Primăria Mediaș schimbă 90 de arbori mai vechi de jumătate de secol cu piatră cubică

Deși România e codașă în Europa la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, administrațiile locale aleg în continuare betonul: primăria din Mediaș, Sibiu, dorește „modernizarea” centrului istoric, care cuprinde și un parc cu 90 de tei, prin relocarea și aplicarea unor „tăieri de corectare” a arborilor. 

Ce ar urma să pună în loc? Multă piatră cubică.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Modernizare cu poveste

Saga reabilitării centrului istoric din Mediaș a început încă de pe vremea când actualul primar, Gheorghe Roman (PNL), era doar deputat (PSD). Nevoia exista, după cum se vede într-o declarație de presă făcută în 2014.

„Eu cred că trebuie să se facă în acest caz o analiză foarte amănunțită a tot ceea ce ar trebui să se întâmple în zona centrală a Mediașului (…) Așadar, consider că fără un studiu temeinic de arhitectură, de trafic, istoric, de peisagistică, care să treacă prin consultări populare, și, nu în ultimul rând, în urma unui referendum (…) nu pot să fiu de-acord cu modificarea centrului nostru”, declara, pe atunci deputat, Gheorghe Roman.

În 2018, patru ani mai târziu și ajuns primar, Gheorghe Roman ia în calcul reabilitarea zonei centrale și declară public că va organiza un referendum local și o serie de dezbateri pe această temă.

Zona centrală include Piața Regele Ferdinand I și străzile adiacente și însumează 5 hectare de spațiu verde. Punctul central al modernizării îl prezintă Piața Regele Ferdinand I, zonă care se află pe lista monumentelor istorice și unde se găsesc și 90 de arbori, majoritatea tei, plantați în anii ‘50.

În cadrul unei dezbateri din 2018 a fost prezentat pentru prima oară un posibil proiect de reabilitare a zonei centrale. La eveniment a participat și Vlad Chis, un cetățean din Mediaș preocupat de soarta orașului său. Ține minte că primarul promitea că va păstra 90% din vegetația existentă, pentru că așa recomandau și specialiștii.

„Soluția din 2018 este diferită de ce se vede pe randările apărute anul trecut. În 2018 era povestea că nu distrugem parcul complet. Se păstrează 90% din suprafața verde existentă. Dacă ne uităm pe randări, acolo nu e 90%, dacă e 40% e bine”, afirmă Vlad.

„Problema ulterioară constă în faptul că au fost niște dezbateri prin 2018, 2019, după care, în 2022, reapare proiectul pe tapet, dar modificat complet față de prima variantă. Primarul organizează, cică, niște dezbateri, dar au fost efectiv niște înștiințări. Nu a fost o dezbatere clară pe proiect, discuții”, susține și Sergiu Crișan, consilier local USR.

„Vegetația obturează puncte de interes importante”

Dacă proiectul inițial prevedea doar reabilitarea zonei, fără renunțarea la spațiul verde existent, varianta finală, pentru care a și fost semnat contractul de începere a lucrărilor, este diferită.

„În varianta finală, cea din 2022 și 2023, apare că se taie o grămadă de pomi de-acolo. Că se relocă. Dar sunt niște tei adulți, șansele de relocare sunt minime. În plus, costurile sunt exagerate ca să muți pomii”, adaugă consilierul local.

Potrivit documentației din proiect, vegetația existentă „obturează puncte de interes importante”. Adică cine ajunge în Piața Regele Ferdinand I nu poate vedea orice clădire istorică din orice punct, ceea ce ar reprezenta un impediment în dezvoltarea turistică și economică a zonei.

Soluția propusă de experți este relocarea arborilor existenți. Unii, mai norocoși, vor fi păstrați și supuși unor „tăieri etapizate de regenerare”.

Schimbarea față de proiectul din 2018 este consemnată și într-o notă de constatare făcută de comisarii Gărzii de Mediu de la Sibiu în urma unui control la primărie, după o sesizare. Dar, spun comisarii, pentru că punerea în valoare a monumentelor istorice constituie utilitate publică, „argumentul de a menține proporția maximală de spațiu verde nu este valid”.

