Manevrele prin care premierul Nicolae Ciucă a blocat, în justiție, analiza acuzațiilor de plagiat în teza sa de doctorat

Emilia Şercan

22/03/2022

Premierul Nicolae Ciucă, general cu patru stele în rezervă, a deschis o bătălie în instanță pentru a bloca procedura de analizare a tezei sale de doctorat, despre care am scris la 18 ianuarie 2022, în exclusivitate pe PressOne, că este plagiată.

Acesta a dat în judecată Ministerul Educației Naționale pentru a suspenda înregistrarea a trei sesizări distincte de plagiat care vizau teza sa de doctorat, deja admise, adresate Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). 

Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză premierului în primă instanță și a decis, la începutul lunii martie, suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat.

Prin această decizie, emisă de un judecător, e ca și cum cele trei sesizări de plagiat nu ar mai exista. 

Totuși, anterior demarării acestui proces, Parchetul General blocase analizarea tezei premierului Ciucă de către CNATDCU, deschizând un dosar penal în legătură cu lucrarea acestuia. 

Procurorii de la cea mai importantă unitate de parchet din țară au ridicat la începutul lunii februarie întregul său dosar de doctorat, în original, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), iar apoi au ridicat și toate documentele existente la CNATDCU. 

Din acest motiv, UNAP nu a putut trimite către CNATDCU toate actele necesare pentru constituirea dosarului de analiză a tezei, punctul de ponire în orice verificare a unei suspiciuni de plagiat. 

Formal, în acest moment, sesizările de plagiat înregistrate în perioada 20-25 ianuarie 2022 au fost suspendate de instanță, iar Parchetul General a curățat toate instituțiile statului în care existau documente referitoare la teza lui Nicolae Ciucă - astfel că verificarea tezei, din punct de vedere academic, nu mai este posibilă.

O reluare a procedurii de analiză a tezei de doctorat a premierului, care prezintă suspiciuni majore de plagiat, ar putea fi reluată, în cel mai bun caz, în câțiva ani, după ce ambele acțiuni în justiție - cea inițiată de premier pentru blocarea procedurilor CNATDCU și cea demarată de Parchetul General în baza unei plângeri penale - se vor fi încheiat. 

Surse din mediul politic susțin că zbaterile lui Nicolae Ciucă de a stopa analiza tezei sale de doctorat sunt motivate de două rațiuni distincte.

În primul rând, acesta scapă momentan de riscul de a primi un verdict de plagiat în timpul exercitării funcției de premier, decizie care ar putea să-i vulnerabilizeze poziția de șef al Guvernului și chiar să-i forțeze demisia. Potrivit protocolului coaliției de guvernare, mandatul lui Ciucă ar urma oricum să se încheie în vara anului 2023, moment în care PSD ar trebui să desemneze un nou premier.

Cel de-al doilea motiv al blocării analizei tezei sale de doctorat este mult mai puternic, potrivit unor surse din mediul politic. Acestea susțin că Nicolae Ciucă este sprijinit de președintele Klaus Iohannis pentru a candida la președinția României din partea PNL la alegerile din 2024, iar o decizie de plagiat ar reprezenta o piedică serioasă într-o viitoare bătălie electorală.

***

Marți, 18 ianuarie 2022, dezvăluiam, în exclusivitate pentru PressOne, faptul că cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138 ale tezei de doctorat în Științe militare a premierului Nicolae Ciucă includ conținut plagiat din cel puțin cinci surse - două dintre acestea fiind teze de doctorat susținute la aceeași universitate, UNAP, în 1999 respectiv 2001.

La câteva ore după apariția articolului, premierul cerea public ca UNAP să-i analizeze teza:

„Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat «Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale», pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAP), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAP - Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare”, anunța premierul într-un comunicat de presă emis în aceeași zi și postat pe contul său de Facebook.

După această declarație, și președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat public, susținând că „consideră corectă și necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAP”, dar și că „orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spațiul public [este] binevenit”.

În aceeași declarație de presă de pe site-ul Administrației Prezidențiale se arăta că „președintele Klaus Iohannis își menține poziția reiterată în nenumărate declarații publice privind combaterea fenomenului plagiatului și importanța integrității academice”.

Procesul de la Curtea de Apel București

Deși premierul Ciucă a cerut public ca teza sa de doctorat să-i fie analizată de Comisia de Etică a UNAP, singura instituție care, potrivit legii, are competență să emită o decizie de menținere sau de retragere a unui titlu de doctor în cazul unei sesizări de plagiat este CNATDCU.

De altfel, CNATDCU a primit trei sesizări distincte care vizau teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă: sesizarea nr. 111 din 20 ianuarie 2022, sesizarea nr. 123 din 21 ianuarie 2022 și sesizarea nr. 143 din 25 ianuarie 2022 (alte cinci sesizări au fost respinse pentru că nu au respectat formalitățile procedurale). 

O lună mai târziu, premierul Nicolae Ciucă, prin Casa de avocatură Mușat și Asociații, a dat în judecată instituția care se ocupă de înregistrarea sesizărilor de plagiat depuse de cetățeni - Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), care este o entitate a Ministerului Educației Naționale.  

În procesul deschis la Curtea de Apel București (CAB), Ciucă a cerut suspendarea înregistrării celor trei sesizări de plagiat referitoare la teza sa de doctorat.

Procedura de depunere a unei sesizări de plagiat prevede ca aceasta să fie transmisă UEFISCDI - care, după ce o înregistrează, o transmite spre soluționare la CNATDCU.

Din datele publice existente pe portalul Curții de Apel București reiese că procesul premierului Nicolae Ciucă a fost înregistrat pe data de 22 februarie.

Termenul de judecată a fost stabilit pentru 4 martie 2022, adică la zece zile după înregistrare, însă a doua zi, pe 23 februarie, acesta a fost preschimbat pentru 1 martie 2022, adică a fost scurtat la numai șapte zile.

Două zile mai târziu, la data de 25 februarie, Casa de avocatură Mușat și Asociații înștiința CNATDCU, prin Ministerul Educației, despre existența acestui proces pe rolul instanțelor de judecată.

La termenul din 1 martie, Curtea de Apel București a admis cererea de chemare în judecată a premierului Nicolae Ciucă și a decis suspendarea înregistrării celor trei sesizări de plagiat.

Procesul a fost judecat de completul 24-fond, care potrivit hotărârilor colegiului de conducere al Curții de Apel București îl are în componență pe judecătorul Ionela Tudor.

***

Avocata Elenina Nicuț susține că există suspiciunea ca decizia instanței să fi fost luată cu încălcarea drepturilor persoanelor care au depus cele trei sesizări, deoarece acestea nu au fost introduse în cauză pentru a-și putea exercita dreptul la apărare.

„Actele administrative a căror executare a fost suspendată de Curtea de Apel București erau adresate altor persoane, respectiv autorilor sesizărilor.

Prin urmare, instanța era obligată de art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 să pună în discuție necesitatea introducerii lor în cauză. Soluționând și mai ales admițând cererea de suspendare cu ignorarea acestei dispoziții legale, CAB a încălcat drepturile procesuale, cu precădere dreptul la apărare al autorilor sesizărilor”, spune Elenina Nicuț.

Articolul din Legea contenciosului administrativ invocat de Nicuț precizează următoarele:

„Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond”. 

Pe 2 martie 2022, a doua zi după ce procesul deschis la CAB a fost câștigat în primă instanță, Casa de avocatură Mușat și Asociații anunța Ministerul Educației, în numele clientului Nicolae Ciucă, în legătură cu soluția favorabilă obținută.

Membrii Consiliului general al CNATDCU au fost anunțați astfel de Secretariatul tehnic al instituției că „nu poate fi efectuat niciun demers administrativ de analiză a dosarului privind teza de doctorat cu titlul «Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale”, elaborată de domnul Ciucă Nicolae-Ionel”. 

În document se mai preciza că, inclusiv „în situația formulării recursului, executarea hotărârii judecătorești este obligatorie”. 

Dosarul penal

Înainte ca premierul Nicolae Ciucă să dea în judecată UEFISCDI pentru a suspenda înregistrarea sesizărilor de plagiat adresate CNATDCU, analizarea tezei sale de doctorat fusese deja blocată de către Parchetul General, lucru pe care l-am dezvăluit, în premieră, în articolul „Dosar penal la Parchetul General pentru teza plagiată a premierului Nicolae Ciucă”.

La data de 27 ianuarie 2022, nouă zile după ce am dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă include conținut plagiat din cinci lucrări, la Parchetul General, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, era înregistrat oficial un dosar penal care viza lucrarea științifică a acestuia, „ca urmare a unei sesizări transmise”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al instituției. 

„La aceeași dată a fost începută urmărirea penală în cauză (in rem) cu privire la infracțiunea prevăzută de art.197 alin.1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe”, a precizat ulterior Parchetul General într-un comunicat de presă. 

Câteva zile mai târziu, o echipă de procurori de la Parchetul General a descins la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, de unde a ridicat toate documentele referitoare la teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. 

Surse din mediul universitar susțin că procurorii au preluat de la UNAP înscrisuri referitoare la studiile doctorale ale premierului, dar și teza de doctorat existentă în instituție și documentele aferente susținerii publice a tezei, toate în format original.

Mai mulți procurori activi au declarat, sub protecția anonimatului, că ridicarea de documente originale este o practică justificată doar în anumite situații, în mod normal fiind suficientă ridicarea unor copii certificate cu originalul. 

Practic, ridicarea documentelor originale de la UNAP a blocat analizarea tezei de doctorat a premierului Ciucă de către CNATDCU. 

Procedura de analizare a unei teze suspecte de plagiat prevede ca școala doctorală unde lucrarea a fost susținută să trimită către CNATDCU toate documentele care au stat la baza obținerii titlului de doctor. Mai departe, în baza acestora, CNATDCU constituie dosarul de analiză. 

