consumatorilor. Nu este deci nicio surpriză că au fost relegate la stadiul de expoziții și studii de caz despre eșecurile crunte ale acestor abordări, în cadrul de mult-pierdutului război împotriva drogurilor. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Strategii de muzeu în restul Europei, realitate în România anului 2023. România transformă consumatorii în infractori

Deși țările lumii au evoluat considerabil în ceea ce privește campaniile antidrog care funcționează cu adevărat, în România domină în continuare discursurile vechi chiar și de acum aproape 100 de ani. De la foști ofițeri care discută despre iadul în care te trimite marijuana, până la judecători care invocă pedepse și închisori, și încheind cu Agenția Națională Antidrog, ale cărei creații îi portretizează pe consumatori ca la locul unei crime, spațiul public e acaparat de astfel de tentative.

Spune NU drogurilor, spune DA libertății, 2022

Așa cum analizează și raportul Friedrich Ebert Stiftung asupra situației din România: „se recurge, în general, la o prezentare degradantă și stigmatizantă a simplilor deținători de substanțe în vederea consumului propriu, printr-o agresivitate nemaivăzută în ultimii 20 de ani, la nivel european, a discursurilor și materialelor antidrog.” 

Astfel de abordări nu au, de fapt, niciun efect preventiv sau de descurajare, ci tocmai pot contribui spre agravare, conducând la o spirală a infracționalității în care România își creează singură infractorii: etichetare, marginalizare, excludere și, într-un final, chiar alăturarea la grupuri delincvente.

Campanie a Agenției Naționale Antidrog, 2022

Trei lecții pe care le poate învăța România de la state care au avut mai mult succes în combaterea consumului de droguri

1. Reducerea daunelor asociate consumului de droguri, în loc de amenințări

Campaniile din jurul lumii civilizate se concentrează, în principal, pe știința criminologică, alături de pozițiile organismelor internaționale. Spre exemplu, campania globală Support, don’t punish (ajută-i, nu-i pedepsi) susținută și implementată de peste 400 de organizații internaționale și 100 de administrații locale, se concentrează pe promovarea unor mesaje eficiente în domeniul antidrog, care prioritizează asistența și sprijinul pentru consumatorii problematici de droguri, în locul pedepsirii, sperierii sau stigmatizării lor.

Consumatorilor le sunt oferite oportunități de a-și testa substanțele, există camere de consum pentru persoanele dependente, unde pot fi examinate medical și se poate distribui substanța gratuit, alături de materiale și ustensile sterile, precum se întâmplă de 30 de ani cu heroina în Elveția.

Aidoma se întâmplă și la nivel local, unde Norvegia a inițiat una dintre cele mai eficiente campanii de reducere a daunelor consumului de droguri, educând tinerii despre consumul responsabil și prevenind accidentele ori chiar decesele.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Asemenea, în New York, consumatorii de substanțe sunt portretizați în mod onest, indicându-se suportul existent în materie de asistență și tratament – fără frică, fără stigmă, fără exagerări grotești. 

2. Dezincriminarea cantităților mici de droguri

Contextul unor astfel de tranziții de la spectacole ale pedepselor și urii către înțelegere, asistență, normalizare și suport este tocmai schimbarea completă de paradigmă apărută la nivel global după eșecul războiului împotriva drogurilor. Astfel, întocmai poziției comune a Națiunilor Unite din 2019, însemnând a tuturor celor 31 de agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, peste 50 de jurisdicții din întreaga lume, au făcut deja trecerea către dezincriminarea cantităților mici de droguri, permițând forțelor de ordine să se concentreze doar asupra marelui trafic de droguri și permițând medicilor și terapeuților să-i ajute pe consumatorii vulnerabili sau predispuși la riscuri, fără stigmă. 

