REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Foto © Sergei Tikhonov | Dreamstime.com

Non-știrile săptămânii. Ucraina și-a distrus singură barajul, în timp ce Suedia se pregătea de campionatul de sex

„Ucraina și-a distrus singură barajul” și „Suedia organizează campionat european de sex” – două narațiuni care au făcut înconjurul Internetului și publicațiilor de știri în ultima săptămână. PressOne îți arată unde greșesc cei care le propagă. 

Ucraina și-a distrus singură barajul

Marți, 6 iunie, barajul Nova Kahovka din Ucraina (aflat sub control rusesc) a fost grav avariat. Inundațiile masive provocate de ruperea lui riscă să provoace un dezastru ecologic de magnitudinea Cernobîlului, spun experții de mediu din zonă. O anchetă internațională încă n-a avut loc, deci încă nu putem spune cu certitudine cine este de vină, însă propaganda pro-rusă din Occident și România deja a tras concluzia că Ucraina ar fi avut un interes mai mare să detoneze barajul. 

Principalul promotor al ideii este Tucker Carlson, fost prezentator Fox News, care-n noua sa emisiune de pe Twitter (vizionată de 100 de milioane de ori și promovată inclusiv de Elon Musk) a declarat că Ucraina este principala suspectă. Ca argument menționează un articol Washington Post de anul trecut, în care un general ucrainean recunoaște că a testat armament american pe una din porțile de ecluză ale barajului. 


Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

El și fanii săi din România omit să menționeze că barajul era controlat în totalitate de ruși, iar testul a avut loc anul trecut, în contextul contraofensivei din Herson, în urma căreia Ucraina a recucerit peste o mie de kilometri pătrați de teritoriu. Generalul ucrainean voia să vadă dacă apele Niprului vor crește suficient de mult încât să împiedice mișcările de trupe rusești, dar fără a inunda satele din apropiere. Testul s-a dovedit un succes, dar a fost considerată o soluție de ultimă instanță și nu s-a mers mai departe. 

În plus, testul de anul trecut a vizat o singură poartă, în timp ce pagubele din 6 iunie au fost mult mai mari: au fost distruse 16 porți, plus clădirea centralei hidroelectrice și barajul dintre clădirea centralei și ecluză. Mai mulți experți citați de New York Times susțin că distrugerile au fost cauzate cel mai probabil de o explozie din interiorul barajului, un atac din afara sa fiind mai puțin plauzibil.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Astăzi, Rusia și propagandiștii ei din vest spun că Ucraina ar fi atacat barajul în cursul nopții, pentru a tăia aprovizionarea cu apă a Crimeei, peninsulă ocupată de ruși în 2014. Dar în primele ore ale dezastrului, mai mulți oficiali locali instalați de Kremlin (citați inclusiv de agenția de stat a Rusiei, Tass) susținuseră că n-a avut loc niciun atac nocturn dinspre tabăra ucraineană. 

Și în ciuda narațiunilor pro-ruse, detonarea barajului nu avantajează Ucraina. Pe lângă faptul că regiunea Herson riscă să se deșertifice parțial, o analiză Financial Times arată că inundațiile vor afecta grav exporturile de cereale ucrainene, dar și industria grea din orașe precum Nikopol și Krivoi Rog (aflate sub control ucrainean). Mai mult, lacul de acumulare format de baraj contribuie la răcirea reactoarelor nucleare din Zaporojie (sub control rusesc), iar o scădere prea rapidă a nivelului apei riscă să provoace un dezastru nuclear care nu avantajează pe nimeni. 

Merită menționat și faptul că inundațiile din regiune au început cu cel puțin o lună înainte ca barajul să fie distrus. La sfârșitul lui mai, Reuters relata despre situația unor insule populate de pe Nistru în care apa începuse încă din aprilie să crească cu aproximativ 30 de centimetri pe zi. Atunci, localnicii și oficialii din zonă puneau inundațiile pe seama controlului exercitat de ruși asupra barajului Nova Kahovka.

Suedia organizează un campionat de sex

„Campionatul European de Sex începe joi la Goteborg, în Suedia”, titra la începutul săptămânii agenția de știri Mediafax. Potrivit știrii, Suedia ar fi recunoscut în mod oficial că sexul este un sport şi va organiza o competiție europeană în acest sens. Când alte publicații – HotNews, Pagina de Media, Deutsche Welle – au semnalat că știrea e falsă și Suedia n-a oficializat sexul ca sport, articolul a dispărut și a fost înlocuit cu un mic explainer intitulat „Adevărul despre Campionatul European de Sex și cum a devenit virală o știre neconfirmată”.

Mediafax nu a fost singura instituție de presă care s-a dus „după fentă”, știrea apărând în mai multe publicații din jurul lumii. De la ce a plecat toată povestea, totuși? Potrivit Deutsche Welle, care citează cotidianul suedez Göteborgs Posten, ideea de „campionat de sex” a pornit de la patronul unor cluburi de striptease din Suedia, Dragan Bratic, care ar fi vrut să facă din sex un sport. În acest scop, Bratic a depus o cerere de aderare la Confederația Sportivă din Suedia, dar aplicația lui a fost respinsă. 

Plecând de la acest sâmbure de adevăr, Latestly, o publicație în limba engleză din India, a fabricat o întreagă știre despre cum competiția ar dura câteva săptămâni, iar concurenții pot participa la nu mai puțin de 16 probe (ce implică poziții și practici sexuale, desigur). Latestly a fost și sursa citată inițial de Mediafax, în articolul șters între timp de pe site. 

„Este o informație falsă, cu scopul de a denigra sportul suedez și Suedia„, a declarat Anna Setzman, purtătoarea de cuvânt a Confederației Sportive din Suedia într-un comunicat transmis Deutsche Welle.

Nu-i prima oară când pe Internet circulă informații false despre sexualitatea suedezilor. Acum câțiva ani, devenise populară ideea că Suedia și alte țări nordice ar tolera zoofilia sau necrofilia, ba chiar că ar urma să le legalizeze. Toate țările menționate în campania de dezinformare de atunci au legi care pedepsesc zoofilia și necrofilia. Dezinformările recurente pe această temă își au originile în percepția că țările nordice ar fi mai progresiste decât alte state europene în privința sexualității, Suedia fiind printre primele țări din lume care au legalizat căsătoriile între persoane de același sex.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat. Ai două modalități:

1. Îl completezi online pe platforma Formular230.ro, apoi ne vom ocupa noi de depunerea lui prin SPV la ANAF.

2. Descarci formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios