Non-știrile săptămânii: „OPRIȚI PNRR” și permanentizarea certificatului digital

„PNRR trebuie oprit și abandonat complet!” și „UE vrea să permanentizeze certificatul digital” – două narațiuni false care s-au viralizat pe rețelele de socializare în ultima săptămână.

PressOne oferă puțin context și îți arată cum trunchiază adevărul cei care le propagă. 

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie oprit imediat!

De două zile încoace, în bula naționalistă circulă o petiție în care se cere ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie STOPAT imediat și ABANDONAT complet. Autorul petiției este Aurelian Popa, vlogger/blogger pasionat de teorii ale conspirației și unul dintre cei mai vocali protestatari „anti-botniță” din timpul pandemiei. Până la ora publicării acestui articol, petiția a strâns peste 2000 de semnături, iar pe Facebook, în doar 24 de ore, îndemnul lui Popa a primit sute de aprecieri și distribuiri. 

Primul argument formulat de vlogger este că PNRR nu ar fi fost votat în plenul Parlamentului – pe care Popa îl numește organul suprem de reprezentare a Suveranității Poporului Român – și că n-ar fi fost dezbătut „nici o secundă”. O căutare superficială pe Google și site-ul Camerei Deputaților este suficientă pentru a demonstra că acest argument nu prea stă în picioare. 

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Planul a fost prezentat pentru prima oară în Parlament pe data de 26 mai 2021, de către fostul premier al României, Florin Cîțu. Prezentarea a generat dezbateri aprinse între coaliția de guvernare de atunci (PNL-USR) și opoziție (PSD și AUR), care a acuzat guvernul că reformele asumate prin PNRR sunt un cal troian prin care se urmărește impunerea unui regim de austeritate. 

În plus, afirmațiile lui Popa sunt contrazise și de existența legii 178/2022, lege votată de Parlament (unde a fost dezbătută, amendată și a primit avizul mai multor comisii) prin care s-a aprobat cadrul instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și modificarea și completarea unei ordonanțe de urgență care viza elaborarea PNRR.

O altă acuzație lansată de Aurelian Popa este că secțiuni întregi din PNRR ar fi fost ținute „la secret” de USR, astfel încât românii să nu știe la ce se înhamă. Ideea secretizării nu-i aparține lui Popa, el n-a făcut decât să o preia de la politicieni mainstream precum Marcel Ciolacu, care toamna trecută, într-un atac politic la adresa USR, acuza vechea coaliția de guvernare că ar fi secretizat Planul Național de Redresare și Reziliență. 

Adevărul este că planul și toate anexele sale pot fi găsite și în ziua de astăzi pe site-ul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. La vremea respectivă, fostul șef al ministerului, Cristian Ghinea, s-a apărat de acuzațiile lui Ciolacu spunând că au fost secretizate doar discuțiile pe care guvernul din care făcea parte le avea cu Comisia Europeană. 

„După ce s-au scurs prin presă, cei de la Comisie au spus că nu ne mai trimit comentarii scrise. Ceea ce îngreuna enorm procesul rapid de negocieri”, susținea în octombrie 2022 fostul ministru. 

Un sâmbure de adevăr există în toată dezbaterea despre secretizare și transparență, însă nu acolo unde sugerează personaje precum Aurelian Popa sau Marcel Ciolacu. De exemplu, într-un articol publicat în septembrie 2022, HotNews avertiza că guvernul condus de Nicolae Ciucă (și girat de PSD) a secretizat stadiul implementării PNRR. 

În fine, un ultim argument formulat de Popa este că jaloanele din PNRR implică votarea a „nu mai puțin de 64 de legi care vor duce la diminuarea drepturilor și libertăților individuale”. Una dintre legile invocate este PL-x nr. 47/2023, un proiect care vizează reglementări din domeniul mobilității urbane. Dacă în proiect se vorbește despre planificare urbană, încurajarea transportului în comun, reducerea emisiilor și a dependenței de mașina personală, Popa vorbește despre „orașe-lagăr” de 15 minute și lockdown-uri mascate, teorie a conspirației demontată deja de PressOne. 

