"Please, help us". România cere sprijinul NATO după ameninţările lui Putin

Iulia Marin

Redactor

Cum răspunde România recentelor amenințări ale Federației Ruse, în contextul activării scutului anti-rachetă de la Deveselu?

Este pregătită România să își asume rolul de „gardian” al Uniunii Europene, în  urma anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă?

Cu ce riscuri de securitate avem de-a face și cum le putem reduce?

Acestor întrebări au încercat să le răspundă președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe – Lazăr Comănescu, ministrul Apărării – Mihnea Motoc, ambasadorul României în SUA – George Maior, dar și omologul său american – Hans Klemm, la conferința intitulată „Romania’s Security Leadership in South East Europe”, organizată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), un think-tank american cu sediul la Washington, în parteneriat cu Administrația Prezidențială.

Conferinţa a avut loc vineri, 3 iunie, în Sala Unirii din incinta Palatului Cotroceni, şi a durat circa 4 ore.

Iohannis: "Să apărăm valorile europene, în contextul populismului"

Dezbaterea s-a derulat în trei sesiuni de discuții. Prima parte a cuprins discursuri – susținute, pe rând, de vicepreședintele CEPA Peter Doran, de președintele Klaus Iohannis, de ministrul Lazăr Comănescu şi de ministrul Apărării Mihnea Motoc.

La masa rotundă a fost prezent, între alţii, şi președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, dar el nu a luat cuvântul. De altfel, Zgonea a stat mai degrabă izolat şi înainte de a începe dezbaterea; în vreme ce invitații schimbau impresii, fostul preşedinte executiv al PSD şi-a petrecut timpul cu jurnaliștii acreditaţi la acest eveniment.

Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre Summit-ul NATO care va avea loc la Varșovia în luna iulie, a pus sub semnul întrebării criticile Comisiei Europene față de Polonia și a atras atenția cu privire la pericolele populismului și extremelor din statele europene.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

„Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.

În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii.

Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României.”

Iohannis a lăudat clasa politică de la Bucureşti, pentru consensul asupra alocării a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale, și a cerut întărirea Flancului Estic al NATO.

„Am spus-o deja cu mai multe ocazii: este necesară o întărire a Flancului Estic al Alianței cu o prezenţă avansată robustă, credibilă, de descurajare, în mod echilibrat, pe tot acest Flanc.

Nu trebuie să existe nicio competiţie pentru mai multă prezenţă Aliată pentru unii dintre noi, uneori chiar în detrimentul altora. De fapt, nu suntem, în mod real, într-o astfel de concurenţă. Pentru toate statele Flancului Estic este vitală, din punctul de vedere al securității, această întărire echilibrată. Altfel, riscăm să ne creăm noi înşine vulnerabilităţi suplimentare.”

Traducând din limbaj diplomatic, poziţia oficială a României faţă de recentele ameninţări ale lui Vladimir Putin este de a cere NATO să-şi sporească prezenţa armată în ţările aflate pe Flancul Estic. În acest context, România este solidară cu Polonia în conflictul cu o Comisie Europeană care se arată tot mai deschisă dialogului cu Moscova.

Ambasadorul României în SUA, George Maior.

Aceeași poziție au exprimat-o și ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, dar și șeful de la Apărare, Mihnea Motoc.

Comănescu a arătat că este nevoie de asigurarea solidității NATO și de reconfirmarea credibilității angajamentelor, o expresie care face trimitere la angajamentele statelor membre NATO  de a apăra România în cazul unui conflict cu Federația Rusă.

Discursul lui Comănescu, dar mai ales cel al ministrului Apărării au sugerat că oficialii români sunt îngrijoraţi cu privire la o eventuală agresiune a Federației Ruse.

România pare a avea nevoie de reconfirmări din partea aliaţilor săi din NATO, dar şi dinspre vecinii săi şi dinspre statele membre ale Uniunii Europene.

De altfel, președintele Iohannis punctase deja că nu este cazul unei competiții privind asigurarea Flancului Estic al Alianţei.

Miza este Marea Neagră – au spus-o, în diverse forme, toți cei prezenți – dar nu numai din perspectiva avantajului strategic pe care îl oferă, ci și din a resurselor sale de combustibil.

Stephen Blank, Senior Fellow pentru Rusia la think-tank-ul American Foreign Policy Council, a subliniat că Rusia folosește gazul ca armă, un motiv în plus pentru ca România să înainteze pe calea spre independență energetică.

Una dintre sesiunile dezbaterii a fost, de altfel, dedicată resurselor Mării Negre: CEPA a prezentat un raport în care se vorbește despre importanța Mării Negre, obiectivele Moscovei, capabilitățile militare ale Rusiei şi impactul asupra statelor care au deschidere la Marea Neagră – printre care se numără, evident, și România.

Despre amenințarea Moscovei, despre fracturile din interiorul UE și despre nevoia de solidaritate a statelor membre NATO a vorbit și ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

Într-un discurs susținut în limba engleză, Motoc a făcut apel la mobilizare și a subliniat importanța acordată de România Parteneriatului Strategic cu SUA. La finalul speech-ului, el le-a transmis oficialilor americani prezenți la dezbatere următorul mesaj:

Please, help us. We’re navigating on not so calm waters. (Vă rugăm să ne ajutaţi. Nu navigăm pe ape prea liniștite.)

În centru: Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale.

Provocările 

Inaugurarea, luna trecută, a scutului anti-rachetă de la Deveselu i-a provocat o reacție agresivă președintelui rus, Vladimir Putin.

Într-o conferință de presă susținută la Atena în 27 mai, el a spus că inaugurarea scutului antirachetă este o amenințare la adresa Federației Ruse:

„Ieri, în acele zone din România nu se știa ce înseamnă să fii în vizor. Astăzi suntem nevoiți să luăm anumite măsuri ca să ne garantăm securitatea. Repet, e vorba de represalii. Nu vom face noi primul pas.” 

Ministerul român de Externe a reacționat declarându-şi surprinderea şi dând asigurări că scutul de la Deveselu nu este o amenințare la adresa Moscovei:

„Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă surprinderea cu privire la poziţia exprimată în 27 mai 2016, la Atena, de preşedintele Federaţiei Ruse cu privire la sistemul de apărare antirachetă din România.

Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă.

Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale. Reamintim şi cu această ocazie că prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU. MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat.

Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€