Radiografia unei mușamalizări, frază cu frază (II): cum a ignorat CNE zeci de dovezi de plagiat pentru a-l declara neplagiator pe Lucian Bode

Emilia Şercan

România

30/05/2023

Vă prezentăm, astăzi, dovezile pe care Consiliul Național de Etică (CNE) le-a exclus din raportul pe baza căruia care a emis -  cu 18 voturi „pentru” și o abținere - un  verdict de neplagiat în legătură cu cartea ministrului de Interne Lucian Bode 

Verdictul de neplagiat a fost emis în condițiile în care CNE a analizat doar 27 de pagini din cele 232 ale lucrării (11,63%) și a constatat încălcări ale normelor de etică în cercetarea științifică în 26 dintre situațiile evaluate. 

Analiza raportului pe care CNE și-a bazat verdictul de neplagiat am prezentat-o, în prima parte a acestui material: „Radiografia unei mușamalizări, frază cu frază (I): CNE confirmă că Lucian Bode a plagiat de cel puțin 26 de ori, dar îl declară neplagiator”.

În acest moment, în spațiul public coexistă un verdict contrar, de plagiat, pronunțat de Universitatea „Babeș Bolyai” pentru aceeași lucrare în urmă cu patru luni. 

CNE a inventat un adevărat lexicon al ideologiei pro-plagiat, camuflând cele 26 de încălcări ale eticii în cercetarea științifică sub formulări de tip „textul este preluat din sursa necitată”, „o potențială problemă este că nu s-au folosit ghilimele”, „nu s-au folosit ghilimelele” ori că imaginea „nu a fost găsită îl alte publicații, probabil că este originală”.

Probele plagiatului, alături de linkuri din peste 40 de lucrări-sursă din care Lucian Bode a preluat conținut fără a-l atribui corect, prin ghilimele, în materialul de astăzi.

Relativizarea plagiatului de către consiliul antiplagiat

Din cele 27 porțiuni de text din cartea ministrului de Interne analizate, CNE - acronimul prescurtat sub care e cunoscut Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării și Inovării (CNECSDTI) - confirmă că există probleme certe în 26 de porțiuni:

Cu toate acestea, Consiliul Național de Etică a reușit o uluitoare performanță: să confirme că un autor a încălcat în mod sistematic legislația și normele de etică într-o lucrare științifică, dar în final să declare lucrarea ca neplagiată.

Strategia folosită de CNE pentru a-și asuma public o decizie de neplagiat pentru o lucrare deja declarată plagiată, într-o încercare de reabilitare academică a ministrului Lucian Bode, are la bază patru piloni:

***

Cartea ministrului de Interne analizată de CNE este intitulată Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual și a fost publicată în 2021 la Editura CA Publishing.

Acest volum reproduce, cu modificări minore, lucrarea de doctorat a lui Lucian Bode, susținută în septembrie 2018 la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. În ianuarie, UBB a constatat că teza este „profund viciată” de plagiat, cerându-i lui Bode să retragă de pe piață cartea în care și-a publicat teza de doctorat.

Iată dovezile de plagiat din volumul lui Lucian Bode, pe care Consiliul Național de Etică, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea normelor de etică în cercetarea științifică, le-a exclus. 

CAPITOLUL I

În primul capitol al volumului semnat de Lucian Bode am identificat dovezi de plagiat în 12 pagini.

De exemplu, la pagina 23 se regăsesc patru întrebări traduse cuvânt cu cuvânt din cartea lui Barry Buzan și Lene Hansen, The Evolution of International Security Studies. 

Înaintea acestor întrebări există o propoziție introductivă care lasă senzația că ele au fost elaborate de doctorandul Lucian Bode: „Astfel, se conturează patru întrebări sau problematici care structurează studiile de securitate”. La finalul lor, este pusă o notă de subsol care face trimitere către Buzan și Hansen.

Cele patru întrebări, care reprezintă problematizarea unor chestiuni ce țin de studiile de securitate, gândite și elaborate de Buzan și Hansen, trebuiau marcate cu ghilimele. 

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CAPITOLUL I

***

La paginile 28 – 31 se regăsesc 12 definiții, scrise direct în engleză, marcate cu ghilimele și însoțite de traducerea în română, atribuite autorilor lor. 

