Miruna, participantă la hackathon, lucrând la aplicația pentru NASA Space App Challenge. Foto: Lavinia Niță
Miruna, participantă la hackathon, lucrând la aplicația pentru NASA Space App Challenge. Foto: Lavinia Niță
12/10/2023
NASA Space Apps Challenge: tineri români, la cel mai mare hackathon din lume. „Trebuie să te orientezi către mediul privat, dacă vrei să înveți cu adevărat”
Etajul unei clădiri de birouri din București a fost, pentru două zile, locul unui maraton de codat. NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon din lume, a ajuns la cea de-a șaptea ediție în România. Studenți la informatică, programatori sau analiști de date s-au întrebat cum putem avea o viață mai bună pe Pământ, dar și dacă am putea înțelege mai bine spațiul cosmic.
Timp de 48 de ore, participanții s-au folosit de datele publice ale NASA pentru a găsi soluții la problemele propuse de organizatori. Aproape 200 de persoane din toată țara au participat la eveniment, care a avut loc atât fizic, cât și online, simultan, în peste 400 de orașe din toată lumea.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
„Este o competiție de idei, deschisă oricărui om. Un weekend în care ne gândim împreună cum să facem bine omenirii sau cum să facem bine lucrurile care ne afectează pe toți. Cum să descoperim lucruri care ne pot ajuta să evoluăm ca specie sau care ne îmbunătățesc viața”, spune Cristian Apostol, organizatorul hackathonului în România.
Cristian Apostol se ocupă de organizarea NASA Space Apps Challenge în România. Foto: Facebook NASA Space Apps Challenge
Evenimentul, desfășurat pe 7 și 8 octombrie, a ajuns la cea de a șaptea ediție în România, iar Cristian Apostol spune că „suntem bunicei”. Își dorește însă o implicare mai mare din partea participanților.
„Țările din Est sau din Orientul Mijlociu ca Pakistan, Bangladesh, Turcia sau Egipt sunt foarte engaged (implicate n.red.). Vorbim de peste o mie de participanți în locațiile fizice, astfel că ei pot să trimită un număr mai mare de proiecte”, explică acesta pentru PressOne.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Unde arde?
Alexandru, Octavian și Robert sunt trei studenți la Informatică, pasionați de programare. Proiectul lor pentru NASA Space App a fost o aplicație web care folosește date de la sateliți și îți arată în timp real unde au loc incendii pe teritoriul României.
„Dacă vărul tău este într-o excursie la Bran, o să știi dacă se află într-o zonă sigură sau nu”, a justificat Robert tema aleasă în fața juraților.
Copiii pe care România îi doare: de ce avem nevoie de un spital pentru îngrijire paliativă pediatrică
În România, peste 22.000 de copii au nevoie de îngrijire paliativă, dar există doar 40 de paturi disponibile la nivel național. HOSPICE Casa Speranței vrea să schimbe această realitate construind primul spital de îngrijire paliativă pediatrică din țară, în Adunații Copăceni. Spitalul va oferi servicii integrate: îngrijire la domiciliu, kinetoterapie, consiliere psihologică și terapii pentru copii și familiile lor.
Asociația Sache: Locul unde toate animalele sunt vindecate până la capăt
În 2016, când a deschis cabinetul veterinar, Laura Fincu era convinsă că inițiativa lor de antreprenoriat social va rezolva problema câinilor din România. Aproape 9 ani mai târziu, după peste 100.000 de sterilizări făcute în campaniile aproape săptămânale prin țară, nu mai e atât de convinsă, dar crede în continuare cu tărie că lucrurile se vor îmbunătăți. Ca să contribuie la asta, asociația Sache construiește primul spital social pentru animale din România.
Cei trei au venit la hackathon pentru că sunt pasionați de fizică. „Ne place chestia asta de automatizare și programare. Mereu căutăm oportunități să învățăm pe tema asta”, spune Alexandru.
Are 24 de ani și studiază Inteligența Artificială la Facultatea de Informatică din București. După un an petrecut la o facultate din Valencia, într-un program educațional de schimb de experiențe, Alexandru spune că „nivelul în ceea ce privește interesul studentului pentru materie era incomparabil acolo. Asta cred că impulsionează și profesorul să vină și să fie implicat la cursuri.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Robert are 21 de ani și este voluntar în asociația studențească a facultății. Acolo a auzit de hackathon. „Am vrut să participăm pentru că vrem să evoluăm ca persoane și să avem cunoștințele mult mai bune. Ce tânăr are acum o experiență din asta?”, spune el.
„Nimeni n-are chef să stea de unul singur sau să se pună cu niște prieteni și să codeze 24 de ore la casa cuiva. Nimeni n-are chef de asta, dar hackathonul îți dă așa un push”.
