Tăierile de pădure, taberele nomade și numărul de oi, în creștere, aduc urșii tot mai aproape de zonele locuite. În imagine, o tabără de culegători de ciuperci, părăsită în zona Măguri Răcătău din județul Cluj. Foto: Raul Ștef (c) PressOne.

Patru‌ ‌motive‌ ‌pentru‌ ‌care‌ ‌ne‌ ‌întâlnim‌ ‌tot‌ ‌mai‌ ‌des‌ ‌cu‌ ‌ursul‌

Cel mai la îndemână răspuns – și cel mai folosit –  este că urșii s-au înmulțit peste măsură, în România, după anul 2016. 

Atunci, Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului din Guvernul Cioloș, a retras un Ordin prin care, anual, erau ucise prin derogare peste o mie cinci sute de animale din speciile protejate: urs, lup și pisică sălbatică.  De atunci, practica vânătorii de animale protejate a fost sistată la noi în țară. 

Nu s-a făcut, în acest timp, nicio evaluare a efectivelor populației de urs brun. Într-un studiu realizat de mai mulți cercetători români și publicat în 2018 în revista Nature Conservation se spune că, în continuare, datele despre ecologia urșilor sunt colectate întâmplător, prin observații la stațiile de hrănire și folosind metoda de a număra urmele. Aceste practici nu au rigoare statistică și de aceea nu sunt recunoscute ca fiind certe de oamenii de știință. 

Tot aceste practici neclare și netransparente ne dau și singurele cifre acceptate oficial de autorități. 

Se cuvine, așadar, să ne întrebăm dacă nu cumva există și alte explicații pentru tot mai desele întâlniri ale omului cu ursul? Și dacă nu cumva această situație, care a scăpat de sub control, are la bază un cumul de factori de care sunt responsabile câteva instituții specifice.

Foto: Raul Ștef (c) PressOne

Spre exemplu, anul trecut, în 2019, a reieșit dintr-un raport desecretizat al Inventarului Forestier Naţional, că anual, în România, se taie cu 20 de milioane de metri cubi mai mult decât apar în cifrele oficiale aprobate. 

Asta înseamnă că România nu este în stare să controleze nu doar tăierea ilegală a materialului lemnos, ci și habitatul urșilor. 

Cristina Lapis, președinta Asociației Milioane de Prieteni, coordonatorul Libearty Bear Sanctuary de la Zărnești, declara pentru PressOne, în urmă cu câteva săptămâni, că omul nu acționează asupra mediului în care trăiesc urșii doar tăind pădurea, ci și atunci când le recoltează hrana, fructe de pădure și ciuperci, pentru comerț. 

Am căutat să înțelegem cât de puternică este această ramură economică. Am descoperit că în fiecare an o instituție acreditată a statului, pe nume Institutul de Cercetări Biologice (ICB) Cluj-Napoca, realizează studii de evaluare a stării resurselor biologice contracost pentru beneficiari privați care recoltează ciuperci și fructe de pădure în fiecare județ al României, pentru comerț. 

Mai departe, aceste studii sunt înaintate Academiei Române, dar și administrațiilor și consiliilor științifice ale Parcurilor Naționale sau Parcurilor Naturale, care pot să limiteze accesul culegătorilor în zonele protejate. În realitate, însă, nimeni nu controlează cantitățile de fructe de pădure, ciuperci și melci care se adună din pădurile României. Iar acestea sunt câteva din alimentele de bază ale urșilor. 

Într-un articol precedent pentru PressOne, Silviu Chiriac, coordonatorul proiectului Life Ursus, afirma că în 2019 a constatat o lipsă aproape completă a fructificării la stejar și fag. Urșii s-au îndreptat, astfel, către zonele colinare, în căutare de arbori fructiferi și lanuri de porumb.

De ce sunt, așadar, urșii tot mai prezenți în viața noastră? 

Vom parcurge, în continuare, câteva din deciziile administrative care ne-au adus la finalul lui 2019 în situația de a vota în Parlament suspendarea listei animalelor protejate pe o durată de cinci ani. Prevederea a fost amendată în Camera Deputaților, care a votat forma finală a legii trimise spre promulgare. 

Foto: Silviu Chiriac, pagina personală de Facebook

189 urși au fost împușcați în perioada 2017-2019 


I. Derogările

Cu toate acestea, chiar și după 2016, Ministerul Mediului a mai acordat derogări pentru uciderea urșilor periculoși. Într-un răspuns pentru PressOne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) arată că în „interesul sănătății și securității publice” și pentru „prevenirea producerii unor daune importante asupra culturilor agricole și animalelor domestice” au fost emise două Ordine de Ministru, unul în 2017 și unul în 2019. Prin Ordinul 1.169/2017 au fost recoltate 111 exemplare de urs și au fost relocate un număr de 29 de exemplare de urs. În baza Ordinului 724/2019 s-a dat undă verde pentru recoltarea a 78 de exemplare de urs și relocarea altor 8. 

Altfel spus, deși vânătoarea este interzisă, din 2016 în 2019 au fost împușcați 189 de urși. Pentru comparație, în anul 2015, Ordinul Ministrului Mediului 1439/2015 pentru aprobarea cotelor de derogare, dădea verde pentru uciderea a 479 de urși.

Informații centralizate de MMAP, valabile la data de 16 decembrie 2019

Pe 11 iulie 2019, Direcția Silvică Prahova (DS Prahova) a cerut acordul Ministerului pentru împușcarea a 3 urși pe fondul cinegetic Azuga. Abia pe 4 noiembrie li s-a răspuns că pot recolta un singur exemplar. În 31 iulie 2019, DS Prahova a solicitat Ministerului derogarea pentru recoltarea unui alt urs, de pe același fond de vânătoare. În 6 august a primit și acordul prin Ordinul de Ministru.

Urșii circulă pe străzi și ziua. Umblă prin oraș, la cimitir, prin curți. Au ajuns să facă pagube. Un cioban a fost și atacat, fiind mușcat. Ursul s-a apropiat de stână, iar bărbatul a încercat să-l alunge. De doi ani ne tot confruntăm cu astfel de probleme”.

Gheorghe Barbu, primarul localității Azuga, declarație pentru Mediafax în 2018. 

În octombrie 2019, DS Prahova a mai solicitat derogări pentru două recoltări pe fondul Bâsca fără Cale, două pe fondul Păltineț și una pe fondul Cazacu. S-a dat undă verde pentru recoltarea a trei urși. Pe 28 noiembrie, DS Prahova s-a adresat, din nou, Ministerului, cerând trei derogări. Li s-a acordat una, pentru fondul Păltineț, în 10 decembrie 2019. 

Au mai cerut dreptul de împușcare a trei urși și Asociația Vânătorească Hubertus Feleacu Sinaia, în 20 septembrie 2019, dar au fost refuzați în noiembrie, doar pentru a li se aproba prin OM cererile în 13 decembrie 2019. 

Cele mai multe derogări pentru împușcarea urșilor au fost acordate pentru județele Harghita (12), Covasna (12), Mureș (13) și Prahova (11). Dar numai o parte din animalele vizate de derogări au fost, de fapt, ucise. Rata de execuție a ordinului, deși derogările au fost cerute de fondurile de vânătoare care au constatat care sunt urșii cu probleme, nu este de 100%. Cei mai mulți urși au fost uciși în Covasna, 9 din 12. Dar în Harghita au fost împușcați doar jumătate, iar în Prahova, numai 3. 

Ne putem întreba de ce vânătorii și beneficiarii fondurilor de vânătoare nu au acționat imediat, pe măsura urgenței pe care chiar ei au invocat-o? Mai ales dacă există o situația atât de clară a numărului de urși disponibili pe fiecare fond, dublată de un pericol iminent de atac din partea lor – și pentru care s-a solicitat, în primul rând, derogarea.

Foto: Raul Ștef (c) PressOne

350 tone de fructe de pădure au fost strânse din județul Harghita în 2019

II. Sursele de hrană

Institutul de Cercetări Biologice (ICB) Cluj-Napoca realizează la fiecare început de an studii de evaluare și impact pe aria forestieră a fiecărui județ. Biologii iau în calcul toate tipurile de ecosisteme existente, suprafața acestora, media cantităților de ciuperci și fructe de pădure recoltate în ultimii 3 ani pe hectar din fiecare tip de ecosistem și prognoza meteorologică dată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pe semestre și pe an.

Înghețul de primăvară (martie-aprilie) și seceta din vară și toamnă, modifică prognoza făcută de noi (în plus sau minus) cu cca. 10-20 % pe an”.

se arată într-un răspuns al ICB Cluj-Napoca către PressOne. 

Studiile realizate de ICB Cluj-Napoca sunt, ulterior, avizate de Academia Română. 

Una dintre problemele ridicate constant în rândul specialiștilor este, potrivit unor surse neoficiale, faptul că activitatea culegătorilor tocmiți de firmele care primesc autorizațiile de recoltare nu poate fi verificată în teren. 

Evaluările ICB sunt ajustate în jos de Academie, care ia în considerare și nevoile de hrană ale animalelor din fiecare areal. Dar și așa, miile de tabere nomade instalate pe timpul verii în munți și centrele de colectare nu sunt controlate de nicio autoritate. Oamenii care fac aceste munci sezoniere sunt plătiți pe kilogramul de fructe sau ciuperci culese cu sume derizorii. Zeci de hectare de pădure sunt periate de orice urmă de fruct comestibil. 

Am solicitat ICB Cluj-Napoca o situație a cantităților de fructe de pădure, ciuperci și melci estimate și propuse pentru aprobare pentru fiecare din 11 județe din țară, în ultimii 4 ani, din 2016-2019. Județele pe care le-am ales sunt situate în regiunea carpatică și sunt cele în care au fost semnalate în ultima perioadă cele mai multe incidente și atacuri în care au fost implicați oameni și urși. Cantitățile sunt estimate în tone. 

Foto: Raul Ștef (c) PressOne.

Să luăm, din nou, exemplul județului Prahova, unul dintre cele mai problematice din punct de vedere al urșilor, și din cauza numărului mare de turiști, care vizitează stațiunile în toate sezoanele. Din Prahova au fost propuse spre aprobare în 2019, 280 de tone de ciuperci, 200 de tone de fructe de pădure și 280 de tone de melci. Din pădurile din Covasna s-a cerut pentru recoltare 315 tone de ciuperci, 210 tone de fructe de pădure și 250 de tone de melci. Ca suprafață, Covasna este mai mic decât Prahova, or cantitățile de fructe de pădure sunt aproape similare.

Harghita și Mureș, două din cele mai mari județe din România și pe primele locuri în topul județelor cu probleme cu ursul, au dat cantități considerabile de fructe și ciuperci. 350 de tone de fructe de pădure au fost adunate din Harghita, în condițiile în care populația de urși estimată pentru acest județ întâlnește una din cele mai mari densități din țară. 

Aceasta este o hartă interactivă realizată pe baza informațiilor oferite de ICB Cluj-Napoca.


10,17 milioane de oi erau în România în 2018, iar numărul este în creștere.


III. Creștem mai multe oi ca oricând

Conform datelor operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), solicitate de PressOne, efectivul de ovine a crescut în 2019 față de anul 2015 cu 4,4 %. Cifrele exacte pentru anul trecut nu au fost încă centralizate, însă în 2018, România avea 10,17 milioane capete de oi, față de 9,8 milioane capete în 2015.

„În ultimii ani, efectivul de ovine a crescut constant atât datorită subvențiilor acordate care au încurajat dezvoltarea acestui sector, cât și cererii tot mai crescute de carne de ovine pe piața din Orientul Mijlociu.”

Răspuns al Ministerului Agriculturii pentru PressOne, 2.12.2019

Studiile privind atacurile urșilor asupra fermelor de animale arată că daunele ar putea fi evitate dacă ciobanii și proprietarii turmelor ar respecta o serie de reguli, afirmă Silviu Chiriac, șeful echipei de cercetători ai carnivorelor mari din cadrul APM Vrancea.

Foto: Raul Ștef (c) PressOne.

Spre exemplu, să nu-și construiască stânele aproape de liziera pădurii. Să curețe pășunile de arbuști, ca să nu ofere urșilor locuri în care se pot ascunde până la lăsarea nopții, în apropiere de  stână. „Înainte, ciobanii știau foarte bine ce au de făcut ca să-și apere stânele. Noi am văzut și din alte studii făcute la nivel european că cea mai bună pază a unei stâne este prezența omului în imediata apropiere a țarcului de înnoptare. Ori, acum cu greu se mai găsesc persoane care devin angajate la stână și care să dorească să doarmă noaptea în șatrele de înnoptare, să stea să apere animalele în mijlocul pădurii”, a spus Chiriac. 

Am cerut Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să precizeze dacă, în ultimii 5 ani, a evaluat impactul pășunatului asupra arealului în care trăiesc animale protejate de Directiva Habitate și să ne prezinte concluziile unui raport pe acest subiect. 

Nu a fost evaluat din punct de vedere al mediului impactul pășunatului asupra arealului în care trăiesc animale protejate de Directiva Habitate”.

Răspuns al MMAP, la solicitarea PressOne, 20.12.2019

În schimb, Ministerul ar fi solicitat convocarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a aprobat introducerea unui nou tip de risc în actele normative care asigură managementul riscurilor, respectiv riscul generat de carnivorele mari. În acest fel se va asigura un cadru legal pentru intervenția operativă a tuturor instituțiilor abilitate, în cazul unor situații critice. „Modificarea H.G. privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă nr.94/2014 și H.G. privind managementul tipurilor de risc nr. 557/2016 urmează să fie promovată în ședințele de Guvern”, au mai precizat reprezentanții MMAP. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...