Interviu. Irina Rimes și întoarcerea ei la origini și folclor: „Ești mai mult decât cine e mama sau bunica ta, ne naștem cu o moștenire culturală”

Ana Tepșanu

Colaborator

„Sunetul autentic, cu rădăcini adânci în cultura noastră, are o putere aparte și poate atinge sufletele oamenilor, dacă este redescoperit și promovat cu grijă”, spune Irina Rimes. La început de iulie, artista a lansat un nou material muzical, EP-ul „Origini”, unde combină versuri autentice din folclor cu propria scriitură, dar și sound-uri moderne și inovatoare. 

Irina este una dintre cele mai apreciate artiste din România, recunoscută pentru modul în care experimentează cu sunetele și genurile muzicale. „Despre el”, „Cosmos”, „Pastila” și „ACASĂ” sunt cele patru albume pe care le-a lansat până acum, iar fiecare dintre ele este diferit și are la bază emoții și experiențe din viața personală a cântăreței. 

Odată cu „Origini”, a lansat și „Dudadu”, melodie care a prins instant la public, are peste 2 milioane de vizualizări pe Youtube și a fost remixată de unii dintre cei mai cunoscuți DJ ai lumii, cum ar fi Steve Aoki sau Tiesto. „Oamenii devin din ce în ce mai interesați de folclor, căutând să redescopere și să aprecieze tradițiile autentice”, adaugă Rimes. 

Pe 28 septembrie, în aer liber, la Arenele Romane, artista invită publicul la show-ul „Descântatele”, unde promite un concert complet nou pentru ea, de la playlist, la invitați și orchestrație. „Conceptul pe care îl propunem: eliberare, întoarcerea la natură, regăsirea și reconectarea cu sinele”, explică ea. 

Am stat de vorbă cu Irina despre rădăcinile ei din țara natală, Republica Moldova, importanța pe care o acordă folclorului în prezent, cât și despre industria muzicală din România.

Foto: Irina Bragovski

„Este o întoarcere la esența mea și la natura din jur”

Irina, ce înseamnă pentru tine, ca om, conceptul de origini?  La ce se reduc ele, cum ai descrie esența originilor, în câteva cuvinte? 

Un om e rezultatul a trei lucruri, ereditate, educație și mediu și cred că originile le cuprind, într-un anume fel, pe toate. Ești mai mult decât cine e mama sau bunica ta, ne naștem cu o moștenire culturală și apoi dobândim mult mai mult prin lucrurile cu care suntem înconjurați sau prin cele pe care le învățăm, muzică, artă, povești, obiceiuri, gesturi pe care le preluăm și le facem ale noastre.   

Ideea pentru album când a apărut? Și cum ai ajuns să găsești inspirație în origini?

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Albumul „Origini” nu este o idee nouă pentru mine. Am explorat registrul folcloric în diferite contexte, de la interpretarea piesei „Ielele” la concerte, până la colaborările cu Zdob și Zdub, Surorile, și recent cu Satoshi. E un material dorit, care a stat mult timp în subconștientul meu, dar pentru care știam că am nevoie de timp pentru a-l materializa.

„Origini” a prins viață într-un camp la munte, alături de band-ul meu, și reprezintă o călătorie de regăsire pentru mine. Este o întoarcere la esența mea și la natura din jur, adunând povești și sunete din folclorul nostru și creând și altele noi, precum „Dudadu.”

EP-ul cred că însumează un sentiment moștenit de la bunica mea, care vine cu respectul față de pământ și natură, inspirat de un caiet vechi al ei în care a adunat piese din diverse locuri. Originile mele stau în fiecare cântec fredonat de ea, în toate dățile când am văzut-o cântând la biserică sau pur și simplu în anii în care mi-a fost alături în copilărie. 

Te-ai gândit la asta în viața personală, simți că te-a preocupat ideea de origine mai mult în această etapă a vieții? 

Originile, cine sunt, de unde vin, istoria alor mei au fost întotdeauna subiecte de interes pentru mine. Cred că doar cunoscând aceste lucruri putem ajunge la adevăratul sine. Într-adevăr, pe parcurs uiți, te aventurezi, te interesează lucruri și culturi care par mai interesante, dar mă bucur că, în acest moment din viața mea, am ales să mă întorc la rădăcini.

Foto: Irina Bragovski

Mai mult decât atât, relația mea cu băieții din trupă a ajuns deja la maturitate; suntem ca o familie și mi-a fost confortabil să creez cu ei acest material. Cântăm împreună de peste cinci ani și ne-am fost alături în atâtea momente, încât legătura noastră a devenit foarte puternică. În general, avem discuții diverse, complexe, aș spune, pe care reușim să le transpunem și în muzica pe care o cântăm. Așa, în jurul discuțiilor și poveștilor din camp, la un foc de tabără, am început să conturăm „Origini”; gândurile noastre, cântate în natură, au prins formă, iar curând le vom arăta tuturor povestea albumului nostru, la „Descântatele”.

