Prea cald ca să mai gândim limpede. Ce face căldura cu somnul, nervii și sănătatea noastră mintală

Norbert Nemeș

Vara a trecut, dar cercetările despre cum ne afectează căldura nu se opresc odată ce am înlocuit tricourile cu geci, paltoane și umbrele. 

Pentru a înțelege cum afectează temperaturile ridicate sănătatea mintală și de ce canicula poate agrava afecțiunile psihice deja existente, PressOne a discutat cu Valentin-Veron Toma, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române și doctor în psihiatrie. Toma se numără și printre autorii raportului Starea Climei 2026, în care sunt analizate și efectele căldurii asupra sănătății și stării de bine.

Somnul, prima victimă a căldurii

Când e prea cald, unul dintre primele lucruri care se schimbă este calitatea somnului. Potrivit raportului Starea Climei 2026, temperaturile ridicate, atât din locuințe, cât și de-afară, ne fac să dormim mai puțin și mai prost. O analiză a studiilor realizate în mai multe țări, publicată în 2024 în revista Sleep Medicine Reviews, arată că, pe măsură ce temperaturile cresc, durata și calitatea somnului tind să scadă.

Efectele sunt mai puternice în zilele și lunile foarte calde, în regiunile unde temperaturile sunt, în general, ridicate și afectează, în primul rând,  persoanele vulnerabile. Cercetătorii nu au găsit dovezi suficiente că organismul se adaptează rapid la nopțile calde. Faptul că verile sunt tot mai fierbinți de câțiva ani nu înseamnă că ajungem automat să dormim mai bine la temperaturi ridicate. 

Valentin-Veron Toma, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române și doctor în psihiatrie, se numără printre autorii raportului Starea Climei 2026, care analizează inclusiv efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății mintale. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

În orașe, căldura persistă mai mult și după apus. Asfaltul și clădirile absorb și înmagazinează energia solară în timpul zilei, apoi o eliberează treptat seara și noaptea. În plus, suprafețele construite și lipsa vegetației reduc răcorirea prin umbră și evaporarea apei. Astfel, orașele pot rămâne mai calde decât zonele rurale din jur, mai ales noaptea. Fenomenul se numește „insulă de căldură urbană” și a fost studiat și în România.

La Iași, cercetătorii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au analizat date de temperatură din opt puncte urbane și rurale, colectate între decembrie 2012 și noiembrie 2019, și au evaluat stresul termic cu ajutorul unor indici. 

Vara, condițiile au fost, în general, mai puțin confortabile în oraș, iar disconfortul termic a persistat până aproape de miezul nopții.

Căldura scade randamentul la muncă

După o noapte în care am dormit prost din cauza căldurii, urmează, pentru mulți dintre noi, o zi de muncă. Iar temperaturile ridicate pot continua să ne afecteze și aici: căldura poate reduce capacitatea de concentrare și grăbi apariția oboselii, iar rezultatul este scăderea randamentului. 

Cei mai expuși sunt oamenii care muncesc în aer liber sau în spații insuficient răcite. Agricultura și construcțiile se numără printre domeniile cele mai afectate. Potrivit unei analize publicate în 2023 în Frontiers in Public Health, la nivel global, productivitatea anuală a scăzut cu aproape 10% din cauza expunerii repetate la căldură în timpul muncii. 

În scenariul climatic extrem, acestea ar putea ajunge la 30-40%. Sudul Europei este una dintre regiunile dezvoltate în care riscurile sunt în creștere.

România nu este nici ea ferită de aceste pierderi. Cercetătorii au estimat cât poate costa o perioadă de caniculă chiar și la nivelul unui singur oraș. Iar rezultatele sunt alarmante. Un studiu publicat în 2018 a estimat posibilele pierderi de productivitate în timpul a trei episoade de căldură din Cluj-Napoca, în vara lui 2015. Calculul presupunea o scădere a productivității cu 30% pentru aproximativ 90.000 de angajați. 

Pe baza valorilor folosite pentru 2015, cercetătorii au estimat pierderi de peste 2,5 milioane de euro pe zi de lucru cu val de căldură și de aproximativ 38,2 milioane de euro pentru cele 15 zile lucrătoare analizate. Acestea sunt valori ipotetice, nu bani despre care studiul a stabilit că s-au pierdut efectiv. 

