Innovation Labs, programul românesc care accelerează afaceri și schimbă mentalități

Redacția

Societatea civilă a jucat, de-a lungul timpului, un rol esențial în modelarea unui viitor mai bun pentru România. Prin programe care au pornit de jos în sus, actorii ei au demonstrat că transformarea durabilă vine din implicarea directă în comunități și din puterea exemplului. Fie că este vorba despre educație, implicare civică, mobilizare în situații de criză, dezvoltare economică, ONG-urile românești au contribuit la o Românie mai solidară și mai echitabilă. Această serie de articole pune în lumină poveștile unora dintre ele, evidențiind impactul lor asupra societății.

Un sprijin esențial pentru aceste organizații a venit din partea Romanian-American Foundation, care, prin investițiile sale în inițiative de lungă durată, a înțeles importanța unei implicări susținute pentru organizațiile care luptă pentru schimbare.

Însă poveștile care urmează reprezintă, de fapt, o mărturie a puterii pe care o au cetățenii atunci când se implică pentru binele comun.

***

Atunci când discută despre business sau când doresc să se lanseze în lumea antreprenoriatului, cei mai mulți dintre români se întreabă, fățiș sau în sinea lor, care este „rețeta” succesului și care sunt cele mai sigure afaceri.

De ce? Printre altele pentru că, în această parte a Europei, oamenii sunt foarte sensibili la modul în care sunt percepuți de către ceilalți, iar teama de eșec este mai mare în cazul celor pentru care părerea altora contează.

N-o spunem noi, ci Răzvan Rughiniș și Andrei Munteanu, doi lideri ai Innovation Labs.

Iar acum, fireasca întrebare: ce este Innovation Labs și de ce l-am adus în discuție?

Unul dintre răspunsuri, poate cel mai scurt dintre ele, ar putea fi: Innovation Labs este programul care te ajută să descoperi propria rețetă de succes, rețeta pe care o caută mulți dintre antreprenorii români în devenire.

Răspunsul mai lung arată așa: Innovation Labs este un program de mentorat pentru tinerii antreprenori din România, susținut de Romanian – American Foundation, axat pe proiecte tehnologice și pe soluții creative cu o mare aplicabilitate practică. Participanții își pot ajusta ideile și le pot transforma în prototipuri reale, funcționale, într-o perioadă de dezvoltare de șapte luni, cu diverse surse de feedback. Mai mult decât atât, participanții au acces la experți și la tehnologiile de ultimă oră oferite de partenerii din program.

Innovation Labs are cinci etape esențiale:

Vaporul lui Emil

Povestea lui Emil Hidoş, un rocker bistriţean care, în anii '70, a făcut 6 ani de puşcărie pentru vina de a fi trimis scrisori la Radio Europa Liberă.

Mircea Miclea: Crezi în conspiraţii fiindcă asta te face să te simţi special

Psihologul explică, într-un interviu, cum sunt induse emoţiile colective, de ce suntem dependenţi de reţelele de socializare şi de ce eşecul rapid e folositor.

Dacă ai o idee, Innovation Labs te învață să faci din ideea ta o afacere.

Cifrele sunt impresionante

Cifrele Innovation Labs vorbesc de la sine: în 2025 va avea loc a 13-a ediție, aproape 700 de echipe au fost sprijinite în cadrul programului, valoarea totală a startup-urilor „absolvente” este de peste 200 de milioane de euro și a adunat echipe din 19 universități și din nouă orașe din țară.

Iar pentru a afla ce înseamnă, cu adevărat, Innovation Labs,am vorbit cu Răzvan Rughiniș (cofondator Innovation Labs), cu Andrei Munteanu (coordonator pentru Innovation Labs Timisoara prin Asociația Learn, Build & Share) și cu Adrian Furtună (CEO și fondator Pentest Tools, câștigător al Innovation Labs ca student, care a dezvoltat afacerea și s-a reîntors în program ca mentor).

Răzvan Rughiniș, cofondator Innovation Labs: „Tehnologia, până la urmă, este un mijloc și trebuie să creeze valoare”

Cum a început povestea Innovation Labs? De unde a venit ideea, care au fost primii pași și ce a fost cel mai greu, fiind un proiect nou și cu ambiții atât de mari?

Răzvan Rughiniș: Știți cum sunt miturile antreprenoriale americane: încep cu o poveste într-un garaj, în care niște prieteni ajung să pună cap la cap niște idei, după care se transformă într-un produs ce crește, în ani, într-o companie cu sute sau mii de angajați. Noi suntem în Europa, așa că povestea începe mai degrabă la o cafenea cu Andrei Pitiș, care în 2012 prelua, în poziția de președinte, un rol în ANIS, Asociația Națională a Industriei de Software, o asociație patronală. La masă cu mine, îmi zice că noi, industria și academia avem un tip de dinamică mai degrabă adversarială. 