„E complicat să lucrezi cu folclorul”

Cât timp ai lucrat la acest material muzical și care au fost sursele de inspirație pentru el?

O săptămână a fost camp-ul de creație din care au ieșit piesele, desigur, într-un format foarte brut. Să le aducem în forma pe care am lansat-o, cu excepția intro-ului, adică piesa „fișier19.m4a” - care este fix în forma ei originală, a mai durat ceva, au fost modificări mici la câteva elemente din producție.

Cum te-ai documentat pentru aceste piese și care a fost procesul creativ din spatele lor?

Totul s-a desfășurat mai mult sau mai puțin în camp-ul din februarie, împreună cu băieții din trupă și David Goldcher. Documentarea nu a fost una foarte amplă, fiindcă am crescut cu folclorul de mică, iar toți eram deja atrași de el. A venit natural, ca un flow comun.

Însă acum David și cu mine explorăm folclorul din diverse regiuni și descoperim tot mai multe aspecte interesante, pe care e foarte posibil să le prezentăm într-o formă sau alta în curând. Anumite sunete au fost mai greu de găsit; e complicat să lucrezi cu folclorul, deoarece te încearcă un sentiment apăsător, acela că nu vrei să-ți dezamăgești strămoșii.

Foto: Irina Bragovski

Odată cu acest EP, îți explorezi dragostea pentru folclor și rădăcini. Cum ai descrie rădăcinile tale din Republica Moldova și care sunt valorile pe care le porți mai departe în cine ești în prezent?

În Moldova, am avut parte de o copilărie frumoasă și autentică. Eu și fratele meu am crescut înconjurați de animale, căci părinții noștri aveau mereu gospodăria plină. Ziua ne-o petreceam afară, hoinărind prin sat și făcând tot felul de trăznăi. Ne jucam și alergam necontenit, iar din acea perioadă am rămas cu valorile care mă definesc și astăzi: iubirea față de familie, respectul față de ceea ce ne înconjoară.

Pentru mine, familia este esențială, și am o relație foarte apropiată cu fratele meu și părinții noștri. Fiind alături de bunica mea până la vârsta de 7 ani, am moștenit de la ea dragostea pentru pământ, pentru tradiții și respectul profund față de natură.

Unii oameni simt că trăiesc vremuri în care e necesar să se apropie de folclor, alții îl resping. Tu cum vezi lucrurile?

Am crescut înconjurată de folclor și pentru mine a fost mereu o sursă de fascinație și inspirație. Cred că fiecare dintre noi are propriile afinități culturale și nu toată lumea se regăsește în folclor, ceea ce e perfect normal. Totuși, consider că tradițiile și folclorul sunt o parte extrem de valoroasă a identității noastre culturale, iar explorarea lor ne poate oferi o înțelegere mai profundă a rădăcinilor noastre. Deși nu este ceva ce trebuie să atragă pe toată lumea, cred că merită să fie redescoperit și apreciat pentru frumusețea și autenticitatea lui.

„Vreau să ne întoarcem cu toții puțin la rădăcinile noastre și să ne bucurăm mai mult, împreună”

Cum se deosebește folclorul autentic de falsuri sau imposturi și cât de greu e să ajungă la public măcar elemente de muzică de tezaur? 

Oamenii devin din ce în ce mai interesați de folclor, și caută să redescopere și să aprecieze tradițiile veritabile. Folclorul autentic se recunoaște prin sunetul său natural și profund, transmis de-a lungul generațiilor, care păstrează legătura cu tradițiile originale. În schimb, falsurile pierd această esență și devin doar imitații ale folclorului. Deși este dificil să aduci muzica de tezaur în atenția publicului, există o dorință tot mai mare de conectare cu patrimoniul cultural. Sunetul autentic, cu rădăcini adânci în cultura noastră, are o putere aparte și poate atinge sufletele oamenilor, dacă este redescoperit și promovat cu grijă.

Miturile, basmele, tradițiile, toate-și vor găsi locul și în concertul „Descântatele” pe care-l pregătești la Arenele Romane - care este mesajul care ți-ar plăcea să ajungă la public?

Publicul trebuie să știe că „Descântatele” este un concert cu un concept complet nou pentru mine. De la set-up, la setlist și invitații mei, până la conceptul pe care îl propunem: eliberare, întoarcerea la natură, regăsirea și reconectarea cu sinele. Vreau să ne întoarcem cu toții puțin la rădăcinile noastre și să ne bucurăm mai mult, împreună.