Juliette Lassman, OECD: „Criza apei este deja aici”. Cum se pregătește Europa pentru perioadele în care apa nu mai ajunge pentru toată lumea

Criza apei nu mai este doar un posibil scenariu despre cumva arăta lumea în următoarele decenii. În mai multe regiuni ale Europei, nivelurile scăzute ale râurilor afectează deja transportul, producția de energie și agricultura. Cum se pregătesc țările europene pentru perioadele în care apa devine insuficientă?

„Siguranță națională” fără nicio expertiză. Cum forțează statul finalizarea hidrocentralei comuniste de la Răstolița, deși a pierdut definitiv în instanță

De 37 de ani, statul român încearcă să termine la Răstolița, Mureș, o hidrocentrală aprobată de Nicolae Ceaușescu în 1989 și pentru care, până acum, s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro.

Canicula poate agrava tulburările psihice chiar și sub tratament

Căldura nu afectează doar inima, plămânii sau rinichii. Temperaturile ridicate pot avea consecințe și asupra sănătății mintale. Potrivit raportului Starea Climei 2026, acestea reprezintă una dintre principalele căi prin care schimbările climatice ne pot afecta psihicul, alături de fenomenele meteorologice extreme și poluarea aerului. 

Cu toate acestea, efectele asupra sănătății mintale, cât și amploarea și consecințele lor pe termen lung, sunt încă insuficient cercetate.

Un risc suplimentar apare în cazul persoanelor care urmează tratamente pentru tulburări psihice. Valentin-Veron Toma, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, explică faptul că anumite medicamente pot provoca modificări metabolice care reduc toleranța organismului la temperaturile ridicate, mai ales atunci când sunt administrate pe termen lung. 

„Ceea ce am avut posibilitatea să observ la persoane diagnosticate cu tulburări psihice este o toleranță mai scăzută la temperaturile ridicate din mediu, care se datorează unor modificări metabolice, unele dintre ele induse și de medicația psihotropă”. 

La acestea se adaugă și alți „factori agravanți”, cum îi numește Valentin-Veron Toma, precum umiditatea aerului, temperatura pielii sau vestimentația.

„Toți acești factori care pot împiedica evaporarea apei prin transpirație sunt generatori de stres termic”, explică cercetătorul. El spune că persoanele aflate sub tratament pot fi afectate chiar și la temperaturi mai scăzute decât cele care ar pune probleme altor persoane.

Riscurile diferă și în funcție de vârstă. Potrivit lui Valentin-Veron Toma, persoanele de peste 65 de ani care suferă de tulburări psihice sunt deosebit de vulnerabile în timpul valurilor de căldură. Printre cele mai expuse se numără cele cu forme moderate sau severe de demență, care pot avea dificultăți în a recunoaște senzația de sete, a-și da seama că le este prea cald sau a lua singure măsuri pentru a se răcori. Din acest motiv, temperaturile ridicate pot deveni periculoase chiar și atunci când rămân în locuință.

Cercetătorul atrage atenția că, în cazul pacienților cu tulburări psihice, femeile pot fi mai sensibile la căldură decât bărbații. Unele studii sugerează că diferențele ar putea fi explicate prin particularități hormonale și fiziologice, dar mecanismele nu sunt încă pe deplin înțelese.

„În același timp, sensibilitatea crescută este și la copii și adolescenți”, completează cercetătorul. În cazul acestora, temperaturile ridicate pot afecta somnul și reglarea emoțiilor, iar copiii au și o capacitate mai redusă de adaptare la căldură.

Probleme pot apărea inclusiv în spitalele de psihiatrie, unde, pe vreme de caniculă, pacienții internați pot deveni mai anxioși, iritabili sau agitați, iar starea lor se poate agrava. 

„Ei se pot decompensa (n.r.: starea lor psihică se poate înrăutăți), chiar sub tratament, chiar internați în spital”, avertizează Valentin-Veron Toma. Cercetătorul recomandă ca secțiile de psihiatrie să fie dotate cu sisteme de climatizare, iar pacienții să fie monitorizați mai atent. Aceeași atenție este necesară și în cazul persoanelor îngrijite acasă, de către familie.

Valurile de căldură și gândurile intruzive

Specialiștii analizează și legătura dintre valurile de căldură și rata sinuciderilor. Valentin-Veron Toma explică faptul că unele studii au identificat o asociere între intensitatea și durata valurilor de căldură și creșterea ratei suicidului, în special în anumite grupe de vârstă. Totuși, dovezile nu sunt la fel de consistente peste tot.

„În Germania, de pildă, un articol de sinteză a descoperit indicii de creștere a riscului odată cu creșterea temperaturii, dar a concluzionat că baza de dovezi rămâne încă insuficientă. În regiunea mediteraneană cresc ideația suicidară și comportamentul suicidar”.