Merită menționat și faptul că Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a decis că proiectul de modernizare a centrului istoric nu are nevoie de o evaluare a impactului de mediu.

Cum ar urma să arate Piața Regele Ferdinand I după transplantarea arborilor maturi? Locuitorii din Mediaș, precum Vlad Chis, au o bănuială:

„O să se pună piatră cubică, pentru a avea loc să se desfășoare tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin culturale”.

Nici pentru consilierul local USR Sergiu Crișan decizia de reorganizare a centrului istoric nu ar aduce mari beneficii orașului. Mai mult, consilierul local precizează că a aflat din presă că a fost semnat contractul de începere a lucrărilor.

„Nu există niciun beneficiu. Primarul se leagă de faptul că înverzirea acelui spațiu a fost realizată în perioada comunistă și că, de fapt, zona istorică, ca să respecte peisagistica istorică, trebuie să revină la ideea de târg, nu parc. Și avizele de la Brukenthal (n.r. Muzeul Brukenthal din Sibiu), fiind zonă istorică, se bazează pe peisagistica anilor respectivi”, explică și Sergiu Crișan, consilier local USR, care a aflat din presa locală că a fost semnat contractul de începere a lucrărilor.

„Pui arborele într-o cutie de chibrituri”

Potrivit documentației proiectului, cei 90 de arbori din Piața Regele Ferdinand I au între 3 și 7 metri înălțime, iar circumferința trunchiului variază între 30 și 120 de cm.

„La cei de 30 de cm e clar. La 120 de cm nu mai e vorba doar de trunchi. Ca să susții un arbore cu diametru de 120 cm ai o rădăcină care are un diametru de 5, 6 metri. Ok, o reduci puțin ca să o poți scoate de-acolo, dar tot rămâi cu 3 metri, dacă vrei să-l replantezi și să trăiască. Dacă vrei doar să-l scoți, asta e foarte ușor”, e de părere Ioan Stetca, inginer silvic.

El susține că idea transplantării cu succes a arborilor este una utopică și care, în plus, presupune costuri foarte mari, poate chiar de ordinul sutelor de mii de euro.

„Scoți un arbore dintr-un parc, unde are o suprafață în care rădăcinile s-au dezvoltat liber, și îl muți pe un bulevard unde nu ai mare spațiu, că bănuiesc că nu desfac tot bulevardul pentru asta. O să încerce să-i bage într-un spațiu existent, care, de cele mai multe ori, e foarte limitat. Și nu are cum arborele să-și revină din șocul transplantării și, după aia, să-l pui într-o cutie de chibrituri”, continuă inginerul silvic.

După ce vor fi relocații arborii vizați în proiect, primăria ar vrea să planteze alții drept compensare. Cam 40 la număr.

Referendumul promis întârzie

Proiectul de reabilitare a zonei centrale din Mediaș a mișcat și comunitatea, care cere organizarea unui referendum local care să stabilească soarta parcului și a străzilor adiacente. Adică îi cer primarului să facă ceea ce a promis că va face încă de pe vremea când era deputat.

„Vara asta au început și oamenii să iasă în parc să protesteze față de deciziile primăriei în privința zonei centrale”, mărturisește Vlad Chis.

Pe Facebook a apărut o pagină numită „Orașul Teilor”, o inițiativă cetățenească pentru salvarea teilor din centrul istoric al orașului, unde oamenii se organizează pentru a protesta.

Au apărut și două petiții prin care îi sunt cerute primarului dialog și organizarea unui referendum local.

„Problema e că pe noua varianta primarul omite să facă un referendum. Proiectul trece printr-o serie de Hotărâri de Consiliu Local, pe repede-nainte, aprobate cu majoritatea PNL, care înseamnă 16 voturi din 21 (n.r. Consiliul Local Mediaș este format din 16 consilieri PNL, 3 consilieri PSD și 2 consilieri USR).

