Midnight Mass (2021) - Credința e contagioasă

Dragoș Costache

Redactor

De văzut? - Da

Cu: Kate Siegel, Zach Gilford, Hamish Linklater
Sinopsis: Un preot tânăr aduce o serie de fenomene miraculoase pe o insulă izolată din America. Dar cu ce preț?
Seamănă cu: Devil all the Time (Antonio Campos, 2020), Vampires (John Carpenter, 1998), Thirst (Park Chan-Wook, 2009)

Există filme, cărți și seriale care sunt înaintea vremurilor, există unele care sunt în urma vremurilor și există cele care vin fix la momentul potrivit. Midnight Mass (Slujba de la Miezul Nopții) al lui Mike Flanagan (Doctor Sleep, The Haunting of…, Oculus) este din această ultimă categorie, un serial numai bun pentru pandemia prin care trecem deja de aproape doi ani. Și e cu atât mai potrivit cu cât ideea serialului nu este una dezvoltată de Flanagan undeva într-o seară tristă de lockdown din 2020, ci este una din obsesiile sale formative, o idee conturată timp de cel puțin un deceniu, care doar a găsit momentul optim să-și facă loc pe televizoarele noastre.

La prima vedere, Midnight Mass este un serial despre credință și scepticism, influențat puternic de tranziția lui Flanagan dinspre catolic practicant spre ateu. E un serial care extrage spaima și oroarea din certitudinile oamenilor despre bine și rău, despre cum ar trebui să fie fiecare în societate și cu ce preț.

Flanagan ne plasează pe o insulă izolată undeva pe una din coastele Statelor Unite, o insulă unde industria locală, pescuitul, e pe moarte și puținii localnici rămași își duc cu greu viața de pe o zi pe alta. 

Atmosfera e tipică filmelor și serialelor recent produse de Flanagan, de tristețe și abandon. Există un element puternic „gotic” chiar dacă nu la fel de pronunțat ca în cele două Haunting-uri, dar și o componentă filosofică despre moarte și existență. Pe scurt se vede că e proiectul de suflet al creatorului chiar dacă de multe ori tărăgănează în monologuri nesfârșite despre scopul existenței mai la locul lor pe un thread de reddit decât pe ecran.

Toate filosofelile gratuite îi pot fi însă iertate lui Flanagan, pentru că serialul este bun, chiar detașat de momentul optim în care a apărut. Acalmia de pe insula Crockett - un loc ficțional, destul de divers etnic, dar aproape 100% catolic - e tulburată când fiul rătăcitor al insulei, Riley Flynn, se întoarce acasă de la închisoare. Riley, un fost finanțist, a făcut ani grei de pușcărie după ce a omorât conducând beat o fată tânără și acum se simte pierdut, la fel ca mulți alții de pe insulă. 

În același timp, un nou preot carismatic vine la rândul său pe insulă în locul fostului monsenior și întâmplări miraculoase încep să se petreacă în comunitate. Dar pe măsură ce comunitatea revine la credință, oroarea începe să-și arate colții din spatele robelor de preot.

Midnight Mass nu beneficiază de vreun nume mare, deși are doi actori fetiș ai lui Flanagan - Henry Thomas, prezent în ambele Haunting-uri, dar faimos mai ales pentru rolul din copilărie, Elliott în ET extraterestrul, și Kate Siegel - care apare perpetuu în producțiile lui Flanagan, posibil și pentru că e căsătorită cu acesta.

Siegel e foarte bună în ceea ce devine pe parcursul serialului rolul principal și funcționează extrem de bine în tandem cu Zach Gilford ca Riley Flynn, fiul rătăcitor. Hamish Linklater, ca părintele Paul Hill, nu impresionează, deși cară cu brio bucăți semnificative din serial, în care „misterul” insulei ne este dezvăluit de acesta pas cu pas.

Rahul Kohli, șeriful musulman al micii comunități creștine însă este excelent, parțial și pentru că i se dă rolul de „voce a rațiunii” în majoritatea scenelor. Conflictul dintre religia acestuia, catolicismul dominant pe insulă și cei câțiva atei reprezintă o tematică principală, una din care nicio credință nu iese neșifonată.

Ați putea crede că e un film serial despre cum „religia rea”, numai bun pentru păgânii fără Dumnezeu, și parțial ați avea dreptate, chiar dacă păgânii par să fie la rândul lor foarte supărați pe Midnight Mass, că e prea pro religie. Într-adevăr serialul reușește să țină centrul proverbial, între o portretizare a religiei ca un pericol, o sursă de groază dar și o sursă de fericire și de ajutor pentru cei pierduți. 

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Există însă și un substrat mai „laic” pentru tot ce se întâmplă în serial, anume că totul poate fi citit prin cheia pandemiei. Felul în care se răspândește „credința”, felul în care unii credincioși sunt dispuși să îi „infecteze” pe alții și mai ales ideea de excluziune pe baza apartenenței la grup aduce destul de mult a dezbaterea pe marginea vaccinului și a COVID-ului prin care am trecut în ultimii ani.

Credința pusă în contrapunct cu consensul științific, inabilitatea sau lipsa de dorință a autorităților de a acționa din cauza unui public ostil, toate aceste lucruri fac o aluzie indirectă la starea de excepție în care ne aflăm de aproape doi ani.

Midnight Mass e departe de a fi perfect, dar este un serial de suflet, făcut cu grijă de unul dintre cei mai mari auteuri din domeniul horror-ului de astăzi, și o reinterpretare cvasi-filosofică a uneia din cele mai vechi teme horror. Cu siguranță merită văzut.