Termenul pentru finalizarea dosarului de analiză la nivelul CNATDCU, anunțat public la începutul lunii februarie de profesorul Mircea Dumitru, președintele în exercițiu al CNATDCU, era 25 februarie 2022. 

Potrivit unor informații oficiale, UNAP a trimis la CNATDCU o parte dintre documentele prevăzute de lege pe 24 februarie, cu o zi înainte de expirarea termenului pentru constituirea dosarului de analiză. 

Situația referitoare la documentele existente la nivelul CNATDCU, depuse pentru realizarea dosarului de analiză, era următoarea pe data de 24 februarie: 

Imediat după ce a primit documentele menționate mai sus, Secretariatul tehnic al CNATDCU a demarat, în data de 24 februarie, procedura de verificare a acestora.

A doua zi expira termenul legal pentru constituirea dosarului de analiză a tezei lui Nicolae Ciucă. 

Tot pe 24 februarie, în exact aceeași zi în care UNAP trimitea la CNATDCU documentele menționate mai sus, procurorii de la Parchetul General făceau o nouă descindere, de această dată la CNATDCU. 

Aceștia au ridicat de aici, în baza unei ordonanțe emise în aceeași zi, toate înscrisurile referitoare la teza premierului, în orice format și pe orice suport, inclusiv documentația transmisă de UNAP și de Biblioteca Națională a României. 

Parchetul General a pus în vedere CNATDCU că este obligat să trimită procurorilor orice alt document în legătură cu teza premierului Nicolae Ciucă care ar putea să ajungă, în viitor, în posesia instituției. 

​​În urma desantului procurorilor de la Parchetul General, analiza tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă a fost blocată pe termen nedefinit. 

Faptă prescrisă din 2008

Fapta pentru care procurorii au început urmărirea penală in rem în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este prescrisă din anul 2008, adică de 14 ani, dacă e să analizăm practica judiciară a Parchetului General. 

Prezumtiva infracțiune pentru care a fost deschis dosarul penal care vizează teza lui Ciucă, așa cum a comunicat public Parchetul General, este cea prevăzută la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe. 

Acest articol prevede că „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie”. 

Practica judiciară arată că infracțiunile prevăzute la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe se prescriu după cinci ani. 

De altfel, Parchetul General a închis până în prezent cel puțin două dosare distincte ale unor personaje cu funcții publice după ce a constatat că a intervenit prescripția. 

Unul dintre aceste dosare este cel al procurorului general adjunct al României, Bogdan Licu, care a fost anchetat de subordonații săi de la Parchetul General exact pentru infracțiunea prevăzută la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe. 

Licu a devenit doctor la Academia SRI în 2011, cu o teză plagiată coordonată de Gabriel Oprea. Parchetul General a deschis un dosar penal în 2016, pe care l-a închis în 2018, după ce a constatat că fapta era prescrisă. 

Și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a scăpat de urmărire penală în 2020 după ce Parchetul General a constatat că fapta prevăzută la art. 197, alin. 1 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, pentru care îl ancheta încă din 2016, s-a prescris. 

Primarul Sectorului 3 a devenit doctor la Academia de Poliție în 2012. 

Soluția de rezervă: amnistia

Concomitent cu manevrele pentru blocarea în justiție a analizei tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă de către CNATDCU, în Parlamentul României au existat două încercări distincte - în ultimele două săptămâni - pentru a introduce în Legea Educației un amendament care să-i amnistieze pe plagiatorii care au obținut titlul de doctor înainte de 2011.

Cel mai proeminent beneficiar al unei astfel de prevederi ar fi chiar premierul Nicolae Ciucă, a cărui teză a fost susținută în anul 2003. 

Prima tentativă i-a aparținut deputatului Cătălin Zamfir Manea, de la Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”, care a introdus un amendament de modificare a Legii Educației prin care nu se mai puteau retrage titlurile de doctor ale persoanelor care au obținut recunoașterea academică în baza unor teze plagiate înainte de 2011. Mai simplu spus, amnistie. 

Amendamentul a fost votat în Comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților și a fost înscris rapid pe ordinea de zi a plenului Camerei, pentru a fi votat. 

După ce tentativa a fost expusă public, deputatul Manea și-a retras amendamentul. 

La nici o săptămână, deputatul PSD Adrian Solomon a depus și el un amendament identic cu cel al deputatului Manea. 

Și prevederea acestuia a fost aprobată rapid de Comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților, fiind înscrisă ulterior pe ordinea de zi a plenului. După ce și această tentativă a fost demascată public, amendamentul a fost reîntors la comisie. 

Amendamentul Cătălin Zamfir Manea, retras între timp, era următorul:

„Sancțiunea retragerii titlului de doctor prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică pentru titlurile de doctor elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011”.

Amendamentul deputatului PSD Adrian Solomon, întors la Comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților, este următorul:

„Măsura prevăzută la alin, (1) lit. b) se aplică doar pentru titlurile elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a prezentei legi (n.m. – adică a Legii educației naționale nr. 1/2011)”.