UE vrea să permanentizeze certificatul digital 

„Permanentizarea certificatului digital și rescrierea istoriei”, anunță un clip publicat în urmă cu o zi pe pagina de Facebook a vloggeriței Iosefina Pascal. Preț de un minut și ceva, fără să facă trimitere la o sursă anume, adepta narațiunilor false vorbește despre cum Curtea de Conturi a Uniunii Europene i-ar fi cerut Comisiei să găsească toate domeniile și circumstanțele în care s-ar putea folosi în continuare certificatul digital folosit în timpul pandemiei. 

„Când am avertizat în repetate rânduri că treaba asta cu certificatele digitale se va permanentiza și va deveni un mijloc prin care cetățenii vor fi urmăriți și pe alte teme, nu doar cu privire la carcalac, băi, era o conspirație mizerabilă menită să panicheze oamenii ce trebuiau să asculte doar varianta oficială”, se revoltă Iosefina Pascal într-un clip care a fost vizionat de 56 de mii de oameni și a fost distribuit de peste 1600 de ori. 

Informația a apărut în aproximativ același timp și pe alte canale de dezinformare, precum publicațiile ActiveNews și Ziarul Național, unde se vorbește despre cum Consiliul Uniunii Europene ar fi cerut extinderea certificatului digital COVID, „pe motiv că așa a vrut Curtea de Conturi” (n.r. a Uniunii Europene). ActiveNews citează în acest sens Jurnalul Oficial al UE și un raport intitulat „Libera circulație în UE în timpul pandemiei de Covid-19 – O supraveghere limitată a controalelor la frontierele interne și acțiuni necoordonate ale statelor membre”, dar fără a atașa vreun link către cele două surse. 

Pentru că dacă ar fi atașat un link, urmăritorii celor două publicații ar fi descoperit că realitatea este mult mai banală. În prima parte a buletinului de informare, Consiliul Uniunii Europene ia act de două rapoarte ale Curții de Conturi Europene în care se arată că, din cauza unor limite ale cadrului legal european, statele membre n-au acționat în mod coordonat când au impus restricții de călătorie în timpul pandemiei. 

Cu toate acestea, Consiliul recunoaște că pandemia a fost un eveniment fără precedent în istoria Uniunii și laudă Comisia Europeană pentru că a reușit să mobilizeze rapid 71 de milioane de euro pentru crearea unor instrumente care să faciliteze călătoriile în interiorul UE (certificatul verde, de exemplu).

„Certificatul digital al UE privind COVID a fost eficace în facilitarea călătoriilor în timpul pandemiei de COVID-19, deoarece a îmbunătățit schimbul de informații și coordonarea în ceea ce privește restricțiile de călătorie între statele membre”, se mai arată în comunicatul Consiliului. 

Totuși, pentru ca Uniunea să acționeze într-un mod și mai coordonat data viitoare, Consiliul Uniunii Europene invită Comisia să întreprindă următoarele acțiuni: 

• să identifice cele mai utile instrumente/mecanisme UE create în timpul pandemiei și să exploreze alte modalități de utilizare a infrastructurii tehnologice, „ținând totodată cont de competența statelor membre în ceea ce privește eliberarea documentelor de identitate și de călătorie și în conformitate cu temeiul juridic adecvat”;
• să ușureze accesul cetățenilor UE la instrumentele utilizate pentru depistarea transfrontalieră a contacților în timpul crizelor de sănătate publică, „în conformitate cu principiul proporționalității și cu respectarea competențelor naționale”; 
• să se gândească la niște instrumente suplimentare care ne-ar putea ușura viețile în timpul unor crize viitoare, „în strânsă coordonare cu statele membre, în special având în vedere cerințele în materie de protecție a datelor”. 

„Orice propunere legislativă nouă ar trebui să se bazeze, acolo unde este posibil, pe o evaluare prealabilă a impactului sau cel puțin pe consultări preliminare”, se mai arată în încheierea comunicatului. 

Pe românește, propunerea este ca Europa să învețe ceva din propriile eșecuri și succese, astfel încât următoarea criză (sanitară sau de altă natură) s-o prindă mai pregătită, nu de a controla într-o manieră totalitară fiecare mișcare a oamenilor din interiorul granițelor UE.