Poșta Română a „digitalizat” doar 4 poștași din miile care „trebuie să transforme România”. Modernizarea companiei, încă în proceduri

Luiza Popovici

Reporter

PressOne a solicitat Companiei Naționale Poșta Română informații despre cum decurge procesul de digitalizare și dotare cu echipamente moderne. Am întrebat compania la care statul este acționar majoritar și ce strategie are pentru îmbunătățirea calității vieții profesionale a angajaților săi, după ce PressOne a scris recent despre condițiile grele pe care le îndură poștașii, după zeci de ani de muncă în spate. 

Și mai ales că în raportul de activitate pentru perioada 2021-2023, intitulat „Performanță în managementul de stat la compania națională Poșta Română S.A.”, se vorbește despre obiective asumate precum modernizarea și digitalizarea, dar și de investiții în echipamente și tehnologie de ultimă generație.

În ce-i privește de angajați, documentul prevede reducerea vârstei medii, de la 51 de ani la 49 de ani, dar și creșterea veniturilor acestora cu 30% și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru oficiile poștale cu mulți angajați și clienți. PressOne a mai întrebat compania în ce măsură aceste obiective au fost atinse. Poșta Română răspunde evaziv. 

Nemulțumirile angajaților vs Poșta Română  

Membri ai Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) au ieșit în stradă, din nou, la sfârșitul lunii februarie, reclamând aceleași nemulțumiri adresate Ministerului Digitalizării, de mai bine de patru luni. Printre acestea sunt „lipsa de reacţie a conducerii la renegocierea Contractului Colectiv de Muncă, lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant şi nediscriminatoriu sau faptul că 80% din angajați sunt remuneraţi cu salariul minim pe economie, indiferent de funcţie, studii, responsabilităţi, experienţă profesională.”

În context, redacția PressOne a cerut Poștei Române, printre altele, o evidență a diferențelor salariale dintre angajații cu studii superioare și cei necalificați, dar și procentul angajaților remunerați cu salariul minim pe economie. 

Iar în ceea ce privește numărul angajaților plătiți cu minimul pe economie, compania susține că „la acest moment, nu există în Poșta Română salariați care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie. În anul 2021 în Poșta Română, venitul mediu era de 3.350 lei brut, iar în luna ianuarie 2024 venitul mediu brut este de aprox. 5.000 lei brut”. 

În România, salariul minim brut pe economie este, la acest moment, de 3.300 de lei. 

Parte din procesul de îmbunătățire a mediului de lucru din cadrul companiei este și „optimizarea numărului de angajați”, obiectiv asumat inclusiv prin programul de guvernare. Astfel, 3.500 de angajați ai Poștei Române au părăsit compania, în ultimii trei ani, conform răspunsului oficial furnizat la solicitarea redacției. Cu alte cuvinte, din sistem pleacă lunar în jur de 100 de salariați, iar PressOne a întrebat care sunt, defalcat, motivele pentru care se produc aceste plecări din companie. 

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

„Majoritatea covârșitoare a plecat prin demisie și pensionare, cu un număr mic de concedieri” - se limitează la a comenta managementul Poștei Române, fără a adăuga și alte detalii. 

Strategia „optimizării personalului”

Compania are la acest moment peste 22 de mii de angajați și printre provocările iminente pe care le reclamă conducerea în raportul de activitate din ultimii ani este „gestionarea numărului mare al personalului în prag de pensionare”, așa că instituția își propune de mai mulți ani să implementeze o strategie de termen lung. 

„Numărul de angajați care ating vârsta pensionării în următorii 5 ani este de aproximativ 2.500. Dintre aceștia, 95% sunt din operațional, iar restul administrativ sau conducere”, precizează Poșta Română pentru PressOne. 

Am solicitat Poștei să nominalizeze 3 măsuri concrete prin care își propune să gestioneze viitoarele plecări din sistem, care, conform raportului, sunt prioritare. Poșta Română susține însă că situația se va regla de la sine: 

„Numai acest tip de abordare va permite o creștere substanțială a veniturilor salariaților care rămân în Companie și îmbunătățirea felului muncii acestora. Salariații care urmează să se pensioneze vor asigura tranziția către tehnologia nou achiziționată sau în curs de achiziționare”, răspunde instituția.

Cei 4 poștași digitalizați de la Răsărit 

În primăvara anului trecut, fostul Ministru al Digitalizării Sebastian Burduja anunța o campanie de educație digitală, în parteneriat cu Poșta Română și Grupul Băncii Mondiale, care urma să se desfășoare în mediul rural, cu poștașii români ca actori cheie. Aceștia urmau să îi învețe pe românii din medii defavorizate, printre altele, cum să acceseze ghiseul.ro pentru a-și plăti taxele și impozitele, începând cu luna martie a anului trecut. Prima etapă începea cu o perioadă de instruire a factorilor poștali. 

Inițiativa era vândută public ca o transformare a României, iar poștașii prezentați aproape ca niște viitori „apostoli” ai digitalizării. 

Prin utilizarea tabletei, „cetățenii puteau să își creeze un cont de e-mail, să redacteze un CV, să efectueze plăți online sau să acceseze rețele sociale”, transmite acum Poșta, care precizează că „locațiile în care au fost alocate tabletele au fost oficii din Botoșani (mediul urban) și Giurgiu (mediul rural) pentru a compara nivelul de receptivitate în rândul cetățenilor.” 

La mai bine de un an distanță, PressOne a solicitat companiei rezultatele obținute în urma implementării programului, dar și numărul poștașilor care au beneficiat de pregătire de specialitate. 

Proiectul de educație digitală în mediul rural nu a fost nici măcar finalizat, din lipsă de fonduri, reclamă compania. În schimb a fost demarată procedura de achiziție pentru un sistem IT care ar urma să facă mai coerente operațiunile de planificare a resurselor companiei, mai ales că Poșta Română funcționează, după cum chiar ea admite, cu aplicații IT neintegrate. 

În ultimul an a fost atribuit și contractul prin care s-au cumpărat „7.000 de PDA-uri (calculatoare portabile n.red.) și telefoane CAT (folosite în special în construcții/pe șantiere n.red.) și 7.000 de imprimante mobile pentru poștașii din toată țara”. Contractul a fost câștigat de un operator mare din piața de telefonie mobilă, pentru aproximativ 15.6 milioane de lei, fără TVA. 

Bile albe și minusuri în managementul companiei de stat 

La jumătatea lunii februarie, Poșta Română Broker de Asigurări (PRBA), compania lansată în octombrie 2014 de Poşta Română S.A. ca propriul broker de asigurări a intrat în faliment, cu tot cu cei 12 mii de factori poștali angajați ca agenţi de brokeraj. 

Confruntată cu acest eșec, Poșta Română a declarat că „procedura de insolvență a PRBA nu afectează în niciun fel activitatea Companiei Naționale Poșta Română S.A., respectiv a angajaților săi.”

„În perioada mai-iulie 2023 a fost implementat un proiect-pilot în parteneriat cu Microsoft România și Crayon România care au pus la dispoziția Poștei Române două tablete și un training pe competențe digitale de nivel mediu pentru 4 salariați”, se arată în răspunsul oficial al Poștei Române. Foto © Unquintu | Dreamstime.com

Managementul insistă că nu a înregistrat pierderi în ultimul an, iar cifra de afaceri a crescut la 1.6 miliarde de lei anul trecut, situație în care Poșta se numește singură „unul dintre principalii operatori economici cu capital de stat”. 

Evoluția anuală a cifrei de afaceri:

Din 2019 încoace, Poșta a reuşit să-şi plătească integral datoriile, însă tot în ultimii cinci ani, pentru prima dată de la liberalizarea serviciilor poștale din România, compania de stat a pierdut poziția de lider de piață, fiind devansată, în premieră absolută, de un operator privat.

Poșta susține că măsurile de modernizare „sunt în grafic” 

„Cred că toată lumea a auzit de UiPath, că este o companie cu care ne mândrim, o companie românească, care e apreciată. Tehnologia de RPA (Robotic Process Automation) pe care o foloseşte UiPath am încercat să o implementăm şi noi aici la Compania Naţională Poşta Română încă de acum un an de zile”, afirma Valentin Ștefan, directorul general al companiei, în mai 2023. 

Vorbind despre viitorul companiei și adaptarea ei la tehnologie, Valentin Ștefan dădea un exemplu de reușită: automatizarea scrierii fișelor de post ale angajaților prin folosirea ChatGPT. 

Poșta Română mai promitea instalarea până la finalul anului trecut a 3.000 de cutii digitale (lockere), 80 de ghișee poștale digitale, pe tot teritoriul țării și echiparea mai multor oficii din Ilfov și București cu încă 1.000 de biciclete electrice. 

Și acest proiect este „în faza de documentație”, transmite Poșta Română la solicitarea PressOne. „Investițiile în domeniul logistic, respectiv cutii poștale digitale, ghișeu postal digital, HUB-uri, infrastructură last-mile și altele, sunt în grafic. În prezent, o echipă formată de experți în domeniu realizează documentația necesară, jaloanele din cadrul Planului de Management fiind respectate.”

Poșta Română se află în proprietatea statului, reprezentat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care deține 75% din acțiuni. Fondul Proprietatea controlează 25% din pachetul de acțiuni al companiei.