Băieții și-au petrecut noaptea codând continuu. Au dormit fiecare câte două ore, pe niște bean bags galbeni și verzi puși la dispoziție de organizatori. „Pe la 5:30 simțeam cum îmi alunecă mouse-ul din mână. Am luat un bean bag în brațe și m-am culcat”, povestește Robert.
Octavian este din Satu Mare și face parte din departamentul de IT al asociației studențești. Are 20 de ani, e pasionat de spațiu și de programare și el a fost cel care a venit cu inițiativa de a participa la hackathon. „E o chestie pe care poate ai face-o, dar nu dintr-o inițiativă proprie, fără un imbold. Chiar ne-am distrat super mult.”
Cum arată o eclipsă?
Miruna și Elena sunt două studente pasionate de programare. Proiectul lor pentru hackathon a fost o aplicație web care să învețe copiii despre tipurile de eclipsă.
Miruna a fost mereu un copil cu un program stabilit. „Mergeam la școală, la antrenamente și apoi acasă”, povestește ea. A făcut triatlon, dans și înot de performanță, iar acum mai merge la bazin între cursurile de la master, unde studiază Baze de date. Și-ar dori să găsească un punct comun între sport și programare. Povestește că i-a plăcut hackathonul, dar că „a fost obositor”.
„N-am stat să codez niciun proiect așa. Să stau să codez 24 de ore încontinuu”. În mod normal, ar împărți munca de codare a unei aplicații în trei zile.
Elena este în anul 4 la Facultatea de Automatică și Calculatoare. „N-am fost niciodată la un hackathon, am mai auzit că au fost și la Politehnică și am zis să merg și eu să văd ce înseamnă”.
Își dorește să rămână în IT și să își construiască viața după regulile ei. „Să lucrez de oriunde, să călătoresc unde vreau. Sunt conștientă că presupune multă muncă și multe cunoștințe”. Visează la un master în Olanda sau Germania.
„Măcar dacă e un efort, să cântărească ceva în CV mai târziu”, spune ea. Dar nu se vede trăind în afara țării: „Tot în România m-aș întoarce, pentru că am familia aici.”
Fetele au studiat mereu în plus. „Școala îți dă o bază, dar după aia rămâne la latitudinea ta dacă vrei să înveți în plus. Ce vreau eu e să evoluez mai departe, trebuie să iau eu să învăț. Nu se poate fără muncă individuală”, crede Elena.
În gimnaziu a făcut meditații la engleză și spune că, fără pregătirea în particular, nu ar fi putut să își ia atestatul de limbă. „Trebuie să te orientezi către mediul privat, dacă vrei să înveți cu adevărat”, e de părere Elena. Și la facultate trebuie să studiezi extra, crede Miruna.
„Profesorii îți dau cursurile, dar tu clar ajungi să te uiți pe Youtube. Sunt multe chestii pe care nu poți să le înțelegi din prima.”
Ce este NASA Space Apps Challenge?
Este cel mai mare hackathon din lume pentru programatori, oameni de știință, designeri, povestitori, creatori sau specialiști în tehnologie. În timpul hackathonului, echipe din orașe din întreaga lume utilizează datele publice ale NASA și ale partenerilor săi din agențiile spațiale pentru a aborda probleme din lumea reală de pe Pământ și din spațiu. De la lansare, în 2012, NASA Space Apps Challenge a adunat peste 220.000 de oameni din peste 185 de țări.
Tema ediției de anul acesta a fost „Explore Open Science Together”, iar printre cele 31 de provocări propuse de NASA cu o lună înainte de începerea hackathonului, s-au regăsit teme legate de eclipse, turism spațial sau opțiuni de gestionare a incendiilor.
În România, evenimentul a avut loc fizic în București și Cluj-Napoca și online la Timișoara, Iași și Oradea.
Cinci proiecte din România merg mai departe către etapa globală, unde specialiștii de la NASA vor alege câștigătorii dintr-un număr de 3.000 de proiecte. Printre aplicațiile câștigătoare ale românilor se regăsesc o aplicație web care ajută fermierii să își adapteze metodele de lucru la nevoile terenurilor, o aplicație care educă oamenii în conștientizarea utilizării apei sau un site care permite utilizatorilor să încarce videoclipuri din spațiu.
Câștigătorii de anul acesta vor fi anunțați la finalul lunii noiembrie, iar premiul constă într-o excursie la sediul NASA, unde participanții își pot prezenta proiectul în fața specialiștilor.
România investește cel mai puțin din Uniunea Europeană în domeniul cercetării. În 2022, procentul din PIB alocat cercetării a fost de doar 0,12%, adică 1,6 miliarde de lei. Astfel, suma alocată unui român a fost de aproape 18€, în timp ce media europeană a fost de peste 260€.
Lavinia Niță are 21 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest articol în cadrul unui internship la PressOne.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this