O noapte furtunoasă

Iulia Marin

Redactor

Sub același cer, într-o noapte de toamnă, două milioane de oameni au privit în același timp Furtuna. Iar cei care s-au holbat îndeajuns ar fi putut jura că ochiul furtunii s-a căscat spre ei.

Exercițiu de imaginație

Să ne imaginăm un turist cu un nume universal – de pildă, Christian – care bate străzile Capitalei în după-amiaza zilei de 20 septembrie.

Acestui Christian, pe lângă faptul că îi place cafeaua cu lapte servită dimineața cu un croasant, îi mai plac orașele gri din sud-estul Europei, cerșetorii care cântă la vioară și ruinele cândva splendidelor clădiri interbelice.

Natural, a decis să zăbovească o vreme în orașul în care găsești toate astea la preț redus plus un parfum de firmă la promoție pe străzile din Centrul Vechi.

În această zi încinsă de septembrie, străinul nostru îşi părăseşte camera de hotel și o ia la pas prin oraș.

Zăbovește câteva clipe în dreptul hotelului Intercontinental. Vântul risipește stropii țâșnind dintr-o arteziană, iar câteva frunze îngălbenite încearcă piruete într-un vârtej insipid. Pe o bancă, în fața Teatrului Național proaspăt renovat, un băiat și o fată se sărută ca și cum aceasta ar fi ultima zi din viața lor.

Dincoace, pe bulevard, mașini de poliție cu girofarele stinse pândesc din intersecții, iar din ele apar agenți de circulație cu veste reflectorizante.

Chiar și pentru cineva care nu cunoaște deloc limba română – deşi nu este cazul personajului nostru –, fețele schimonosite de furie ale șoferilor și degetul mijlociu semnalizând intermitent la stopuri au o semnificație universală.

Harta ambuteiajelor din București în după-amiaza de 20 septembrie. Sursa: Facebook

Pe măsură ce înaintează ca pieton prin orașul împânzit de mașini, sentimentul de angoasă crește.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

În dreptul stației de metrou de la Universitate, un bărbat urcă scările rulante cu un pahar de cafea în mână. O grimasă i se întipărește pe chip, sporind îngrijorarea turistului: trecătorul s-a fript.

De partea cealaltă, în dreptul Muzeului Municipiului București, un vagabond cu hainele murdare fumează o țigară. O imagine banală – până când observi tricoul negru pe care stă scris, cu litere albe, BOMB FALL.

Frica se instalează în sufletul bietului Christian, iar câteva claxoane sunând înnebunite îi provoacă un mic atac de panică: un alt bărbat, grăbit să prindă un taxi, i-a speriat de moarte pe șoferii care tocmai ce începuseră să înainteze câțiva metri.

Din fericire, traficul s-a blocat din nou, așa că pietonii au putut face slalom printre mașini.

– S-a închis totul, spun oamenii. Se închid și magazinele. 

Eroul nostru nu înțelege: el vede semnul DESCHIS în dreptul unei farmacii, patiseriile care servesc clienții și un restaurant coreean plin ochi de oameni înfometați.

Prinde în schimb o frântură alarmistă, la radio, în dreptul unui magazin.

O voce de femeie anunță, pe un ton monoton, dar vigilent, de parcă ar vorbi despre o apocalipsă în fața căreia s-au resemnat cu toții, că bucureștenii sunt sfătuiți să rămână în case începând cu ora 17.00.

Christian își privește ceasul: este ora 17.00. Soarele strălucește, iar într-un magazin, o femeie probează pantofi – lichidările de stoc sunt cele mai convenabile în prag de apocalipsă.

Grăbește pasul, curios, mai ales când zărește un autobuz turistic – pentru care au plătit bilet, probabil, doar amatorii de senzații tari.

Undeva, la Unirii, câțiva stropi îi ating obrazul. Niciun nor nu se vede pe cer.

În schimb, la primul etaj, o gospodină întinde rufe.

Spre Lipscani, terasele sunt încă populate de curajoși. În prima linie a frontului, câteva băbuțe savurează bere la halbă. Ceva mai încolo, unii patroni de terase preferă să închidă umbrelele și să tragă obloanele.

Aglomerație de mașini pe Calea Victoriei, pe sensul către Piața Națiunilor Unite. Foto: Lucian Muntean

La Piața Națiunilor Unite, mai mulți polițiști supraveghează ambuteiajele. Oameni cu baxuri de apă se îndreaptă spre casă.

Unii vorbesc la telefon:

– Da, am fost la grădiniță și mai erau doar doi copii. L-am luat, normal, am plecat de la serviciu mai devreme.

Băncile sunt închise, iar din clădirile de birouri pleacă ultimii mohicani – workaholicii care nu se tem de sfârșitul lumii cât se tem de deadline.

Străinul nostru nu mai pricepe nimic. Rămâne pe loc și privește lung o clădire din Centrul Vechi pe care a fost lipit un avertisment: PERICOL DE PRĂBUȘIRE. Avertismentul este inutil. De altfel, tencuiala peticită este cu mult mai grăitoare.

Ce nu știe, probabil, un turist care poposește pentru prima dată pe meleagurile astea este că avertismentul de pe clădire este acolo de câțiva ani.

Ca un făcut, clădirea nu s-a prăbușit.

**

În jurul orei 19.00, a început.

Unii spun că s-ar fi pornit chiar mai devreme.

Cu toții erau deja baricadați în case când primele fulgere au luminat cerul, iar parcările s-au golit de mașini, ca niciodată.

Avertismentele nu au lipsit: administrațiile de bloc i-au prevenit pe locatari să își închidă geamurile înainte de furtună, iar Primăria Capitalei i-a sfătuit pe cetățeni să rămână în case după ora 17.00.

Un afiș lipit de administrația unui bloc din București. Sursa: Facebook

Cu frica în sân, unii au rămas în case. Alții au bravat: nu s-au temut de furtună!

Undeva, în zona Cimitirului Bellu, nu a căzut un strop de ploaie. În schimb, oamenii au rămas fără curent electric câteva ore.

În Ilfov, a picat grindina cât oul de porumbel.

Alții au râs: pe rețelele sociale s-a revărsat un potop de glume, temperate doar de cei care au arătat că meteorologia nu este o știință exactă și, astfel, nu s-ar fi putut ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă oamenii nu ar fi fost preveniți cu ore bune înainte.

Liniștea și norii dinaintea furtunii. Foto: Lucian Muntean

Fiecare a văzut altfel furtuna, după cum au văzut-o și cei din bula sa. Diferit au văzut-o și jurnaliștii de la diverse televiziuni.

Unii au anunțat urgie, alții au explicat în repetate rânduri că Bucureștiul este sub un amărât de cod galben care, de fapt, nu anunță nimic extraordinar.

Un mesaj devenit viral anunța că situația este chiar mai gravă și că Primăria ascunde informații vitale. Primăria a reacționat amenințând cu plângere penală autorul necunoscut.

Un bărbat a murit, strivit de un arbore – o victimă a furtunii, au spus televiziunile. La locul accidentului s-au deplasat nu una, ci mai multe ambulanțe.

Înspre miezul nopții, avertismentele s-au potolit.

Angoasa după-amiezii s-a risipit odată cu norii cei mai negri, dar, în noaptea dintre 20 și 21 septembrie 2017, două milioane de oameni au privit în același timp o ploaie obişnuită de toamnă.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€