Reabilitarea Securității. Punctul zero al problemelor României postcomuniste

Matei Udrea

Redactor

Dragi prieteni, astăzi vă prezentăm ultima din cele 8 ore ale emisiunilor-maraton filmate în decembrie anul trecut cu cercetătorul Andrei Ursu despre revoluția română.

Acest episod, pe care îl prezentăm astăzi separat, vine să explice în detaliu punctul zero al problemelor României postcomuniste, pe care le resimțim cu toții până astăzi, la aproape 36 de ani după căderea lui Ceaușescu.

Momentul-cheie îl reprezintă, așa cum îl veți auzi discutând cu lux de amănunte pe Andrei Ursu - om care de peste un deceniu cercetează evenimentele de la Revoluție, ancheta sa fiind încapsulată în două cărți, „Trăgători și mistificatori” și „Căderea unui dictator” - luna ianuarie 1990.

Acela a fost momentul în care Ion Iliescu, noul șef al statului român, s-a reconciliat cu Securitatea aparent desființată pe 31 decembrie 1989, la presiunile populației. În 4 ianuarie, Iliescu a dat decretul prin care grația miile de securiști implicați în represiune și, după 22 decembrie, în diversiunile teroriste care aveau ca scop readucerea lui Ceaușescu la putere. În 9 ianuarie, securiștii au început să semneze condicile de prezență, iar în 12 ianuarie erau deja toți înapoi, la vechile locuri de muncă, reprimind acces la rețelele de informatori și la dosare.

Iliescu, care salvase deja aparatul de activiști ai Partidului Comunist deghizându-i în organizațiile noului Consiliu al Frontului Salvării Naționale, a recuperat în ianuarie 1990 și 90% din cei 14.000 de ofițeri ai Securității, inclusiv trăgătorii care omorâseră sute de oameni după 22 decembrie 1989.

Cei mai periculoși securiști, membrii Direcției de Contrainformații militare, au fost primii recuperați și băgați în serviciul secret al Ministerului de Interne (celebrul „Doi ș-un sfert„). Alții au intrat în SPP.

Criminalii de la Direcția de Anchete Penale din Securitate, care torturaseră și uciseseră oameni în anchete, au fost băgați ulterior în Direcția J (Juridic) a SRI. USLA-șii, inclusiv cei care făcuseră parte din rețeaua de rezistenți a lui Ceaușescu, au intrat în Divizia Antitero a SRI. În general, majoritatea securiștilor au fost recuperați de SRI, care a fost reînființat oficial după diversiunea făcută în luna martie 1990 la Târgu-Mureș, unde s-au creat ciocnirile interetnice româno-maghiare pentru a se justifica readucerea la suprafață a Securității redenumite SRI.

De atunci până azi, n-a existat niciun moment de resetare a serviciilor secrete românești, care să se reformeze și să renunțe la tradiția și ADN-ul vechii Securități ceaușiste, arată Andrei Ursu. Ofițerii lui Ceaușescu au rămas în sistem, și-au impus narativele, au păstrat controlul asupra dosarelor și informatorilor, au apelat la foarte multe din mijloacele pe care le folosiseră și înainte de 1989. Au format până azi noile generații de ofițeri de informații în spiritul ceaușist. Unii dintre ei au fost reciclați în oameni de afaceri cu firme care au contracte cu statul. Alții au fost făcuți politicieni, au înființat partide, au intrat în Parlament și au făcut legi.

Acești oameni, care n-au părăsit niciodată de tot butoanele puterii în România, sunt autorii din umbră ai campaniilor de nostalgie după vechiul regim ceaușist și după comunism și promotorii narativelor antioccidentale și pro-ruse. Au rămas profund ostili ideilor de democrație, liberalism și economie de piață, încercând periodic să scoată România de pe traseul său european.

Tot ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii ani, cu faza acută începută astă-toamnă, are legătură directă cu acești oameni și cu punctul zero petrecut în ianuarie 1990, când veche Securitate nu a fost dezmembrată și scoasă de la butoane, ci readusă de Iliescu în joc, pentru a-l ajuta să-și consolideze regimul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€