Deși aparent nu e nicio problemă, aceste definiții sunt copiate, zece dintre ele fiind citate incorect. 

Indiciul că ele au fost copiate și nu au fost studiate de Lucian Bode, definiție cu definiție, în lucrările autorilor originali, se regăsește în nota de subsol nr. 25 unde se menționează „[apud] Benjamin Sovacool”. 

Plecând de la acel apud, care înseamnă „după” – adică autorul tezei nu l-a citit în mod direct pe autorul definițiilor, ci le-a găsit în cartea lui Sovacool, de unde le-a preluat –, am descoperit că alte patru definiții din totalul de 12 se regăsesc în cartea lui Sovacool, iar restul de șase în lucrarea „Conceptualizing Energy Security”, a lui Christian Winzer, pe care, de altfel, Bode o citează în pagina imediat următoare acestui calup de definiții. 

Rigoarea și onestitatea academică cer ca atunci când un autor găsește într-o altă lucrare un pasaj care aparține unui alt autor, pasaj pe care dorește să îl citeze, acesta trebuie să citeze ambii autori, și pe cel care a enunțat respectivul text, dar și pe cel în care a găsit textul, pe aceste din urmă prin particula „apud”.  

CAPITOLUL II

În Capitolul II sunt 14 pagini în care există secvențe de text plagiate de Lucian Bode, la care se adaugă pagini cu ilustrații plagiate. 

Bode nu folosește ghilimele atunci când plagiază din alți autori, fapt care reprezintă o problemă și nu „o potențială problemă”, așa cum a stabilit CNE, în mod eronat, în decizia sa. 

La paginile 75 - 77 sunt mai multe paragrafe plagiate prin traducere din lucrarea „Principles of environmental management from authoritarian to communal”, de Floor Anthoni (2001), care nu au fost marcate cu ghilimele și care nu au niciun fel de referință către autor. 

La paginile 89 – 90 se află mai multe paragrafe plagiate, tot prin traducere, din lucrarea Sustainable Development: Definition, Background, Issues and Objectives. 

Nici aceste paragrafe nu sunt marcate cu ghilimele. 

Un alt exemplu de text plagiat prin traducere se află la paginile 91 - 93, copiate aproape integral din lucrarea „Education for Sustainable Development Toolkit”, de Rosalyn McKeown (2002). 

La finalul unui șir de 62 de rânduri consecutive, nemarcat cu ghilimele, se află o notă de subsol, nr. 126, care face trimitere către autoarea originală. 

Aceste 62 de rânduri au fost plagiate prin traducere, iar indicarea autorului original printr-o notă pusă la finalul lor nu poate acoperi întreg conținutul în lipsa ghilimelelor. 

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CAPITOLUL II

***

O altă secțiune de plagiat masiv în Capitolul II din cartea lui Lucian Bode se află de la paginile 97 - 101. 

Aceste cinci pagini, cu excepția câtorva rânduri, reprezintă plagiat prin traducere din lucrarea „Resource policies in the context of sustainable development: Current trends and challenges ahead”, semnată de Nisida Gjoksi & Michal Sedlacko (2011). 

În aceste trei pagini și jumătate există 13 note de subsol, însă una singură – care acoperă un paragraf de cinci rânduri, neindividualizate prin ghilimele –, face trimitere către autorii originali. 

Referințele din celelalte 12 note de subsol – nr. 131, 132, 134 - 143 – sunt plagiate și acestea din Gjoksi și Sedlacko. 

Mai mult, Bode plagiază în carte (la p. 100) și un citat care în original care este marcat cu ghilimele și atribuit corect. 

Deși aparent acel paragraf a fost citat corect de Bode, în realitate este și el plagiat, pentru că provine din același conținut plagiat din Gjoksi și Sedlacko. 

CAPITOLUL III

În 19 pagini există conținut text plagiat în Capitolul III din cartea ministrului de Interne, la care se adaugă paginile cu imagini plagiate. 

În acest capitol, Lucian Bode plagiază nu numai din diverși autori, ci și din documente oficiale, emise în special de Comisia Europeană. 

