REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

N-o să vezi așa ceva în drum spre secția de vot, dar măcar vei merge la vot? Foto: Robert Adam

Jurnal: Lungul drum al unui alegător român din Africa

Sună alarma telefonului. Este duminică 6 decembrie 2020, ora 6h45. Ceața încă nu s-a risipit aici, pe munte, la 1250 de metri altitudine, spre ieșirea din Mbabane, capitala administrativă a micuțului stat Eswatini (fost, până în 2018, Swaziland). Regatul are ceva peste 17 000 de kilometri pătrați, puțin mai mult decât Dobrogea românească, și este prins între Africa de Sud și Mozambic, fără ieșire la Oceanul Indian.

Sunt în Africa de două luni și jumătate. Îmi făcusem planul să votez prin corespondență. M-am înscris din timp la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Pe 4 noiembrie 2020, primeam confirmarea că plicul cu materialele electorale pentru votare pleca spre mine, prin scrisoare recomandată. L-am urmărit online. Tot pe 4 noiembrie, era indicat că a ieșit din România.

Votul prin corespondență organizat de Guvernul român pentru diaspora a fost o catastrofă care n-a luat pe nimeni prin surprindere.

Nu a sosit. Nu mă surprinde. Mă așteptam. Chiar bifasem opțiunea de trimitere la ambasada cea mai apropiată, pe cheltuiala mea, pentru că nu aveam încredere că va ajunge în Africa australă și înapoi la București, într-o lună. Vineri, 4 decembrie, am primit un e-mail de la AEP că votul meu nu a fost validat. Desigur, nici nu avea cum. Cum nu îmi făceam speranțe, nu sunt nici dezamăgit.

De două săptămâni, mă pregătesc de călătorie. Sunt norocos. Am o secție de votare la circa 350 de kilometri distanță, la ambasada României din Pretoria, capitala administrativă a Africii de Sud. Joi am făcut testul PCR la laboratorul local. La 45 de euro, costă mai puțin ca în România. Sâmbătă am primit rezultatul. Negativ, pot călători peste graniță.

Doar că pandemia a complicat deplasările. Compania de transport rutier cea mai cunoscută care asigură legătura cu Johannesburg opera înainte patru curse pe zi. Acum, tot patru, dar pe săptămână. Nu aveam cum merge sâmbătă la Pretoria, în prima zi de votare la secțiile din străinătate.

Am cumpărat joi biletele de la sediul firmei, ca să știu de unde pleacă microbuzele. Dar le puteam achiziționa și online. Mi-au trimis prin e-mail confirmarea itinerariului și chitanța. Dus-întors, costă aproape 80 de euro pe 360 și ceva de kilometri. Mai scump decât în Europa, dar de obicei așa este în Africa pentru transportul aerian și chiar rutier.

De la Johannesburg, am de luat un tren rapid spre Pretoria. Între cele două mari orașe sunt aproape 60 de kilometri. Trenul face 30 de minute și circulă cinci pe oră (nu unul, ca între București și aeroportul Otopeni).

La începutul unui drum cu autocarul și trenul pentru un singur vot.

Votez în străinătate din 2000 și nu am absentat niciodată la legislative. Stăteam atunci șase ore la coadă la ambasada din Paris, pentru a-mi exprima opțiunea la alegerile parlamentare și primul tur al prezidențialelor.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Acum douăzeci de ani, nu exista circumscripție separată pentru diaspora, voturile se adunau la București. Două săptămâni mai târziu, la turul al doilea al prezidențialelor, nu se mai înghesuia nimeni spre a-i departaja pe Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Am mai votat la Bruxelles, iar anul trecut, în turul secund al prezidențialelor, m-am dus la urne la ambasada din Addis Abeba, capitala Etiopiei.

Este 7h20. Pun în rucsac ultimele lucruri. A sosit Sanele, cu taxiul lui galben. Aici, ca și în Africa de Sud, se conduce pe dreapta, vestigiu colonial britanic. La 7h35, ajung la locul de plecare. Suntem doar câțiva călători. Granița cu Africa de Sud este la 20 de kilometri. Drumul spre urne a început.

Din mersul autocarului spre secția de vot, poți vedea tot felul de animale. Un drum lung, dar mai interesant decât cel de acasă, la secția aflată la doi pași de tine.

Ora 9h00. Am trecut deja granița sud-africana. Controalele la trecerea frontierei, de ambele părți, au mers foarte rapid. Încarc telefonul la priza din microbuz și mă conectez la Wi-Fi.

Ora 10h50. La un popas pe autostradă, admirăm rinoceri, hipopotami și antilope. Nu toți, câțiva tineri localnici își filmează drifturile din parcare cu două Mercedes S Klasse, să le pună pe rețelele de socializare.

Aș fi vrut să am un teleobiectiv ca să surprind spectacolul african, dar din păcate atâta poate telefonul meu

Ora 13h20. Am ajuns la gara Sandton din Johannesburg. Iau trenul spre Pretoria, Gautrain, făcut pentru Campionatul Mondial 2010. A costat peste 3 miliarde de euro, aproape dublu decât fusese estimat, și transportă 14 milioane de pasageri pe an. Încarc călătoria pe card, validez și cobor zeci de metri cu liftul spre peron. În ceva mai mult de un sfert de oră, vine și trenul.

Ora 14h15. Sunt în Pretoria. Asta e vestea bună. Partea mai puțin bună: nu mai merge roamingul. Cu chiu, cu vai, comand un Uber grație unui hotspot oferit de un călător, dar nu ne găsim. Anulează cursa. Nu mai am răbdare, e deja 14h30. O iau pe jos spre ambasada României.

Ora 15h12. Sunt în Brooklyn, cartier rezidențial din Pretoria și, după 3 kilometri de marș, am ajuns la secția de votare!

La 15h15, sunt votantul cu numărul 36 (în două zile). Mă pot îndrepta spre hotel, în apropiere. Cum noaptea nu se circulă, plec înapoi mâine, voi ajunge în noua mea casă africană luni 7 decembrie, ora 20.

Aflu că în țară prezența la urne este foarte scăzută. Dar am votat din nou, misiune îndeplinită. Pentru România, pentru mine, pentru ideea de democrație, efortul nu a fost prea mare. Democrația nu ne-a pus-o în ghete moș Nicolae. I-am smuls-o noi, înainte de Crăciun, în 1989. Iar pentru asta, nu e nici Africa atât de mare cât să nu merite să o străbat.


Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios