Interviu cu jurnalista și istoricul american Anne Applebaum, laureată Pulitzer: „Recucerirea Crimeei, victoria care ar putea convinge Rusia că războiul a fost o greșeală” 

Anne Applebaum este jurnalistă la The Atlantic și istoric laureat cu Premiul Pulitzer. Platforma de dezbateri și analize Visegrad Insight, la care este parteneră și redacția PressOne, a discutat cu renumita autoare despre cum ar putea evolua războiul din Ucraina, despre viitorul Peninsulei Crimeea și despre starea democrației în Europa Centrală și de Est. 

Sunt concluzii la mai bine de un an de la declanșarea invaziei militare ilegale: războiul provocat de Federația Rusă creează în continuare provocări și daune uriașe, însă apar și motive de optimism pentru Ucraina, renașterea și drumul său european, dar și pentru întreaga regiune, crede Anne Applebaum, intervievată de Agnieszka Homańska, jurnalistă și cercetătoare la Universitatea din Varșovia.

Anne Applebaum: Toată asistența financiară și militară acordată de SUA până acum este mult mai mare decât se aștepta oricine la începutul războiului, inclusiv ucrainenii și, desigur, rușii. Și poate chiar și administrația Biden. Acest lucru s-a întâmplat pentru că ucrainenii și-au câștigat sprijinul Americii arătând că pot folosi bine armele, că sunt cu adevărat hotărâți să lupte și, desigur, datorită succeselor lor militare.

Agnieszka Homańska: Care sunt perspectivele pe termen mai lung, dacă se va confirma scenariul unui război de uzură? 

Anne Applebaum: Pe termen lung sunt îngrijorată. Depinde destul de mult de ceea ce vor putea realiza ucrainenii în această vară. În SUA problema nu e atât angajamentul public față de ucraineni. Sondajele arată un nivel larg de sprijin american pentru Ucraina. Alegerile prezidențiale din SUA sunt însă o problemă. Donald Trump va fi cel mai probabil candidatul republican, iar el a spus că nu susține Ucraina, că vrea ca războiul să se încheie curând și așa mai departe.

Cred și că există o presiune mare asupra ucrainenilor să câștige sau să recupereze cel puțin o mare parte din teritoriul lor în următoarele șase luni. Iar dacă asta nu se va întâmpla, atunci ar putea exista presiune asupra Ucrainei să cedeze anul viitor.

Agnieszka Homańska: Recuperarea unei părți a teritoriului în acest an include și Crimeea? 

Anne Applebaum: Cred că este important și că ar trebui să susținem acest proiect. Administrația Biden nu a spus nimic despre Crimeea, dar cred că recucerirea peninsulei ar putea fi cu adevărat lovitura sau victoria care ar putea convinge rușii că acest război a fost o greșeală.

Pentru a pune capăt războiului – și prin “a pune capăt” nu mă refer la suspendarea lui pentru șase luni sau chiar ani, ca ultima dată, ci la a-l încheia pentru totdeauna – trebuie să aibă loc o schimbare politică în Rusia. Nu neapărat a regimului. Cred că va trebui să existe o decizie a elitei ruse că războiul a fost o greșeală și că Ucraina are dreptul să existe.

Va trebui să existe o schimbare precum cea din Franța, de exemplu, de la începutul anilor 1960, când au decis că nu mai vor să lupte în Algeria. Este posibil ca Peninsula Crimeea să poată fi acea înfrângere.

Trebuie să menționez și faptul că peninsula de astăzi este practic un portavion lipit de fundul Ucrainei; au militarizat complet Crimeea. Acolo sunt închisori cu prizonieri de război ucraineni și tot de acolo s-au pregătit pentru invazia sudului Ucrainei.

Este foarte important pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei ca zona să fie neutralizată, cel puțin. Dar ar fi mult mai bine dacă ar fi teritoriu ucrainean.

Agnieszka Homańska: Recucerirea Crimeei crește riscul unei riposte nucleare din partea Federației Ruse? 

Anne Applebaum: Da, cu siguranță. Dar modul de a contracara o ripostă nucleară din partea Rusiei este ceea ce am făcut până acum: descurajarea ei, explicând atât în mod public, cât și în particular, că va exista – așa cum a spus Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA – o “ripostă catastrofală”. 

Există o presiune asupra Rusiei de a nu folosi arme nucleare și din partea altor țări, în special China. Recuperarea Peninsulei Crimeea nu este elementul care determină dacă Rusia va folosi sau nu arme nucleare.

Agnieszka Homańska: Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat la Washington că dacă Ucraina eșuează, China s-ar putea să atace Taiwanul. Cât de palpabilă este această amenințare a unui conflict în Pacific? 

Anne Applebaum: Nu cred că există o legătură automată între ceea ce se întâmplă în Ucraina și evoluțiile din Taiwan. Este clar o anumită relație metaforică, chinezii urmăresc implicarea Occidentului în Ucraina și vor lua acum acest lucru în calcul. 

De fapt, de mult timp am presupus că Beijingul nu-și dorește să invadeze militar Taiwanul, pentru că încă speră să-l obțină politic. Am fost în Taiwan în octombrie și mi-a fost destul de clar că o formă de război informațional și politic chinez asupra Taiwanului este deja în plină desfășurare, cu propagandă, dezinformare și încercări de influențare a politicienilor și oamenilor de afaceri taiwanezi. Ei desfășoară și exerciții militare, ca tactică de intimidare. Toate acestea fac parte dintr-un pachet gândit special pentru a exercita presiune asupra Taiwanului.

Agnieszka Homańska: Cât de serios ar trebui să tratăm de fapt sprijinul Chinei pentru Rusia?