Lucian Bode l-a plagiat inclusiv pe îndrumătorul său de doctorat, Adrian Ivan, profesor la UBB și rectorul Academiei Naționale de Informații a Serviciului Român de Informații.

La pagina 114 am identificat 12 rânduri plagiate, fără ghilimele, dintr-un suport de curs al lui Ivan, Istoria integrării europene, aferent anului universitar 2008 – 2009.

În două note de subsol distincte, nr. 170 și 171, Bode face trimitere la o altă lucrare a lui Ivan, Sub zodia „Statelor Unite ale Europei”. De la ideea europeană la Comunitățile Economice Europene, apărută în 2009 la Editura CA Publishing. 

Dacă textul care îi aparține lui Adrian Ivan apare și în lucrarea Istoria integrării europene - dar și în Sub zodia „Statelor Unite ale Europei”. De la ideea europeană la Comunitățile Economice Europene -, este foarte posibil să fie cazul despre conținut reciclat, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor de etică în cercetarea științifică. 

La Editura CA Publishing a fost publicată în 2021, într-un tiraj de 100 exemplare, și cartea lui Lucian Bode. Site-ul Editurii CA Publishing a intrat în mentenanță încă din noiembrie 2022, imediat după ce pe Facebook a început să circule o captură de ecran care arăta că prețul afișat pentru cartea ministrului de Interne era de 0,00 lei.

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CAPITOLUL III

CAPITOLUL IV

Penultimul capitol al cărții are în total 27 de pagini, dintre care în 18 există conținut plagiat. Aproape toate secvențele plagiate din acest capitol sunt în blocuri mari de texte, unele de patru sau chiar cinci pagini consecutive. 

De la paginile 158 la 161, conținutul este plagiat din articolul „Energy: The Dominant Element of the National Instruments of Power”, apărut în 2017 în jurnalul digital Over the Horizon și semnat de Mike Benitez, Prichard Keely și Mark Nexon. 

Imaginile față în față, la rezoluție mare, pot fi descărcate aici.

Conținutul din cele patru pagini este o traducere fidelă a textului original, nemarcată cu ghilimele. Inclusiv referințele bibliografice sunt plagiate din Benitez, Keely și Nexon, acestea regăsindu-se în notele nr. 248 și 249. 

În articolul original, există un scurt pasaj – „[…] derivată din utilizarea resurselor fizice sau chimice, cu precădere pentru a furniza lumină și căldură sau pentru a pune în mișcare utilaje” – pus între ghilimele. 

Acest text nu este însă marcat cu semnele citării în cartea lui Lucian Bode. 

Tot din acest articol, Bode plagiază și un citat inclus de autorii originali în lucrarea lor, care este încadrat de ghilimele. 

Citatul este atribuit de Lucian Bode în notă de subsol nr. 248 lui Charles P. Schleicher, ministrul de Interne lăsând senzația că l-a citit pe acest autor în mod direct, în realitate acesta mascând faptul că a copiat citatul din articolul semnat din Benitez, Keely și Nexon.

***

O porțiune consistentă de plagiat, confirmată inclusiv de Comisia de etică a UBB în teza de doctorat a lui Lucian Bode - care are același conținut ca volumul analizat în acest text -, se regăsește la paginile 168 - 171 din carte. 

Acest conținut provine din lucrarea „Despre politica de energie a Uniunii Europene” (2003), iar Comisia de etică a UBB precizează faptul că în notele de subsol nr. 274 și 279 sunt citate doar două paragrafe din această lucrare „și acestea în mod incorect, fără ghilimele sau bloc de text separat de textul principal al tezei, deși sunt preluate cuvânt cu cuvânt, chiar și cu formatarea din textul respectiv din limba română”. 

Comisia de etică a concluzionat că citarea nu s-a făcut „în mod corespunzător” și că „preluarea fără ghilimele/bloc de text a unui text de asemenea dimensiuni, chiar cu citarea la subsol a lucrării, este fragment plagiat”. 

Consiliul Național de Etică are o altă opinie în privința acestui segment de text, din care a analizat doar 18 rânduri de la pagina 171, deși e vorba despre o secvență de patru pagini consecutive, de la 168 la 171. 

CNE a stabilit, în mod inexplicabil, că autorul respectivului text este Viorica Antonova. 

