Mad Max: Fury Road

Cineastului australian George Miller i-au trebuit 30 de ani ca să realizeze al patrulea film din seria Mad Max.

Fury Road a fost una dintre cele mai așteptate producții ale acestui an, iar eu, unul, speram că vom asista la o poveste remarcabilă din genul post-apocaliptic cu care ne-a obișnuit creatorul lui Max Rockatansky, războinicul nebun al deșerturilor. În spatele aparentelor inovații narative și vizuale, Miller se întoarce însă la universul știut.

Toate cele patru părți ale seriei, care au generat venituri globale de aproape jumătate de miliard de dolari, se bazează pe o veche spaimă a omenirii, îngrozită la fiecare generație de pericolul dispariției.

Premisa este aceeași – resursele de petrol se epuizează, iar lumea „arde” ca urmare a unei catastrofe termonucleare. Iar într-o societate care intră în anarhie, până la nebunie patologică nu mai e decât un pas.

La fel ca în primele trei filme, societatea viitorului este o expresie a victoriei agresiunii și autoritarismului asupra civilizației. În viitor, ne amenință Miller, vom fi conduși de militari demenți, aflați la limita dintre parodie și monstruozitate.

Liderul tiranic este un fost colonel de armată (Joe), care devine Immortan Joe. Prezentându-se drept nemuritor, el este șeful unei bande de exploatatori și, împreună cu „frații săi”, Maiorul Kalașnikov și Mâncătorul de Oameni, preia controlul asupra ultimelor resurse disponibile.

Immortan are o adevărată crescătorie de soldați; le spune „băieții războiului”, dar ei nu sunt altceva decât niște teroriști, care visează să se sinucidă în timpul luptelor din deșert.

Trimiterea la situația din Siria și Irak este transparentă. Immortan Joe face ce fac și auto-intitulații califi fundamentaliști – controlează femeile și îndoctrinează tinerii. Cinci fete „speciale” sunt răpite și ținute drept „născătoare” pentru Immortan Joe.

Păstrate într-un seif ca niște comori prețioase, echipate cu centuri de castitate suplimentare, cele cinci tinere sunt obligate să aibă relații sexuale cu liderul suprem, într-un efort monstruos de a obține urmași sănătoși.

Lui Immortan i se opune Furiosa, probabil o fostă sclavă sexuală devenită una dintre luptătoarele sale favorite. Ea le fură pe cele cinci femei din „harem”, lăsând în urmă mesajul „Noi nu suntem obiecte”, pentru a le duce spre un Tărâm al Făgăduinței condus de un matriarhat democratic, unde „Multele Mame” întrețin doar culturi ecologice.

Imagine din film cu Imperator Furiosa (Charlize Theron), prima din dreapta.

Opoziția este clară. De o parte avem Citadela, condusă de un patriarh odios, care controlează discreționar ultimele resurse de apă ale deșertului, iar de cealaltă parte, o Cetate a femeilor.

Această dualitate i-a făcut pe unii critici din mediul online, mai ales conservatori, să vadă în noul Mad Max o formă de „infectare feministă” a Hollywood-ului. Alții s-au grăbit să îl numească „Mad Maxine”, ca o umilință la adresa lui Max.

La polul opus sunt cei care văd în Furiosa un fel de „mântuitor” de sex femeiesc. Ca și când ar fi vrut să sublinieze acest lucru, regizorul George Miller a angajat-o pe Eve Ensler, autoarea celebrei piese de teatru „Monologurile vaginului”, pentru a reda dinamica relațiilor dintre femeile abuzate și agresorul lor.

Astfel, pentru cei care nu cunosc producțiile clasice ale seriei (cu Mel Gibson în rolul principal), acest nou Mad Max pare a fi întors cu susul în jos – fiindcă el e doar un adjuvant al ei. Pe cale de consecință, poate să ni se pară că filmul denunță modul cum masculinitatea distruge lumea, în timp ce femeile o vor regenera.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște. 

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Cu toate că industria filmului american include tot mai multe personaje puternice de sex femeiesc (cum ar fi Katniss din Hunger Games), discursul masculin nu s-a atenuat, dimpotrivă.

Universul din Fury Road este dominat tot de testosteron – mașinile sunt mai importante decât oamenii și împușcăturile mai relevante decât dialogurile. Toți conduc ditamai hurdubaie de mașini modificate, un amalgam de utilaje care mai de care mai aberante. „Băieții războiului” se închină la V8, își dau cu crom pe dinți înainte de moarte și vor să intre în Valhalla, unde vor mânca MacFeast.

În ceea ce le privește pe femei, ele împușcă fără probleme și arată ca niște Amazoane pe motociclete. Iar Furiosa este o copie a lui Max: apare rasă în cap, are aceeași ținută cu el și chiar poartă o protecție de umăr similară cu cea a singuraticului războinic. Este o „anima” a lui Max, iar George Miller a recunoscut că a creat-o intenționat egală lui, pentru a o putea utiliza în episoade viitoare.

Trailer-ul filmului: