Foto: Raul Ștef
12/12/2016
Parlamentare 2016: tinerii chiulesc, rezultatul e decis de segmentul 45-64 de ani
Mai puțin de o treime (29%) din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au votat la alegerile parlamentare din 11 decembrie, indică statistica dată publicității de Biroul Electoral Central (BEC).
În schimb, rezultatul alegerilor a fost influențat semnificativ de cei cu vârste între 45 și 64 de ani: 54% dintre ei au participat la vot. În acest segment de vârstă se regăsesc 5.371.831 dintre cetățenii României.
PressOne a calculat procentul prezenței la vot, pe categorii de vârstă, pe baza datelor colectate de la Institutul Național de Statistică (INS).
Tineretul a cam tras chiulul
La nivel național, prezența la vot a persoanelor cu vârste de până în 35 de ani a avut cel mai mult de suferit. Tinerii care nu au împlinit încă 25 de ani au lipsit în proporție de 70%: din 1.501.624 de persoane, au votat doar 437.073.
Și cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au „chiulit” în masă. Dintr-un total de 2.679.803, doar 879.505 au participat la vot.
Practic, asta înseamnă că suma tuturor voturilor primite de partide de la persoanele de până în 35 de ani a ajuns la 1.300.000 – cam cât toate voturile exprimate de cei cuprinși între 35 și 44 de ani.
Alegerile nu au fost tranșate, deci, de generația ieșită la pensie, ci de cea cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani: aproape 3 milioane de voturi au venit din această zonă.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
În ceea ce privește opțiunile pensionarilor, 23,7% din voturi au venit de la persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
Reamintim că prezența la nivel național a fost de 39,4% – a doua cea mai scăzută rată de prezență după cea de la alegerile parlamentare din 2008, când au votat 39,2% dintre români.
Cum arată prezența la vot, pe categorii de vârstă, potrivit calculelor noastre:
Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"
INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.
Femeia în rochie albastră
„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”
- 18-24 de ani (dintr-un total de 1.501.624 persoane, au votat 437.073) – prezență 29%;
- 25-34 de ani (dintr-un total de 2.679.803, au votat 879.504) – prezență 32%;
- 35-44 de ani (dintr-un total de 3.057.070, au votat 1.283.573) – prezență 42%;
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
- 45-64 de ani (dintr-un total de 5.371.831 au votat 2.903.539) – prezență 54%;
- +65 de ani: (dintr-un total de 3.646.152 au votat 1.708.334) – prezență de 49%.
Cum arată ponderea categoriilor de vârstă în totalul celor 7.212.022 de voturi de la nivel național:
- 18-24 ani: 6,1%
- 25-34 ani: 12,2%
- 35-44 ani: 17,8%
- 45-64: 40,3%
- +65: 23,7%
Diferența de participare între cele două sexe este minusculă: 49,6% dintre votanți au fost de sex feminin, iar 50,4% – de sex bărbătesc.
Prezența la București, mai mare cu aproape o treime față de locale
În comparație cu prezența înregistrată în cele mai mari județe la alegerile locale din luna iunie, numărul de votanți de la nivel național a scăzut în 11 decembrie.
În schimb, numărul de voturi exprimate în București a crescut. Și în cazul segmentului de vârstă 18-24 de ani din București, prezența la vot a crescut cu o treime.
Județul în care BEC a raportat cea mai mare prezență la vot a fost Olt – 47%. La polul opus se află Maramureșul, unde au participat doar 31% dintre cetățenii cu drept de vot.
O rată de prezență de aproape 100% sau peste 100% s-a înregistrat în localități precum: Cerbăl (județul Hunedoara) – 102%, Botoșești-Paia (județul Dolj) – 98%, Gogoșu (județul Dolj) – 97%.
Cea mai scăzută prezență la vot pare să fi fost în localitatea Cenad (din județul Timiș), unde numai 14% dintre alegători și-au exercitat dreptul la vot.
PSD înroșește harta, PNL câștigă doar 3 județe
Datele furnizate de Birourile Electorale Județene arată că PSD a câștigat alegerile în cele mai multe dintre județele țării. În 20 dintre acestea a obținut peste 50% din voturi, arată Mediafax.
PNL a obținut scoruri peste PSD doar în Cluj (28%), Alba (37%), Sibiu (40%), în vreme ce UDMR a câștigat în 4 județe: Satu Mare (40%), Mureș (38%), Harghita (85%) și Covasna (74%).
În diaspora, unde au votat 106.038 de persoane, cele mai multe voturi au fost obținute de USR la Senat (28%) și de PMP la Camera Deputaților (27,3%).
CFR Călători: 10.000 de bilete gratuite pentru studenți
Pentru a atrage tinerii la vot, Guvernul a acordat, în perioada 8-12 decembrie, gratuități de transport pentru tineri. Potrivit unui comunicat al CFR Călători, 10.000 de bilete de tren gratuite au fost emise în perioada 8-9 decembrie.
Liga Studenților din Iași a reacționat, printr-un comunicat, la această măsură luată de Guvern, pe motiv că tinerii din zonele rurale au fost descurajați să voteze.
„Liga Studenților (LS Iași) condamnă caracterul electoral, discriminatoriu și nefuncțional al măsurii instituite de Guvern pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie de către elevii și studenții din România și solicită clasei politice să își asume modificarea legii electorale, în sensul permiterii persoanelor care au viză de flotant să voteze în județul de reședință.
Măsura s‑a aplicat în mod discriminatoriu, întrucât nu s-au oferit aceste gratuități tinerilor din mediul rural sau din localitățile în care nu se află o stație sau haltă de tren, care au fost practic descurajați să participe la scrutin.”
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this