Petrovii în vremea gripei: o carte cum numai rușii știu să scrie

Salnikov este unul dintre cei mai în vogă tineri scriitori ruși. Îndrăgostit de literatura rusă contemporană am purces spre lectură cu mult entuziasm, dar și pregătit de o eventuală dezamăgire. Nu a fost cazul, cartea aceasta a lui a intrat automat în topul lecturilor mele din ultima perioadă și autorul ei, alături de Pelevin, Kurkov, Sorokin, Prilepin și frații Presniakov pe lista scurtă a autorilor pe care îi urmăresc.

Petrovii în vremea gripei este un amestec de duritate cu melancolie, de violență cu stări vegetative și de meditație, hazlie și tragică, cu inserții de fantastic brutal într-o realitate postcomunistă ternă și cenușie.

O carte cum numai rușii știu să scrie, doar dacă te uiți la modul absolut fascinant în care personajele reușesc să dezbată teme de o complexitate filosofică covârșitoare în contexte decrepite și degradante și lucrul acesta să pară absolut natural și să nu simți nimic scorțos, nimic rigid, nimic nelalocul lui.

Petrovii sunt o familie cu un tată alcoolic, mecanic auto, o soție bibliotecară, criminal în serie în ascuns și un copil plăpând, timid și neîndemânatic, care cutreieră o Moscovă friguroasă, dar plină de magie. Sunt o  familie dezorganizată, dar se iubesc în felul lor și fiecare încearcă să găsească un sens și să își repare cumva viața.

E ceva tragic, dar și ceva plin de speranță în povestea lor și la un moment dat lucrurile încep să capete un sens nesperat. Sau poate nu chiar un sens, dar se leagă cumva și îi leagă din nou și pe ei.

Fiecare dintre personaje are ceva foarte atașant, chiar dacă acțiunile lor în mod normal te-ar ține la distanță, dar atmosfera care se creează e una care te atrage ca un vortex și vrei să asiști cât mai de-aproape, vrei să faci un pas înăuntrul acelei lumi, amestec de miraj și tenebre, în care singura regulă stabilă este inexplicabilul, în care nu poate exista nici sens, nici morală, dar zeități și personaje mitologice își pot face oricând apariția transformând lucrurile după bunul lor plac.

Nici chiar Petrovii nu li se pot opune, pot doar să se lase duși de un val a cărui origine și destinație nu contează. Nu atâta vreme cât călătoresc împreună.

Se simte un pic de Bulgakov, se simte un pic de Pelevin,  poate un pic de frații Strugatski, dar cocktailul e devastator. O carte melodioasă, fantastică și profundă. O minunăție.

*Alexei Salnikov, Petrovii în vremea gripei, Editura Paralela 45, 2021