Acum suntem în etapa în care am solicitat primarului, printr-o adresă scrisă, realizarea acelui referendum. Așteptăm un răspuns. În paralel, o organizație civică a organizat o strângere de semnături pentru același referendum. Există semnături pentru organizarea consultării locale, există scrisoare către primar, dar șansele sunt minime pentru organizarea referendumului”, e de părere consilierul local USR, Sergiu Călin.

Un referendum local poate fi organizat în două moduri. Primul e cel în care primarul îl cere și îl organizează.

A doua modalitatea de organizare a unui referendum local este prin intervenția Prefectului.

2018 vs 2023 la capitolul bani

Pe lângă schimbările privind conservarea spațiul verde existent în centrul istoric al orașului, o altă modificare majoră față de proiectul pus în dezbatere în 2018 și cel actual ține de sursa de finanțare.

„Față de varianta din 2018, s-au schimbat enorm de mult valorile. Am ajuns, în prezent, ca finanțarea de la UE a acestui proiect să fie sub 50%, iar restul din bugetul local. Buget local de care primăria nu dispune. Au trecut câteva HCL-uri, votate tot de majoritatea PNL, pentru accesarea de împrumuturi. Asta înseamnă că medieșenii vor plăti împrumuturi, în următorii 5, 6 ani, pentru acest proiect”, susține consilierul local USR.

Lucrările de modernizare a centrului vechi din Mediaș ar putea începe peste câteva zile

Potrivit europarlamentarului independent Nicu Ștefănuță, legislația europeană ar urma să protejeze spațiul verde din Mediaș.

„Eu, ca europarlamentar, m-am alarmat, pentru că noi avem o lege europeană, care doar ce a trecut de votul parlamentului. Se numește Legea pentru refacerea naturii și zice foarte clar: nu mai ai voie să ai pierderi de spații verzi. Ele sunt atât de importante în combaterea încălzirii globale și pentru sănătatea oamenilor, că am ales această interzicere.

Distrugerea zonei centrale, chiar dacă mascată sub forma modernizării, înseamnă, de fapt, moartea unei bune părți din spațiul verde al orașului”, explică europarlamentarul.

Votul la care se referă Nicu Ștefănuță reprezintă însă doar poziția de negociere a Parlamentului European, într-un dosar mai amplu, care are nevoie de consens între autoritățile naționale și forurile europene de decizie, inclusiv Comisia Europeană. 

Autoritățile locale susțin însă că în Mediaș s-ar fi reușit îndeplinirea recomandării europene privind spațiul verde pe cap de locuitor, de 26 de mp.

„Primarul omite să menționeze că Mediașul e împrejmuit de păduri, iar la calcul au fost luate și acele terenuri extravilane. Ele aparțin de municipiul Mediaș, dar este vorba de pădure în extravilan. Nu au nicio relevanță în calcularea spațiului verde pe cap de locuitor”, susține Sergiu Crișan, consilier local USR.

Potrivit unor surse PressOne, lucrările de modernizare ar urma să înceapă pe 15 septembrie. Oficial, nu este oferită nicio dată exactă pentru începerea lucrărilor. Am încercat să vorbim la telefon cu primarul Gheorghe Roman, dar n-am avut succes. Nu comunică decât în solicitări oficiale, după cum a transmis telefonic PressOne.

Uniunea Europeană recomandă o suprafață de minim 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp.

În România, nici măcar nu știm exact de cât avem parte, cu toate că există o lege care obligă fiecare primărie să țină o evidență digitală a spațiilor verzi. Dar în București, de exemplu, cifra reală nu depășește 10 mp, iar registrul spațiilor verzi nu a mai fost actualizat din 2011.

Fără spații verzi, fără vegetație care să stocheze dioxidul de carbon și să elimine oxigen, poluarea nu poate fi stopată. Iar în România statisticile indică faptul că, anual, ar exista peste 20.000 de decese din cauza poluării.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă, în plus, ca fiecare cetățean să beneficieze de 0,5 hectare de spațiu verde la cel mult 300 de metri de casă. În județul Sibiu, din componența căruia face parte orașul Mediaș, un studiu realizat de Institutul de Sănătate Globală (ISGlobal) din Barcelona arată că 8 din 10 locuitori nu au suficiente spații verzi în apropierea locuinței.