Concluzia membrilor CNE este următoarea: „O potențială problemă este că nu s-au folosit ghilimele. Sursa citată la «274»: «Viorica Antonov, Uniunea Europeană și politica energetică, Strategikon, disponibil la http://www.strategikon.ro/files/analize/EU___energy_policy. pdf, accesat 23.11.2017.» nu poate fi accesată”.

„Potențiala problemă”, în viziunea CNE, ar fi că „nu s-au folosit ghilimele”, și că sursa, care a fost citată – o lucrare a Vioricăi Antonov – nu poate fi accesată. 

Așa cum am arătat și în textul de ieri, constatarea CNE este incorectă în mai multe privințe:

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CAPITOLUL IV

***

O altă secțiune plagiată din acest capitol se află la paginile 179 – 183, conținutul fiind preluat fără încadrare între ghilimele și fără citarea autorului, din lucrarea „Controversial Issues in the EU-Russia Energy Relations”, de Lukáš Tichý (2017). 

Și acest plagiat este unul prin traducere, iar notele de subsol nr. 287, 288, 289, 290 și 291 reprezintă sursele citate de autorul original, inclusiv cu link-urile oferite de acesta. 

Și în acest caz, Consiliul Național de Etică analizează o singură secvență de text, cea de la pagina 181, deși calupul plagiat din acest autor depășește trei pagini și jumătate.   

Concluzia CNE este următoarea: „O potențială problemă este că textul (pagina 181 - n.m.) este preluat prin traducere din sursa necitată: Lukáš Tichý, 2017, «Controversial Issues in the EU-Russia Energy Relations», Centre for European and North Atlantic Affairs. p. 9. Nu s-au folosit ghilimelele pentru textul preluat”.

În realitate, Bode a plagiat prin traducere de la Lukáš Tichý o cantitate triplă de text - 85 de rânduri, care însumează 3 pagini și jumătate - față de cea consemnată de CNE: 28 de rânduri. 

Dovada că Bode l-a plagiat pe Tichý fără niciun fel de atribuire, ceea ce reprezintă o problemă, nu „o potențială problemă”, este că acesta a copiat inclusiv șase note de subsol din lucrarea cercetătorului de origine cehă: notele numărul 281, 282, 283, 284, 285 și 286.

Constatarea Consiliului Național de Etică cu privire la conținutul plagiat din Tichý - analizată pe larg în textul de ieri - este doar una dintre probele care arată, fără echivoc, că CNE a ascuns publicului dimensiunile fraudei academice din cazul Bode.

CAPITOLUL V

În Capitolul V al volumului, Lucian Bode plagiază conținut text în cel puțin 15 pagini. 

Sursele predilecte pentru acest ultim capitol sunt, cu precădere, documente, strategii sau rapoarte, cum ar fi Programul de Guvernare 2017 – 2020 al PSD-ALDE,  Strategia Energetică a României 2016 – 2030, cu perspectiva anului 2050, elaborată de Ministerul Energiei (2016), sau Pactul pentru energie (2013). 

Cea mai consistentă secvență de text plagiată în acest capitol este din Programul de Guvernare 2017 – 2020 al PSD-ALDE,  care însumează aproape patru pagini consecutive, de la 201 la 204. 

Pasajele preluate din aceste documente sunt copiate ad litteram, de data asta din limba română,  fără să fi fost marcate cu ghilimele. 

Această formă de plagiat - copy-paste - este cea mai rudimentară, dar și cea mai ușor de descoperit. 

Plagiatul copy-paste se produce atunci când fraze, paragrafe sau pagini întregi de text, apărute sau publicate anterior, sunt copiate textual și prezentate ca fiind conținut original al unei alte persoane. 

Imaginile față în față, la rezoluție mare, pot fi descărcate aici. 

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CAPITOLUL V

CONCLUZII

Dacă în Capitolul V din volumul lui Lucian Bode, există câteva paragrafe plagiate care provin din Programul de Guvernare 2017-2020 al PSD-ALDE, ministrul de Interne a plagiat în Concluzii din Programul de Guvernare – Reclădirea Națională al Partidul Național Liberal (2015). 