Foto: Irina Bragovski

Piesa „Dudadu” a fost preluată și internațional și se bucură de un mare succes - ce înseamnă pentru tine popularitatea ei și de ce crezi că place oamenilor? 

Pentru mine, succesul internațional al piesei „Dudadu” a fost cu totul neașteptat și m-a bucurat enorm. Am avut încredere că piesa este bună, dar nu mă așteptam să aibă un asemenea impact. Cea mai mare satisfacție este că deși este o piesă inspirată din folclor și cântată în limba română, a reușit să ajungă peste tot și să aducă bucurie oamenilor. Faptul că oamenii dansează și se simt bine ascultând-o, iar în același timp se conectează cu tradițiile noastre, este extrem de îmbucurător. Aceasta dovedește că tradițiile noastre au o putere universală și pot rezona cu oamenii din întreaga lume.

Te-ai așteptat la asta?

Eu nu, David a simțit de la început că „Dudadu” va fi un mare succes. 

„Cred că România ar trebui să iasă mai mult în evidență la capitolul muzică”

Îți place să experimentezi cu genurile muzicale și mereu vii cu sunete noi, chiar dacă nu sunt în trend cu industria muzicală din România. Unde crezi că excelăm și la ce mai avem de lucrat?

De lucrat cred că este mereu loc, în orice industrie, mai ales în arte și domenii care sunt atât de fluide. Cred că noi excelăm în muzică, avem artiști foarte buni, avem actori foarte buni, avem oameni foarte talentați în România. Mi-ar plăcea să fie explorate mai mult toate genurile, folcloric, rock, hip-hop, dar și dance, de ce nu, techno? Muzica bună nu trebuie să respecte un gen și să fie încadrată într-un singur registru. Și da, în cariera mea, mereu mi-a plăcut să risc și să merg pe intuiție. Am știut că voi face un album inspirat de folclor, dar știam că va fi altfel. De aceea, producția lui nu e una clasică, iar în concert îmi place să le cântăm chiar într-un aer mai „rockish”.

Dacă ai pune industria muzicală cu tot ce înseamnă ea, de la label-uri la artiști de top, producții, sound, bugete și vânzări într-un context european sau regional, cu ce țară s-ar putea România compara? 

Nu vreau să compar și nu cred că sunt în măsură, eu am făcut muzică doar în România și Franța în mare parte, dar mă bucur să văd că evenimentele culturale și proiectele se dezvoltă tot mai mult. Avem producători, songwriters și artiști de top cu sound-uri noi și cred că România ar trebui să iasă mai mult în evidență la capitolul muzică.

Foto: Irina Bragovski

„Chiar și atunci când nu am inspirație, mă forțez să creez”

Republica Moldova are deja de mulți ani imaginea unui rezervor de talente. Ce perspective sunt pentru industria de acolo, cum crezi că va evolua și de ce? 

Perspectivele pentru industria muzicală din Republica Moldova sunt promițătoare, dar din păcate, în ciuda talentului remarcabil care există acolo, industria nu este încă dezvoltată în adevăratul sens al cuvântului. Există multe talente și voci noi care apar constant, însă infrastructura și oportunitățile, precum locurile de cântat și platformele de promovare, sunt încă limitate. Deși sunt mândră de talentul din Moldova și de efervescența creativă, este nevoie de mai multă susținere și dezvoltare pentru a construi o industrie muzicală robustă care să permită acestor talente să prospere și să se afirme pe plan internațional.

Simți vreodată presiune să livrezi melodii care să prindă la public? Cum gestionezi perioadele de stres sau cele în care nu te simți creativă?

N-aș spune că trebuie să prindă, ci mai degrabă să placă publicului, să îi atingă, vindece. Ca artist, ai această dorință înverșunată de a fi plăcut, auzit și văzut. În ceea ce privește stresul, acesta provine de obicei din dorința de a organiza totul perfect și de a oferi întotdeauna un show impecabil, dar și din cauza programului încărcat. În schimb, cu creația e mai ușor; chiar și atunci când nu am inspirație, mă forțez să creez, pentru că ai nevoie de antrenament pentru a fi bun. E ca un sport, chiar dacă acolo sunt sentimente și experiențe reale, personale.

„Totul depinde de cât de mult îți dorești, iar succesul va veni”

Ce fel de moment îl poate determina pe un artist să continue pe drumul ăsta, chiar și într-o perioadă în care se simte, poate, la capătul puterilor sau demotivat? Ție ce momente din carieră simți că ți-au adus bucurie și ți-au încărcat bateriile? 

Cele mai frumoase momente sunt cele în care urc pe scenă și văd cum oamenii îmi cântă piesele, cele în care fac o piesă nouă care îmi place mult sau fac un proiect complet nou, dar care mă face să ies din zona de confort și să îmi depășesc limitele. Atunci când te simți demotivat, cred că e important să te gândești de ce faci muzică. Dacă faci muzică pentru că asta îți dorești, pentru că iubești să compui sau să cânți, atunci merită. Merită să mai lupți încă puțin; totul depinde de cât de mult îți dorești, iar succesul va veni.

