Măștile lui Brejnev: o aventură bulgakoviano-caragialescă

Imediat după moartea lui Leonid Ilici Brejnev, secretarul sovietului sătesc din satul Sinihău, Marcu Filipescu, se așteaptă la o iminentă și brutală tentativă de invazie a forțelor imperialiste.

Pentru a preveni efectele devastatoare ale războiului presimțit, acesta convinge Departamentul Raional de Apărare Civilă să le trimită câteva mii de măști de gaze pentru uzul cetățenilor din Sinihău.

Războiul întârzie să apară, însă la câteva zile după primirea măștilor de gaze, satul începe să fie asaltat de fenomene inexplicabile, pe care doar secretarul sovietului le poate descâlci și contracara.

Aceasta este premisa de la care pornește romanul ludic, parodic, al lui Nicolae Spătaru. Atmosfera este una bulgakoviană, înțesată de comploturi și personaje supranaturale, în centru, cheia tuturor, fiind, de fapt, mediocrul secretar de soviet.

Registrul este unul minor, lipsesc mizele mari, tragice, cu supra-înțeles, ale lui Bulgakov, scopul acestui roman fiind doar reliefarea stranietății și a absurdului care decurg din modul fixist de a gândi al unor oameni transformați în rotițe care merg în gol ale unui mecanism stricat.

Se urmărește hohotul de râs și acesta este obținut pe deplin. Personajele lui Spătaru sunt savuroase și credibile. Când un întreg univers se destramă și își pierde complet sensul, nevoia de ordine, control și catalogare a minții secretarului duce la un efort disperat și fatal de restructurare a lumii înconjurătoare, de reinstituire a sensului, măcar la nivel local. Lucrul acesta însă se dovedește a fi mai periculos decât își imagina, „comploturile” din spatele dezintegrării satului Sinihău depășind nu doar sfera URSS-ului, ci chiar pe a lumii cunoscute și cartografiate.

Exemplar modul în care autorul reușește să redea specificul culorii locale, cu destule personaje mărunte, care toate aduc un aport consistent la reconstituirea unor tipologii umane perene, dar și a unor mentalități a căror frecvență, din fericire, s-a mai diminuat în ultimele decade de după apusul URSS.

O carte ideală pentru o lectură lejeră, dar nu facilă, dincolo de zonele ironice, parodice, de buna dispoziție pe care o generează, existând un set de observații obiective și dureroase, absolut pertinente, despre natura umană și modul în care funcționează societatea. 

Vă recomand să vă lăsați imersați în lumea fantastică, comică și grotescă a secretarului Filipescu și să învățați să nu pățiți ca el, mai ales acum când, parcă mai mult ca niciodată, totul abundă de conspirații și conspiraționiști.

*Nicolae Spătaru, Măștile lui Brejnev, Editura Paralela 45, 2020