Acceptă-i, învață-i, și ajută-i pe cei care consumă droguri să facă alegeri mai sigure. Campanie al Departamentului de Sănătate din New York

În România, abordările dominante curente sunt aspru criticate de experți – spre exemplu, Asociația Română de Psihiatrie – for reprezentativ național al medicilor psihiatrii din România – cere astfel:

„solicităm instituțiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și «vânați» pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România”,

respectiv:

„protestăm energic faţă de încercarea unor actori politici de a câştiga capital electoral prin iniţierea de legi care să incrimineze şi mai mult consumatorii de droguri neimplicaţi în alte fapte penale, având în vedere că România este deja ţara cu cel mai înalt nivel de criminalizare a acestui fenomen din Uniunea Europeană şi că, în ciuda acestei realităţi, problemele continuă să se adâncească.”

3. Concentrarea forțelor de ordine doar asupra marelui trafic de droguri, fără implicarea consumatorilor

România continua să aibă cea mai abruptă creștere din UE a incriminării și încarcerării consumatorilor, fiecare din ultimii 6 ani fiind recorduri absolute în ceea ce privește numărul consumatorilor condamnați, culminând cu 1 pe zi în 2021 (70% la o formă a pedepsei cu închisoarea), respectiv recorduri absolute pentru numărul persoanelor cercetate (peste 10.000 anual, dintre care ~80% consumatori).

Marijuana, zborul spre iad, 2022

Așa se face că, deși prin România trec zeci de tone de droguri valorând peste 250 de milioane de euro anual, sunt interceptate doar câteva sute de kilograme – spre exemplu, în 2021, s-au efectuat 2616 capturi de canabis pentru o cantitate de puțin peste 3,2 kilograme (însemnând ~1 gram per captură, de mii de ori), și doar 76 de capturi de peste 1 kilogram fiecare. A

idoma pentru cocaină, s-au efectuat 435 de capturi sub 5 grame pentru o cantitate totală de 4 kilograme (1 gram per captură, de sute de ori), și doar 4 capturi peste 1 kilogram fiecare.

Așa cum relatează și instituțiile și organismele internaționale, aceste abordări sunt total ineficiente și fără efect asupra disponibilității drogurilor, interceptării traficanților or reducerii daunelor consumului: la marii traficanți de droguri nu se poate ajunge prin consumatori, astfel de încercări fiind desprinse din filme polițiste, și nu din practica modernă.

Așa se face că Portul Constanța era supranumit anul trecut de foruri globale drept „un magnet” și un exemplu de „paradis sigur” pentru traficanții de droguri, cu cantități jalnice sau minuscule de droguri interceptate.

Spre comparație, țări care nu mai pedepsesc penal consumatorii ori au chiar legalizat anumite substanțe pot intercepta într-un singur an sute de tone droguri, precum în portul Rotterdam din Olanda, unde au fost interceptate 70 de tone de cocaină anul trecut, sau portul Anvers din Belgia, unde au fost depistate 110 tone. Totul ține de abandonarea modelului ajungerii la „dealer” prin consumator, înlocuirea acestuia cu dezincriminarea cantităților mici și concentrare strict asupra marilor rețele de trafic, cu ajutorul serviciilor de informații.

Până când se va ajunge la astfel de eficientizări bazate pe știință și experiențele a zeci de țări, realitățile sumbre din România actuală sunt ca acum în urmă cu 100 de ani. Spiralele infracționale, decesele atribuite drogurilor sau generate de politicile antidrog, tineri cu vieți îngreunate de dosare penale sau condamnări și îmbogățirea rețelelor de trafic – toate vor continua să se accentueze până când România va ajunge cu discursul public, campaniile aferente și interceptarea marelui trafic în secolul XXI, unde știm cu siguranță că frica și pedepsele împotriva consumatorilor nu funcționează în domeniul drogurilor, ci fac de fapt mai mult rău.

„Știu că poți înțelege, nu poți trece peste lege.” Agenția Națională Antidrog, 2022
Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios