O normalitate a anormalității. În prima zi de liceu, manualele vor lipsi de pe bănci. Când ar putea ajunge la elevi

Norbert Nemeș

„O normalitate a anormalității”

În mai puțin de trei săptămâni, elevii care intră în clasa a IX-a vor începe liceul după programe școlare noi. Manualele care să reflecte asta nu-i vor aștepta, însă, pe bănci.

Roxana Rusin, profesoară de istorie la liceu, nu pare foarte îngrijorată de perspectiva unui început de an fără noile manuale. 

În ultimii ani, spune ea, a avut clase și de câte 30 de elevi în care existau doar cinci sau șase manuale. Altele ajungeau la copii cu foi desprinse sau atât de mâzgălite încât deveneau greu de folosit. Astfel, profesorii au fost nevoiți să învețe să lucreze și fără ele.

„Pentru mine, situația asta, că începem anul școlar fără manualele noi, făcute conform noii programe, mă lasă rece”, spune Rusin.

Anul școlar 2026-2027 începe fără manuale pentru elevii de clasa a IX-a. Profesorii atrag atenția că acest scenariu este unul obșnuit.
Foto: Inquam Photos / George Călin

Nici pentru Marcel Bartic, tot profesor de istorie, situația de anul acesta nu este o premieră. Își amintește că întârzierile au apărut în mod repetat atunci când au fost schimbate programele sau manualele. De data aceasta, situația îl privește și ca părinte: fiica lui tocmai a intrat în clasa a IX-a și, cel mai probabil, va începe liceul fără manuale pentru noile programe.

„O să încercăm să ne descurcăm cum se va putea”, spune Bartic. Dincolo de soluțiile pe care le vor găsi profesorii, el vede în întârziere și un mesaj transmis elevilor de către autorități: „«Știți, am fost ocupați cu altele, nu ne-a interesat foarte tare subiectul ăsta, începeți și voi cum puteți»”. 

La limba engleză, Lăcrămioara Bozieru s-a desprins de mult de manual ca principal instrument de lucru. Asta și pentru că unele dintre cele aflate pe lista recunoscută de Minister, spune ea, au ultima ediție publicată în urmă cu aproximativ 30 de ani. Le consideră depășite atât prin conținut, cât și prin tipurile de exerciții propuse. 

În acest context, faptul că nici noile manuale nu vor fi disponibile la începutul școlii nu mai produce prea multă surpriză.

„Este o normalitate a anormalității, în fapt. Noi suntem deja resemnați”, spune Bozieru.

Resemnarea celor trei profesori vine după ani în care au fost nevoiți să se adapteze și să găsească alte metode prin care să-și țină orele. 

Dincolo de această resemnare sunt însă elevii, principalii beneficiari ai manualelor, care resimt altfel lipsa lor.

Câți copii fac homeschooling în România? Ministerul Educației „nu este în măsură să centralizeze date”

Care este amploarea fenomenului homeschooling în România? PressOne a încercat să afle de la Ministerul Educației, instituția care ar trebui să urmărească și să controleze respectarea reglementărilor din domeniul educației. 

Bacalaureat în caniculă. Elevă de clasa a XII-a: „E inuman”

Bacalaureatul începe cu temperaturi maxime între 35 și 41 de grade Celsius în aproape toată țara. Ministerul Educației a cerut, cu doar patru zile înainte de începerea examenelor, ca școlile unde se țin probele să asigure confortul elevilor, însă în multe cazuri asta e aproape imposibil. 

De ce elevii au nevoie în continuare de manuale și de ce varianta digitală nu e o soluție universală 

În clasă, elevul are profesorul, explicațiile lui și materialele pe care acesta le pregătește. Acasă, lucrurile stau diferit. Manualul este locul în care poate găsi din nou lecția sau poate verifica ce nu a înțeles. Roxana Rusin spune că tocmai aici se simte mai mult lipsa lui.

„Manualul, evident, îl ajută mai mult pe copil, nu neapărat profesorul (...). Consolidează informațiile acasă, după ce pleacă de la școală. Are de unde să citească, de unde să-și consolideze ce a făcut la școală”. 

Procedura pentru noile manuale, lansată în aprilie anul acesta, nu este încă finalizată. Editurile și-au depus ofertele până pe 9 iunie, iar proiectele sunt în continuare evaluate. După anunțarea rezultatelor mai urmează eventualele contestații, alegerea manualelor de către profesori, stabilirea comenzilor, tipărirea și distribuția.

Marcel Bartic e de părere că ofertele de manuale ar fi trebuit să ajungă în școli încă din iunie, astfel încât profesorii să aibă timp să le analizeze și să le aleagă înainte de începerea cursurilor. Întârzierea mută acum toate aceste etape după momentul în care elevii intră deja la clasă.

„Devansăm (...) tot procesul cu două-trei luni, până vor fi publicate manualele, până ajung ofertele în școli, până le răsfoiesc profesorii, până decid în cadrul ședințelor de catedră, după aia vom trimite comenzile și tot așa. Adică timp pierdut aiurea, timp pierdut pe spatele copiilor, până la urmă (...). Copilul ăla trebuia să intre în clasa a IX-a cu manuale pe bancă. Punct”. 

În primele săptămâni ale clasei a IX-a, alternativa ar putea fi manualul digital. Însă în acest caz este nevoie ca toți elevii să aibă de pe ce să-l acceseze.

Manualele digitale, care vor sosi primele, nu vor fi accesibile tuturor elevilor.
Ilustrație Lucian Muntean

„E nevoie de niște device-uri. Nu le au toți copiii”, atrage atenția Rusin.

Lăcrămioara Bozieru spune că nici măcar în București nu se poate porni de la ideea că fiecare elev are o tabletă sau un laptop. În multe cazuri, rămâne telefonul. Folosirea lui în scop didactic este permisă, dar aici apare o altă problemă: conexiunea la internet.

Mai este și problema calității manualului care va ajunge, în cele din urmă, la elev. Bozieru spune că întârzierea nu ar trebui să împingă în plan secund calitatea noilor cărți, mai ales că acestea sunt construite după programe noi.

„Este extraordinar de important (...) să fie un manual bun (...). Să realizezi un manual bun, care să corespundă programei, dar în special nevoilor pe care le au adolescenții, pe care le au liceenii acum, nu este deloc o treabă simplă”. 

Profesoara speră ca noile manuale să fie mai mult decât niște cărți actualizate și să lege textele de documentare, materiale online, exerciții și alte resurse pe care elevii le folosesc deja.

„Mi se pare că este o șansă pe care învățământul nu ar trebui să o rateze”, spune Bozieru. 

Până vin manualele, profesorii lucrează cu alte resurse

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a recunoscut deja că manualele tipărite nu vor fi gata pe 7 septembrie, când începe școala. Dacă nu există contestații, cele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie.

Până la sosirea lor, programa școlară rămâne reperul după care profesorii își construiesc orele. Roxana Rusin spune că, la istorie, se va baza pe experiența acumulată și inclusiv pe cărți din biblioteca personală, alese în funcție de nivelul elevilor.

Marcel Bartic amintește, la rândul său, fișele de lucru, sursele suplimentare și platformele online. Toate pot suplini manualul la clasă, dar presupun ca profesorul să își construiască singur o parte mai mare din suportul de curs.

La engleză, Lăcrămioara Bozieru lucrează deja în acest fel. Programa îi spune unde trebuie să ajungă cu elevii, iar materialele necesare le caută și le selectează separat.

„Să pregătești o astfel de lecție presupune să te documentezi, să verifici dacă acel conținut are nivelul corespunzător de limbă, dacă are conținutul care este așteptat sau care este indicat de programă; dacă exercițiile, de asemenea, corespund cerințelor pe care le presupune programa”. 

În timp ce profesorii vin la clasă cu surse alternative, manualele îi ajută pe elevi acasă.
Foto: Lucian Muntean

Rusin vorbește și despre videoclipuri, jocuri, resurse online sau exerciții pe platforme precum Kahoot, unde profesorii pot crea teste și jocuri interactive. Astfel de instrumente pot face orele mai interactive, dar trebuie găsite și pregătite de profesor.

„Dacă vrei să faci niște ore interactive și chiar să-i implici pe copii, ai nevoie tu să muncești separat”, spune Rusin.

Manualele sunt încă în evaluare. Ce urmează după

După ce noile manuale vor fi aprobate, profesorii vor trebui să aleagă dintre variantele disponibile. Marcel Bartic spune că, la istorie, se uită la corectitudinea informațiilor, la exerciții, grafică și limbaj, iar apoi discută variantele și cu ceilalți profesori din catedră.

„Gândiți-vă, de pildă, că e suficient să primești trei-patru-cinci manuale. Ai nevoie de un pic de timp să treci prin ele. De asemenea, ai nevoie de un pic de timp să te consulți cu colegii de catedră (...). Nu poți să le faci de pe o zi pe alta”.

Deocamdată, însă, procedura este încă în faza de evaluare. Cristian Greșanu, directorul editurii Corint și al Uniunii Editorilor din România, spune că rezultatele erau așteptate inițial în jurul jumătății lunii iulie. 

Reprezentații editurilor cu care a discutat PressOne susțin că au fost anunțați că joi, 20 august, ar urma să fie anunțate rezultatele. 

Ulterior pot urma contestațiile, iar loturile contestate rămân blocate până la soluționare. Apoi, manualele câștigătoare sunt puse la dispoziția profesorilor, care fac selecția. Abia după centralizarea alegerilor, editurile află câte exemplare trebuie să tipărească și pot începe producția și livrarea. 

Greșanu estimează că întregul proces, de la anunțarea rezultatelor și până la livrarea manualelor, „poate dura două-trei luni”. Asta înseamnă că, în unele cazuri, elevii vor avea parte de noile manuale abia în lunile noiembrie-decembrie. 

Experiența editurilor confirmă și ce spun profesorii: întârzierile nu sunt o excepție, ci o problemă care se repetă de ani de zile. 

„Asta e normalitate. Excepția ar fi să avem pur și simplu timp la dispoziție, să fim anunțați din timp”, mai spune Greșanu. În calendarul actual, acesta se teme că tocmai etapa de selecție va fi scurtată pentru a recupera din întârziere.

„E o etapă foarte importantă este selecția asta a manualelor, care, de multe ori, s-a făcut pe repede înainte la noi (...). Profesorii ar trebui să aibă informații suficiente despre (...) noile manuale, despre noile programe și ar trebui să le dea timp la dispoziție suficient de mare”, adaugă directorul Corint. 

Editurile încearcă să recupereze timpul pierdut

Presiunea unui calendar atât de strâns s-a simțit încă de la realizarea manualelor. Greșanu spune că autorii – adică profesorii – au lucrat în ritm alert după lansarea procedurii, în aprilie, mulți dintre ei în paralel cu orele de la școală. Evaluarea proiectelor a ajuns apoi să dureze aproximativ cât timpul pe care autorii l-au avut pentru a le realiza.

Odată stabilite tirajele, urmează etapa finală: tipărirea și distribuția. Greșanu estimează aproximativ șapte zile pentru tipărire și două-trei săptămâni, în total, pentru această ultimă parte a procesului, până la livrarea către inspectoratele școlare.

Calendarul stabilit de Ministerul Educației a pus o presiune pe edituri, care trebuie să livreze manualele într-un timp scurt.
FOTO: ID 645941 | Books © Glen Jones | Dreamstime.com

„Noi forjăm la maximum, discutăm cu tipografiile și reducem timpii atât cât se poate, adică cât tehnic e posibil”, spune el.

Zoltán Pilecki, director general Editura Art Klett, atrage însă atenția că procesul nu poate fi accelerat la nesfârșit. „Unele etape tehnologice și logistice nu pot fi comprimate dincolo de anumite limite. Pentru edituri, provocarea constă în respectarea unor termene foarte scurte, fără compromisuri în privința calității”. 

Un calendar care întârzie de 13 ani

Întrebat cine suportă în cele din urmă consecințele întârzierilor, Greșanu îi pune pe primul loc pe elevi. Ministerul, spune el, nu a reușit să găsească până acum un calendar care să permită pregătirea manualelor din timp.

„În primul rând, sincer, vorbim de elevi. Sunt primii perdanți. După care sunt profesorii. În ordine imediată, ar fi editurile, pe locul trei”. 

Cei mai afectați de întârzierea manualelor vor fi elevii, spune directorul editurii Corint.
FOTO: Inquam Photos / Alexandra Pandrea

Greșanu spune că una dintre probleme este lipsa unei planificări pe termen mai lung. În loc ca procedura să pornească de fiecare dată cu doar câteva luni înainte de noul an școlar, ar fi nevoie, în opinia sa, de bugete și calendare stabilite din timp.

Pilecki merge în aceeași direcție și propune ca manualele să poată fi evaluate permanent, titlurile aprobate să intre într-un catalog actualizat, iar profesorii să le aleagă în perioade stabilite dinainte.

„Un calendar de selecție stabil și cunoscut din timp ar permite întregului sistem să se organizeze mult mai eficient”, spune directorul Art Klett.

Greșanu amintește că actuala formulă a procedurilor, care include atât manualul tipărit, cât și varianta digitală, funcționează din 2013. Spune că, în cei 13 ani care au trecut, licitațiile nu au fost lansate niciodată din toamna premergătoare anului școlar în curs, astfel încât întregul proces să se desfășoare fără presiunea începutului de an școlar.

„Dacă am avea un calendar pentru trei ani sau cinci ani, cu niște bugete estimative aprobate (...), Ministerul ar putea să dea drumul prin octombrie, noiembrie, decembrie licitațiilor (...), și în toamnă, în septembrie, când începem școala, să fie absolut toate manualele pe băncile elevilor”. 

Într-un răspuns pentru publicația Totul pentru Mame, Ministerul Educației a precizat că nu este în măsură să spună cu exactitate data când manualele vor intra în posesia elevilor, „deoarece acestea depind de mai mulți factori”.