SECVENȚE DE PLAGIAT IDENTIFICATE ÎN CONCLUZII

Ilustrațiile

Dincolo de porțiunile de text plagiate, cartea lui Lucian Bode are și mai multe ilustrații plagiate sau citate incorect. 

Volumul are 47 de imagini, însă Consiliul Național de Etică a anunțat că a analizat doar 21 de figuri și grafice. 

La fel ca în cazul textului, și în privința imaginilor CNE ignoră dovezile care arată că unele sunt plagiate total sau citate incorect. 

În cazul a trei ilustrații, toate în limba engleză, Consiliul presupune că acestea sunt „probabil originale” pentru că „nu au fost găsite în alte publicații”. Mai mult, la două dintre aceste trei ilustrații „probabil originale”, cele de la paginile 81 și 83 , CNE observă că „o potențială problemă este că figura este în limba engleză”. Însă majoritatea ilustrațiilor din cartea lui Bode - 36 dintr-un total de 47 - sunt în limba engleză. 

Obligația de citare a imaginilor, graficelor, hărților, figurilor sau a tabelelor în lumea academică, mai ales în cercetarea științifică de sorginte tehnică, este foarte clară. 

Autorul care creează el însuși o figură trebuie să menționeze sursa datelor folosite: dacă au fost colectate de către el sau dacă provin dintr-o altă sursă. 

Dacă figura este preluată dintr-o altă lucrare, atunci aceasta trebuie menționată complet – cu numele autorului, numele lucrării, al jurnalului, pentru articole și studii, sau al editurii, pentru cărți, și anul de apariție. 

Iată câteva exemple clare de grafice plagiate: 

A. Graficele de la paginile 81 și 83 

Figura de la pagina 81 nu este "originală", ea fiind inclusă, tot în limba engleză, și în lucrarea „Un ecosistem pentru managementul și managementul resurselor naturale”. Figura poate fi găsită la slide-ul nr. 48.

Această imagine, despre care CNE susține că este „probabil originală” - argumentând că nu a fost găsită online - este disponibilă online încă din 2014, fiind identificată și semnalată pe Facebook de profesorul Radu Gramatovici, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. 

Și figura de la pagina 83 este plagiată, regăsindu-se online în silabusul „Natural Resource Management Block 6 Unit 11 Part-II”, realizat de profesorul Lokendra Thakkar pentru un curs ținut în intervalul 3 - 9 august 2012. Figura este disponibilă la slide-ul nr. 10.

B. Figurile nr. 1 și nr. 2 de la pagina 26

Imaginea nr. 1 se regăsește inclusiv într-un articol în limba coreeană publicat de Energy Korea, „CO2-EOR, a two-in-one oil enhancement technology”, în data de 05.11.2013, deci cu cinci ani înainte ca Lucian Bode să-și susțină doctoratul. 

Graficul de pe Energy Korea a fost identificat și semnalat pe Facebook de profesorul Radu Gramatovici, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. 

Imaginea nr. 2 menționează doar sursa datelor, lăsând senzația că Lucian Bode a realizat imaginea sau graficul în baza respectivelor date.

C. Figura de la pagina 75 

În colțul imaginii este vizibil autorul real al hărții, publicația Financial Times, ilustrația fiind realizată în baza datelor colectate din trei surse: International Energy Agency, Eurostat și US Energy Information Administration. 

Toate aceste informații apar, de altfel, chiar pe imaginea plagiată de Bode: în colțul din dreapta jos este vizibilă mențiunea „FT graphic”, iar în colțul din stânga jos sunt vizibile sursele datelor folosite de Financial Times. 

D. Graficele de la paginile 138 - 142

Cele 6 grafice provin dintr-un document realizat de Eurostat, denumit „The EU in the World. 2018 edition”. 

Pe coperta interioară a anuarului „The EU in the World. 2018 edition” se menționează următoarele: „Reuse is authorised provided the source is acknowledged. The reuse policy of European Commission documents is regulated by Decision 2011/833/EU (OJ L 330, 14.12.2011, p. 39)”, adică „Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei. Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39)”.

Atât timp cât există o sursă cunoscută a unei ilustrații, aceasta trebuie precizată complet, nefiind suficientă citarea sursei datelor în baza cărora acestea au fost realizate.