Anne Applebaum: Rolul Chinei în război este destul de important. Este una dintre puterile care, de fapt, permit Rusiei să continue lupta, deoarece cumpără de acolo petrol și gaze, facilitează exportul de electronice către Rusia sau de alte lucruri pe care rușii nu le-ar putea obține în alte moduri. Ei mențin Rusia în mișcare.

Pe de altă parte, din câte știm, China nu vinde arme Federației Ruse. China ar putea însă să-și schimbe abordarea, iar asta ar avea un impact mare asupra războiului. Beijingul are două variante: să furnizeze arme sau să preseze Moscova să oprească războiul, mai ales că în acest ultim caz, pentru China ar fi benefic să joace un astfel de rol la nivel geopolitic.

Agnieszka Homańska:  Se discută despre reconstrucția Ucrainei, dar asta implică mai ales reconstruirea națiunii. Care credeți că va fi impactul războiului asupra tinerei generații din Ucraina? Și cum va influența trauma războiului reconstrucția țării?

Anne Applebaum: Ultima dată când am fost în Ucraina am întâlnit-o pe Prima Doamnă, soția președintelui Zelenski, care este foarte îngrijorată de un posibil val de comportament violent printre persoanele care sunt acum copii și adolescenți. Este evident că Ucraina va avea oameni traumatizați și obișnuiți cu ideea de violență. Există și pericolul ca politica să fie violentă în Ucraina după război. Multe depind de modul în care se încheie războiul. 

Pe de altă parte sunt și mulți tineri care au preluat o responsabilitate enormă și au realizat lucruri care nu sunt obișnuite nici măcar pentru tinerii din țările “normale”, mai ales că ei nu au acele oportunități. În Ucraina este o mișcare civică incredibilă, care ajută Armata și societatea.

Am întâlnit la Odesa un grup uimitor de tineri, unii adolescenți, care îi ajută pe oamenii din teritoriile ocupate să scape; iar pe cei din zonele recent eliberate să reconstruiască și să obțină hrană și medicamente. Să ai o astfel de experiență, ca tânăr, te poate întări. Ei sunt viitorii lideri ai Ucrainei. 

Agnieszka Homańska: Pe fundalul corupției larg răspândite, Ucraina începuse unele reforme, curmate însă de război. Cum va influența corupția internă drumul Ucrainei? 

Anne Applebaum: Există câteva țări foarte corupte care au reușit totuși să intre în UE și NATO. Turcia este o țară foarte coruptă. Italia la fel. Influența corupției și a banilor cleptocratici este foarte mare în Marea Britanie și, de asemenea, în Statele Unite. Așadar nu sunt sigură de ce Ucraina ar fi diferită în acest sens.

Problema în Ucraina nu a fost doar corupția, ci mai degrabă slăbiciunea instituțiilor statului. Ucrainenii sunt foarte buni la a crea de jos în sus, să se organizeze de la bază, precum Armata. Dar nu au fost buni la crearea instituțiilor de stat și, ca rezultat, președinții ucraineni au fost mereu tentați să le captureze și să le modeleze pentru nevoile lor politice personale. Există, desigur, un pericol ca, după război, președintele Zelenski sau oricine altcineva să dorească să facă asta din nou.

Vestea bună este că de obicei astfel de strategii eșuează. Autocrații în devenire încearcă să re-centralizeze Ucraina și să direcționeze banii într-un anumit mod, și mai devreme sau mai târziu, planul lor dă greș. Ucraina nu este o țară ca Rusia, specializată în crearea unei autocrații puternice. 

Cu toate acestea, corupția trebuie totuși luată în considerare în timpul reconstrucției, deoarece proiectele de dezvoltare mari implică și sume uriașe, care ajung într-un loc foarte sărac. Dar, așa cum am spus, principala mea temere nu este corupția, ci slăbiciunea statului.

Agnieszka Homańska:  Aproape 75% dintre polonezi consideră că democrația este cel mai bun dintre toate sistemele, dar aproximativ jumătate spun că sunt nemulțumiți de cum funcționează. În jur de 20% cred că starea democrației este dezastruoasă. Rezultate similare sunt și în alte țări din regiune. Cum s-a schimbat conceptul de democrație în Europa Centrală și de Est? 

Anne Applebaum:  Nu știu dacă s-a schimbat conceptul de democrație. Presupun că există mai mult cinism despre politica democratică și dinspre liderii democrați, deoarece exista o credință idealistă că totul va fi perfect.

A existat multă corupție în regiune și oamenii, desigur, asociază asta cu oricare ar fi sistemul politic care funcționează. Deși cea mai mare parte a regiunii – și în special în Polonia – s-a bucurat de niveluri extraordinare de creștere economică în toate clasele sociale în ultimii 30 de ani, oamenii simt că merită mai mult sau se așteptau la mai mult.

Sunt și cei cărora nu le-a plăcut creșterea decalajului dintre oamenii mai bogați și cei mai puțin bogați, decalaj care începe de asemenea să fie asociat cu democrația, cu ceea ce ei considerau a fi inechitate economică.

Nu există promisiunea că democrația te va îmbogăți; nu a fost niciodată proiectată să facă asta. Adesea a mers mână în mână cu bogăția pentru că democrația implică o societate mai deschisă, comerț mai liber și mai multă educație și dinamism. A existat însă un decalaj între așteptări și realitate.

Textul original în limba engleză: © Visegrad Insight, partener internațional PressOne. Traducere de Alex Olaru

Interviul cu Anne Applebaum este parte din recentul podcast Visegrad Insight. Ascultați discuția completă AICI.