Unele studii au identificat o legătură între valurile de căldură și creșterea riscului de suicid, în special în rândul persoanelor cu tulburări psihice preexistente. Dovezile diferă însă de la o regiune la alta, iar această asociere este încă insuficient cercetată. FOTO: LCVA | Dreamstime.com

”Aici, dovezile sunt mai consistente, mortalitatea fiind crescută în rândul persoanelor cu afecțiuni psihice, tulburări psihice preexistente, spitalizări în antecedente. Iar în Australia au fost efectuate, de asemenea, studii care au asociat valurile de căldură cu riscurile de suicid la persoane cu schizofrenie și chiar la persoane cu demență”. 

Cercetătorul vorbește și despre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani, o categorie pentru care studiile realizate după pandemie au identificat o vulnerabilitate crescută la anxietate, depresie și comportament suicidar. În opinia sa, această vulnerabilitate trebuie luată în considerare și atunci când sunt analizate consecințele temperaturilor extreme.

Locuința, scut împotriva caniculei 

În timpul unui val de căldură, două persoane care locuiesc în același oraș pot fi expuse unor riscuri foarte diferite. Una se poate retrage într-un apartament răcoros, cu aer condiționat, în timp ce cealaltă își petrece zilele și nopțile într-o locuință supraîncălzită, fără prea multe posibilități de a se proteja.

Diferențele acestea contează și pentru sănătate. Valentin-Veron Toma explică faptul că studiile realizate în România, dar și în alte țări, au identificat o legătură între situația socio-economică a oamenilor și riscul de îmbolnăvire în perioadele cu temperaturi extreme.

 „Clădirile noi, dotate cu sisteme de ventilare și de răcireasigură o calitatea vieții mult mai bună celor care locuiesc acolo.” 

Contează și locul în care se află locuința. Un apartament situat lângă un parc sau într-o zonă cu vegetație deasă poate beneficia de mai multă umbră și de temperaturi mai suportabile decât unul aflat într-un cartier dominat de asfalt și beton. 

Diferența pe care o poate face accesul la aer condiționat este ilustrată și de un studiu mai vechi din Statele Unite, amintit de cercetător. Potrivit acestuia, introducerea sistemelor de climatizare în zonele cu veri foarte călduroase a redus riscul de deces în populație cu până la 70%.

Cum ne putem proteja sănătatea mintală în timpul caniculei

Efectele căldurii asupra sănătății mintale pot fi reduse prin măsuri de prevenție. 

În 2007, patru ministere au aprobat un plan de cooperare între autoritățile locale și cele de sănătate publică pentru perioadele cu temperaturi ridicate. Planul nu prevede măsuri dedicate sănătății mintale, deși un ghid de adaptare la schimbările climatice din 2008 menționează agravarea unor afecțiuni psihiatrice în timpul caniculei. 

Cercetătorii recomandă autorităților să monitorizeze inclusiv internările psihiatrice în timpul valurilor de căldură, iar spitalele să fie pregătite să intervină atunci când starea pacienților se agravează.

Având în vedere că persoanele cu tulburări psihice sunt printre cele mai vulnerabile în timpul caniculei, cercetătorii recomandă monitorizarea mai atentă a acestora, informarea pacienților despre riscurile asociate temperaturilor ridicate și pregătirea spitalelor pentru situațiile în care starea lor se agravează. FOTO: LCVA | Dreamstime.com

O atenție specială ar trebui acordată persoanelor care au fost deja diagnosticate cu tulburări psihice. Medicii ar trebui să le informeze despre riscurile asociate temperaturilor extreme și despre felul în care anumite tratamente pot influența capacitatea organismului de a face față căldurii. Raportul recomandă și monitorizarea mai atentă a pacienților vulnerabili, inclusiv de către familie.

În perioadele caniculare, fiecare ar trebui să observe dacă apar schimbări de stare sau de comportament, precum iritabilitate accentuată, anxietate, confuzie ori tulburări de somn. Persoanele care urmează tratamente psihiatrice nu ar trebui să le întrerupă fără recomandarea medicului, iar apariția unor simptome neobișnuite ar trebui discutate cu acesta. În cazul agitației severe, al confuziei sau al ideilor suicidare, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical specializat.

Acest material a fost realizat în cadrul programului Jurnalism pentru Climă, un program de formare pentru jurnaliști specializați în mediu și climă, inițiat de SciPublicForum, realizat în parteneriat cu Infoclima și susținut de ING.