Scandalul de la Ministerul Sănătății este doar vârful aisbergului.

Ministerul pentru pile, cunoștințe și relații

Angajarea unei tinere, fără concurs, la Departamentului Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale din cadrul Ministerului Sănătății a stârnit un scandal în instituția condusă de Nelu Tătaru.

Codruța Filip, absolventă de drept, cântăreață și manechin a intrat în sistem în urma unei selecții de dosare și a unui interviu, fără examen scris, conform prevederilor unui ordin ministerial ce relaxează condițiile pentru ocuparea posturilor vacante în timpul stării de alertă.

Marin Bodale, primul român care a obținut un certificat european de atestare de expert în fizică medicală, spune că organizarea unui concurs n-ar fi schimbat cu nimic lucrurile și că, în minister, nu se angajează după criterii care țin de competența profesională.

Acesta a povestit pentru PressOne cum a fost umilit la un concurs organizat în urmă cu doi ani la același departament, pentru a i se face loc „unui politruc în sistem”. Miza era postul de consilier pentru proiectul de la spitalul regional din Iași. A câștigat contracandidatul său, Bogdan Abălași, coleg în ProRomânia cu șefa departamentului, Cristina Gafton. Abălași a cerut să fie lăsat să meargă la toaletă și ar fi primit răspunsurile pe holul insituției, afirmă Bodale. Mai mult, și-a falsificat CV-ul ca să poată candida pentru post.

Sediul Ministerului Sănătății. Foto Lucian Muntean

Codruța Filip a susținut interviul de angajare tot cu Cristina Gafton, iar Abălași i-a luat partea afirmând că de succesul acesteia s-au agățat „răutățile căpușelor useriste”.

Marin Bodale nu-și mai face iluzii că sistemul sanitar din România ar putea fi reformat. „Sistemul e foarte bolnav și nimeni nu dorește însănătoșirea lui. Oriunde te uiți vezi rude, cumetri și oameni puși pe criterii politice care n-au legătură cu competența profesională”, spune Bodale.

Spitalele regionale de la Iași, Cluj și Craiova sunt proiecte prioritare în strategia națională pentru sănătate. Să-i cunoaștem pe câțiva dintre oamenii puși să ia deciziile care ar trebui să urgenteze construirea lor.

*

Codruța Filip așteaptă scuze din partea ministrului Sănătății

Codruța Filip (24 de ani) e licențiată în drept la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Cântăreață, manechin și o prezență obișnuită la emisiunile de divertisment a devenit ținta unor ironii în presă și pe rețelele de socializare după ce a apărut în spațiul public informația că a fost angajată la Departamentului Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale

Și-a postat diplomele de studii pe Facebook și a scris că e victima unor atacuri josnice.

Nu este posibil să aplici pentru un post pe care l-ai găsit pe internet, fiind făcut public, și să-l ocupi cu brio, iar apoi să fii discriminat pe motive de gen, activități desfășurate în afara orelor de muncă etc.

Din această cauză tinerii pleacă din țară. Pentru că nu li se acordă șansa de a demonstra, fiind judecați după aspect și nu numai! Iar dacă li se acordă șansa, sunt târâți prin noroi!”.

Codruța Filip foto: arhivă personală

Tânăra vizase și un post în departamentul de IT de la Ministerul Sănătății. A fost descalificată la selecția dosarelor, pentru că îi lipseau „atestatul de operator calculator și certificatul de tehnician sisteme de detecție, supraveghere video și control acces”. A bătut apoi la o altă ușă din minister și a găsit, într-un final, un loc în Departamentul „Spitale Regionale”.

„Am candidat și pentru postul din departamentul IT din disperarea de a munci, de a nu sta acasă”, avea să explice la Kanal D. A adăugat că e puțin probabil să continue să lucreze în minister după scandalul iscat, dar că și-a propus să fie vocea tuturor „tinerilor nedreptățiți”. Doar scuzele publice ale lui Nelu Tătaru ar putea-o face să se răzgândească și să se întoarcă la serviciu, în minister.

Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a declarat că nu a semnat angajarea Codruței Filip și a cerut o anchetă internă pentru a se lămuri cum a ajuns tânăra în departamentul responsabil cu accelerarea construirii spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova.

Cel care i-a eliberat tinerei o legitimație de serviciu cu însemnele oficiale ale MS este Lucian Indrei. Ieșean și el, a fost adus recent în minister de Tătaru, de la DSP Iași, ca să ocupe funcția de șef al Direcției Resurse Umane din Ministerul Sănătății. Locul său la conducerea DSP Iași a fost luat de fosta soție.

Cea care a analizat dosarele candidaților este Cristina Gafton, tot din Iași, numită în 2018, în mandatul Sorinei Pintea, în funcția de director la Departamentul pentru implementare și monitorizare spitale regionale.

Nu e prima oară când Gafton autorizează o angajare care se transformă într-un scandal public.

Aceasta a compromis credibilitatea instituției în urmă cu doi ani, când a organizat un concurs cu dedicație pentru un coleg din Pro România.

Bogdan Abălași a fost pus să coordoneze construirea viitorului Spital Regional de urgențe din Iași, după un concurs contestat de contracandidatul său, Marin Bodale, un specialist în fizică medicală.

Acesta din urmă a sesizat ministerul, astfel că s-a ajuns în situația jenantă în care MS l-a acționat în judecată pe Abălași pentru că ar fi falsificat documente din dosarul cu care a participat la concursul supervizat de colega de partid Gafton.

Abălași e plătit din bani publici din 2018, în timp ce angajatorul său, Ministerul Sănătății, se chinuie să-i anuleze contractul de muncă în instanță.

În prezent, acesta candidează și pentru președinția Consiliului Județean Iași din partea Pro România și are ca principal proiect transformarea Prutului în canal navigabil.

Tocmai Abălași a ținut să lanseze un mesaj de susținere pentru Codruța Filip, proaspăta lui colegă și, prin ricoșeu, un atac la adresa deputatului care a ridicat problema justeței angajării tinerei. „Domnule deputat, Emanuel Ungureanu, să vă fie rușine! Nu aveți tot USR-ul, studiile, pregătirea profesională și calitatea umană, pe care colega mea Codruța Filip le are.

Tinerii valoroși nu au șansa să afirme în România, din cauza impostorilor din USR. Felicitări Codruța pentru atitudine și nu băga în seama răutățile căpușelor USR-iste!”, a scris Abălași pe Facebook.

Răzvan Bogdan Abalași. Foto arhiva personală facebook

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Să recapitulăm. O tânără absolventă de Drept la Iași e angajată în funcția de consilier debutant la un departament din MS care se ocupă de un proiect prioritar pentru strategia națională de sănătate: spitalele regionale.

E judecată sumar după felul în care pozează pe Instagram. Se plânge că, în România, tinerii sunt împiedicați să-și facă un viitor la ei acasă și că sunt etichetați după aparențe. Susține că a găsit pe internet anunțul care trimitea la posturile disponibile în minister.

Ministrul Sănătății spune că n-a semnat pentru angajarea ei și cere o anchetă internă. Tânăra e apărată de un proaspăt coleg, Bogdan Abălași, despre care sunt suspiciuni întemeiete că ar fi intrat pe ușa din dos în minister.

Acesta a fost dat în judecată tocmai de angajator (MS), pentru că și-ar fi cosmetizat CV-ul astfel încât să poată candida pentru un post de director regional, în 2018.

E plătit de aproape doi ani din bani publici în timp ce ministerul caută să obțină o decizie judecătorească prin care să-i desființeze contractul.

E coleg de partid cu șefa departamentului Spitale Regionale, Cristina Gafton. Au fost împreună în PC, au trecut prin ALDE, iar acum luptă sub flamura Pro România.

*

Gafton, de la Ministerul Agriculturii, la Ministerul Sănătății

Lumea e mică, chiar foarte mică atunci când vine vorba de cei chemați să ocupe funcții publice. Toate personajele de mai sus se cunosc între ele. Unele ceva mai bine, cum e cazul Cristinei Gafton și a lui Bogdan Abălași. Cei doi au fost colegi de partide și ascensiunea lor s-a netezit prin intervenții care n-au avut legătură cu pregătirea profesională.

Cu mult timp înainte de a ocupa funcții cheie într-un departament ce-și propunea să urgenteze proiectele spitalelor regionale, Abălași și Gafton erau simpli membri ai Partidului Conservator.

Ea era farmacistă-șefă în Iași, la farmaciile familiei, el profesor de istorie la Liceul Tehnologic Vlădeni. Apoi carierele lor politice au decolat. Abălași a devenit subprefect în 2012, Gafton a a ajuns în același an în ministerul Agriculturii, în poziția de șefă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor.

Presa de la acea vreme a sesizat nepotrivirea. Gafton n-avea studii de horticultură sau agronomie, dar se ocupa în teritoriu cu plantarea materialului săditor al Partidului Conservator.

Cum ministrul Agriculturii era atunci Daniel Constantin, omul promovat de Dan Voiculescu și PC, pentru Gafton s-ar fi introdus și specializarea farmacie printre criteriile de participare la concurs, ca s-o facă eligibilă pentru ocuparea postului.

Șase ani mai târziu, Gafton a ajuns în Ministerul Sănătății, ca să conducă un departament proaspăt înființat, cel de Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale. Cu ajutorul ProRomânia, de această dată, și cu girul Sorinei Pintea.

Cristina Gafton. Sursa foto bogdanabalasi.wordpress.com

Când s-au organizat concursuri pentru completarea schemei de personal a noului departament din MS, a intrat în scenă Abălași.

