RePowerEU: Cum s-ar putea bloca peste 1,4 miliarde de euro în rotativa guvernamentală de la București

Deși până în momentul de față statul nu a reușit să cheltuiască decât 1.61% din cele 6,3 miliarde de euro primite prin PNRR, un nou pilon dedicat investițiilor în domeniul energetic ar putea însemna o nouă infuzie masivă de fonduri europene în România.

RePowerEU ar putea aduce României 1.4 miliarde de euro în plus față de cele 30 alocate prin PNRR, șansa de a accesa creditele nerevendicate de alte state membre din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și poate cel mai important, ocazia de realoca fondurile nefolosite din exercițiul bugetar 2014-2020.  

Dar România și mai ales consumatorii vulnerabili vizați de RePowerEU sunt deja în pericol să rateze acești bani europeni, din cauza intereselor politice, a lipsei de viziune a statului sau a ignoranței, după cum susțin chiar unii eurodeputați români. 

Bucureștiului i s-ar fi facilitat accesul la bani de către instituțiile europene, însă autoritățile române nu par disponibile la acest moment nici măcar pentru consultări publice. PressOne explică întregul context. 

Bruxelles vrea să ajute consumatorii vulnerabili. Guvernul României „se descurcă” fără ajutor

Planul Comisiei Europene menit să asigure independența UE față de combustibilii fosili din Rusia înainte de 2030 a primit ieri votul final pozitiv în plenul Parlamentului European. 

Din acest moment, statele membre au la dispoziție mai puțin de trei luni pentru a veni cu planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) aduse la zi, care să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării

Pentru a accesa aceste fonduri, Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene, până la finalul lunii aprilie, un plan care să cuprindă atât investiții pe termen lung, în infrastructura energetică, cât și măsuri pe termen scurt, de care ar profita consumatorii casnici și micii antreprenori. 

„Vrem ca banii din RePower să ajungă către reducerea facturii de energie”, a declarat Dragoș Pîslaru, europarlamentar (REPER/Renew Europe) și co-raportor pe RePowerEU, în cadrul unui briefing de presă.

Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui astfel să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi, potrivit recomandărilor legislativului european. Însă la București, ideea n-a fost primită cu prea mare entuziasm.  

„Am avut consultări la nivelul guvernului atât cu domnul Boloș, cu primul ministru și ministrul Mediului. Înțelegerea mea e că avem un dezacord. Vorbesc aici mai ales de Ministerul Investițiilor. Am avut deschidere, am putut să-mi prezint ideile și cumva mai degrabă s-a considerat că AFM se descurcă cu banii pe care îi are din fondul de modernizare”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Programele de tip „Casa Verde”, derulate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) există de mai bine de un deceniu și tot de atunci funcționează în mod problematic. Teoretic, prin intermediul acestora românii pot primi bani de la bugetul de stat pentru a-și monta panouri fotovoltaice. Practic, fie lipsa de interes a cetățenilor, fie incapacitatea administrativă a AFM au făcut ca sute de milioane de lei alocate pentru astfel de programe să rămână necheltuite. 

Totuși, criza energetică determinată de războiul din Ucraina a provocat creșterea masivă a cererilor de panouri fotovoltaice în România. În aceste condiții, Guvernul a anunțat că va aloca 3 miliarde de lei pentru noul program AFM, cu promisiunea că acesta va demara în martie și va fi mai simplu din punct de vedere birocratic. 

Însă în timp ce AFM finanțează doar instalarea de panouri fotovoltaice, banii din RePowerEU ar putea fi folosiți de asemenea pentru pompe de căldură și izolarea locuințelor, crede Dragoș Pîslaru. 

Bruxelles vrea consultări cu societatea și mobilizarea autorităților locale. România are numai ordonanțe și proiecte cu companii de stat

Legislativul european nu a impus niciun fel de proporție între cele două direcții de investiții vizate în RePowerEU. Ca și în cazul PNRR, noul pilon ar trebui să fie elaborat în urma unui proces de consultare cu societatea civilă și autoritățile locale, care ar determina echilibrul între măsurile pe termen scurt, adresate populației și IMM-urilor, și cele pe termen lung, în infrastructură. 

„Vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare. Banii nu vor putea fi absorbiți în timpul pe care îl avem la dispoziție fără autoritățile locale și regionale. Implicarea lor este necesară în România și în toate statele membre”, a declarat Siegfried Mureșan(PNL/PPE), co-raportor pe RePowerEU.

Însă Guvernul României nu a publicat încă un calendar pentru aceste consultări, deși le-a anunțat încă din noiembrie anul trecut. Singurele idei despre cum intenționează executivul să folosească banii din RePowerEU vin sub forma de ordonanțe de urgență. 

Acestea declară „de interes național” proiecte propuse de companii de stat, precum Hidroelectrica, pentru a le facilita derogări. Cea mai recentă ordonanță a fost publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și presupune preluarea unor terenuri de la Agenția Domeniilor Statului. 

„Dacă acea ordonanță se adoptă, nu doar cele 1,4 miliarde s-ar duce integral pe companii de stat și pe proiecte publice, ci şi alte sume din fondurile europene pe care le putem folosi prin RePowerEU. Și ar fi foarte trist pentru România ca lucrul acesta să se întâmple”, spune Dragoș Pîslaru.

Potrivit estimărilor sale, fondurile din RePowerEU ar putea fi folosite pentru a moderniza în jur de 10% din fondul de locuințe, lucru de care ar beneficia în mod direct peste 1,4 milioane de români.

O ultimă șansă pentru fondurile UE nefolosite din perioada 2014-2020

Anul acesta este ultimul în care România ar mai putea folosi fondurile UE care îi revin din exercițiul financiar 2014-2020. Ministrul Marcel Boloș estimează că România ar mai avea de cheltuit 7,5 miliarde de euro, în condițiile în care ritmul de absorbție a fost de aproximativ 5 miliarde pe an. 

Guvernul primește însă asigurări de la Bruxelles că proiectele care nu pot fi realizate până la finalul anului pot fi fazate, și că ar primi automat fonduri europene pentru lucrări efectuate și după 2023. Doar că acestea ar veni din sumele alocate României pentru Bugetul 2021-2027.

Însă Parlamentul European propune o flexibilizare care permite realocarea în RePowerEU a fondurilor aflate în risc de absorbție din perioada 2014-2020. Dacă România ar face acest lucru, atunci ar salva  banii aflați momentan în risc de absorbție și i-ar avea la dispoziție până la finalul anului 2026 (termenul de implementare al PNRR, valabil și pentru RePowerEU). Însă, avertizează Dragoș Pîslaru, s-ar putea ca Guvernul să rateze această ocazie din rațiuni politice: 

„Nu vrem să supărăm primari care au proiecte alocate și se jură că le implementează. E dificil politic, fiindcă majoritatea sunt primari PNL-PSD, și atunci e dificil să le retragi proiectele. E o decizie complicată. 

Cel mai normal ar fi ca, până pe 30 aprilie, să vedem ce lucruri sunt supra-contractate și nu au posibilitatea de a fi cert cheltuite, ce putem realoca. Altfel există riscul ca la sfârșitul anului 2023 să vedem că nu am absorbit o sumă de bani. Și asta mi se pare cel mai păcat.”

Bruxelles vrea PNRR modificat și transparent până la final de aprilie. România așteaptă presupusa rotativă din mai

Până la finalul lunii aprilie, România nu are de prezentat doar planul pentru RePowerEU, ci întreg PNRR-ul revizuit în urma ajustării de buget, conform recomandărilor transmise de Comisia Europeană la începutul acestei luni. 

Acelaşi document introduce, de asemenea, o nouă măsură pentru sporirea transparenței modului în care sunt cheltuiți banii din PNRR. Statele membre vor avea obligația să publice, de două ori pe an, lista celor mai mari o sută de beneficiari ai fondurilor provenite din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Prima publicare de acest fel ar trebui să aibă loc tot în luna aprilie a acestui an. 

Dacă statul reușește totuși să vină cu un plan pentru RePowerEU în timp util, de la Bruxelles vin asigurări că acesta va fi acceptat:

„Guvernele depun planurile după discuții prealabile cu Comisia. La momentul la care planul e depus oficial, Guvernul cunoaște așteptările comisiei și va mai fi pregătit să facă amendamente până la avizul final. Nu se pune problema respingerii planului”, precizează Dragoș Pîslaru.

În cel mai pesimist caz, România va primi doar cele 1,39 miliarde care îi revin din fondul alocat de Comisie noului pilon. Însă șansele ca acești bani să ajungă în primul rând la consumatorii vulnerabili, așa cum își dorește legislativul european, sunt minime.