Crezi că e important să existe susținere între femeile din breaslă sau că, dimpotrivă, acesta nu ar trebui să fie un criteriu?  

Cred că este esențial să existe susținere între artiști, indiferent de genul lor. Industria muzicală poate fi extrem de competitivă și solicitantă, iar sprijinul reciproc poate face o diferență semnificativă. Când artiștii își oferă suport și își împărtășesc experiențele, contribuie la crearea unui mediu mai colaborativ și încurajator, care poate stimula creativitatea și dezvoltarea profesională. Sunt foarte bucuroasă când văd voci noi și talentate, și consider că este important să încurajăm astfel de talente. 

În poziția mea de antrenor la „Vocea României”, îmi sfătuiesc mereu concurenții să nu le fie frică să experimenteze, să compună și să exploreze muzica cât mai mult posibil. Sprijinul și încurajarea pot oferi artiștilor încrederea de care au nevoie pentru a-și urma visurile și pentru a-și dezvolta potențialul la maximum. Prin colaborare și susținere reciprocă, nu doar că ne îmbogățim experiențele, dar contribuim și la îmbunătățirea întregii industrii.

Cum sunt văzute sau tratate femeile artiste care sunt nou intrate în industrie, în comparație cu bărbații cu același statut? Există vreo diferență?

Diferențele în modul în care sunt tratate femeile artiste comparativ cu bărbații nou-veniți în industrie pot varia, dar nu cred că sunt neapărat legate de gen. Fiecare carieră artistică are propriul parcurs și poate să înceapă diferit. Unii artiști pot avea succes imediat cu prima lor lansare, în timp ce alții pot necesita mai mult timp și muncă pentru a-și construi cariera.

Mai degrabă decât diferențele de gen, cred că succesul și receptivitatea în industrie depind de ce aduci nou în piață, de unicitatea și originalitatea ta, precum și de genul de muzică pe care îl promovezi. Este important să te diferențiezi și să găsești modalități de a-ți face muzica remarcată. În esență, industria este influențată de inovație și autenticitate, iar acestea sunt criteriile principale care pot determina succesul unui artist, indiferent de gen.

Ce ți-ar plăcea să vezi mai des la femeile din muzica românească?

Mi-ar plăcea să văd mai multă autenticitate în muzica românească, indiferent de gen. Aș dori să întâlnesc artiști care nu încearcă să imite succesul altora, ci care își creează propriul drum și își urmează viziunea personală. Este important să nu le fie frică de eșec, deoarece teama poate limita creativitatea și poate afecta autenticitatea. Fiecare artist are o voce unică și o poveste de spus; aș vrea să văd mai multe persoane care își exprimă cu curaj individualitatea și contribuie cu perspective originale la scena muzicală.

„Îmi place ca mesajele mele să ajungă la oameni prin melodii”

Ești o artistă extrem de apreciată, cu un fanbase foarte mare, însă nu ești foarte vocală pe subiecte sociale, chiar dacă ai putea avea o influență în anumite mesaje, care să ducă la o schimbare pozitivă în societate. E o alegere pe care o face fiecare artist sau cum te raportezi la asta? 

Alegerea fiecărui artist de a fi vocal pe anumite subiecte sociale ține de personalitatea și stilul său. În cazul meu, muzica este felul meu de a mă exprima și de a transmite ceea ce contează pentru mine. Îmi place ca mesajele mele să ajungă la oameni prin melodii, iar dacă reușesc să inspir pe cineva sau să aduc o schimbare prin muzica mea, consider că este un impact real, chiar dacă nu sunt vocală în mod direct pe alte teme.

Care sunt formațiile-manifest sau artiștii protestatari politic sau pe diferite teme, din România sau de afară, a căror muzică îți place? 

Nu aș spune neapărat protestatar, dar mi-a venit în minte Satoshi. El reușește să surprindă în piesele sale realitățile prin care trec tinerii din Moldova și oamenii în general. Prin muzica lui, aduce în discuție probleme actuale, fără să fie neapărat un manifest politic, dar reușește să transmită mesaje puternice despre viața de zi cu zi.

Ce muzică asculți în prezent?

În perioada asta ascult multe dintre piesele pe care încă nu le-am lansat, încercând să descopăr care dintre ele rezonează cel mai bine cu sufletul meu și merită să fie împărtășite lumii. Îmi place să le explorez, să văd care mă inspiră cel mai mult pentru concertul ,,Descântatele” din 28 septembrie, unde abia aștept să vă întâlnesc și să le cântăm împreună.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€