Acesta a vizat ocuparea postului de consilier pentru spitalul regional Iași. Ghinionul lui e că a avut un contracandidat, pe Marin Bodale, un specialist în fizică medicală și vicepreședintele Colegiului Fizicienilor Medicali. Și de aici au apărut complicațiile.

„Deși mi s-a spus că postul e cu dedicație, m-am încăpățânat să particip. Mi-am zis că, dacă ai pregătirea adecvată pentru un post, nu te poate fura nimeni în ultimul hal. Dar s-a dovedit într-adevăr că nu contează pregătirea și criteriile de performanță, ci doar pilele”, spune Bodale pentru PressOne.

Acesta susține că, în timpul examenului scris, Abălași ar fi fost lăsat să părăsească sala, sub pretextul că merge la toaletă, și că a primit răspunsurile chiar pe hol. Și că, mai mult, Gafton a făcut parte și din comisia de evaluare a lucrărilor, dar și din cea de contestație, avantajându-și în mod evident protejatul și colegul de partid.

„Nu numai că a ieșit din sală, dar i s-au spus subiectele chiar pe hol. Lucrarea mea a fost subevalaută și, ca să-mi dea o palmă peste obraz, să mă umilească, punctajul ei a fost redus la jumătate după contestație.

Sistemul medical românesc este complet compromis. Nu se dorește reforma, unde te uiți vezi numai nepotism, fii, cumetri, rude de tot felul sau oameni numiți politic.

Domnul Abălași ia bine mersi bani de la stat, de doi ani, în timp ce se judecă cu ministerul, iar în tot acest timp nu s-a pus nici măcar o piatră la spitalul regional din Iași”, a mai spus Bodale.

În septembrie 2018, comisia de concurs a afișat rezultatele cu Abălași câștigător.

Bodale a sesizat ministerul imediat după examen în legătură cu iregularitățile din organizarea și desfășurarea concursului. A susținut inclusiv că Gafton n-ar fi avut competența și studiile necesare să conducă acea comisie de examinare.

Ministerul a reacționat câteva luni mai târziu, când l-a dat în judecată pe Abălași pentru faptul că și-ar fi falsificat CV-ul, astfel încât să bifeze una dintre condițiile de participare și anume: vechime în specialitatea studiilor absolvite minimum 6,5 ani.

Marin Bodale, omul care a spune că a fost umilit pentru a i se face loc unui „politruc” în sistem , nu crede că departamentul Spitale Regionale avea nevoie de angajarea unor consilieri debutanți. Și nu crede că Filip e o victimă.

„Sigur că înțeleg că tinerii, debutanții au nevoie să adune experiență, dar nu în ministere și în guvern. Nu putem aștepta 20-30 de ani să prindă doamna Filip experiență și apoi să construiască spitale.

Acolo au nevoie de oameni care să înțeleagă ce înseamnă un circuit funcțional într-un spital, oameni cu experiență în construirea unor laboratoare măcar, dacă nu a unui spital, oameni care să atragă fonduri europene și să facă evaluări cât mai clare ca să nu ne trezim cu costuri suplimentare. Astfel de posturi ar trebui scoase la concurs.

Dar se aduc non-specialiști pe care-i folosesc drept paravan. Așa vor putea arăta mai târziu că nu sunt singurii non-specialiști din minister. Unul singur ar fi fost ușor de scos din domeniu. Când sunt foarte mulți domeniul devine greoi și vor fi mai multe voci care țipă.

Și nu e singura instituție publică cu probleme. Nu se dorește reforma. Totul e politic. Doamna Pintea a fost adusă de la Forestier (n.r. – a fost în anii 90 șefa serviciului financiar-contabil la Întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport) la Sănătate.

Uitați-vă și la spitale: un șef de restaurant e pus manager de spital. Nu poți aduce pe oricine, să nu înțeleagă nimic, dar să se folosească de numele instituției pentru a semna contracte și a obține comisioane. De 30 de ani, medicii țopăie cu pacienții de la stat la privat și nimeni nu vrea să oprească această mizerie. Nu vreau să vă dezamăgesc, dar așa arată realitatea.

Eu am 20 de ani de practică în domeniul medical. Sunt obișnuit. Am concluzionat că nu m-am născut în locul potrivit sau în momentul potrivit. Dar cei care vin de pe băncile facultății și nu au proptele politice sunt efectiv spulberați. Și aici nu mă refer la doamna angajată recent”, a încheiat Marin Bodale.

Dintre cele trei proiecte de spitale regionale cel de la Iași e cel mai avansat. Ministerul Sănătății a lansat procedura de licitație deschisă pentru achiziția de servicii de verificare tehnică. Dacă anul trecut autoritățile avansau decembrie 2023 ca termen rezonabil pentru finalizarea lucrărilor, în prezent s-a fixat 2027 anul în care vom avea un spital nou la Iași.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...