Răzvan Rughiniș

De multe ori, universitățile condamnă companiile că „fură” cadre didactice și studenți înainte să finalizeze studiile, iar noi vedem universitățile adesea prea inerțiale, conectate la o lume trecută. Trebuia schimbat ceva în această dinamică. Din această idee, în 2012, am făcut și un prototip. Acesta este și sfatul pe care îl dăm studenților, tinerilor la început de drum: „prototype your life”. Am realizat un curs, am strâns un prim feedback și, pentru că la vremea respectivă aveam relații cu mai multe companii, am adus un premiu din privat și am făcut o competiție de business pentru ingineri. Premiul a fost de 25.000 USD, cu sprijinul unei companii din București, pentru a stimula echipele de studenți. 

La vremea respectivă, în primăvara lui 2012, am avut două echipe extraordinar de bune. Deci opt echipe de startup, dar două foarte, foarte apropiate, astfel încât jurizarea a fost extraordinar de dificilă. Una dintre echipe făcea un portal de încurajare a cultivării skill-urilor tehnice, dar și recrutare, căci asta era de fapt: conexiunea dintre o piață a recrutării de ingineri și un asistent personal care să te ajute să devii mai bun ca inginer. A doua, o aplicație de ride sharing. Premiul l-a luat aplicația de recrutare și training personal, dar cea de-a doua a beneficiat de investiție directă din partea lui Andrei Pitiș.

În 2013, ne-am dus cu un program în fața studenților, încercând să le stimulăm, pe de o parte, curiozitatea, pentru că la vremea respectivă lumea nu prea știa despre startup-uri, dar și să fim alături de ei într-un proces mai puțin riscant. La prima ediție din 2013, am avut 12 echipe. Ce este spectaculos: câștigătorii sunt în continuare o companie ce funcționează în piața românească. 

Avem, după 12 ani, 60 de companii pe care în continuare le vedem active și care reușesc, printr-un mix de finanțare și de validare, în principal cu clienți, dar și, bineînțeles - mai recent - prin fonduri de investiții, să crească, să ofere joburi bine plătite, într-un spațiu creativ, în cadrul granițelor României.

Ca o medie, ar fi cam cinci companii pe an care s-au dezvoltat datorită Innovation Labs. La început, probabil mai puține, iar acum mult mai multe.

Răzvan Rughiniș: Exact, n-a fost uniform. În 2019, a fost și un vârf de viabilitate. S-au schimbat mult și regulile. Ne-a lovit pandemia. Revenim într-un mod foarte, foarte puternic: 2024 a depășit 2019.

Lucrurile sunt mai bine decât oricând. Pentru că povestea Innovation Labs este o poveste a antreprenoriatului. Este o poveste și cu fondatori, dar este și o poveste de comunitate în care, într-un mod spectaculos, schimbarea de la „hai să fac eu cu Andrei Pitiș un program în București” a ajuns la nivel național prin viziunea Romanian – American Foundation. 

De multe ori, aceste programe sunt programe fundaționale și ele sunt sprijinite ori de statul național, ori de Uniunea Europeană. În 2024, avem resurse de finanțare europeană, dar care în 2014 s-au întâmplat prin viziunea RAF, care a zis: dacă vrem să ținem tinerii aici, dacă vrem să crească valoarea economică produsă în România, trebuie în primul rând să le dăm o șansă de a-și pune ideile în produse. Și acesta a fost motivul pentru care RAF a zis: voi sunteți la București și la Cluj, dar care este obstacolul în a replica în Timișoara, în Iași, în Sibiu? Și am luat-o ca pe o provocare. Ulterior, după ce am reușit să validăm programul în mai multe locații, ni s-a pus și mai departe întrebarea: de ce nu conectăm și Constanța și Oradea, zone diferite, cu comunități de tineri ambițioși ce ar putea să beneficieze de astfel de oportunități, dar care nu sunt neapărat printre cele patru mari centre universitare.

Și acesta este momentul în care ne aflăm acum, în care beneficiem de această relație extraordinară de creștere organică, prin viziunea susținută de RAF, dar care acum capătă legitimare și prin finanțări europene, ne referim la European Investment Fund, fonduri pentru start-up-uri incipiente. 

Este vorba doar despre cifre? Cât de amplă este schimbarea și cum arată ea?

Răzvan Rughiniș: Schimbarea este mai ales în tipurile de comunități pe care le conectăm. De exemplu, dacă vă duceți în țări europene, o să vedeți că mediul antreprenorial este susținut de o coeziune între antreprenori și universități. Aici începe calea multor startup-uri. Dar lângă aceștia, există parteneri economici, există reprezentanți ai administrației publice, în primul rând de la primăriile care beneficiază foarte mult din găzduirea unor astfel de companii creative, pentru că schimbă cultura locului și atrag slujbe foarte bine plătite care, prin impozitare, aduc unor instituții financiare resurse extraordinar de mari în timp.

Dacă o să mergeți la marile evenimente de inovare oriunde în Europa, primarul Parisului, de exemplu, va deschide aceste evenimente, va fi prezent pe perioada întregii zile, întâlnindu-se cu antreprenorii, discutând, încercând să înțeleagă dacă sunt obstacole legislative. Lucrurile nu se pot întâmpla împotriva autorităților. Trebuie să depășim această viziune adversarială și să încercăm să stăm cu toții la masă. 

În context european, obstacolele sunt pur românești sau se întâlnesc și în alte țări din Vest? Cum suntem noi, românii, ca mentalitate față de ceilalți europeni în privința inovației, a tehnologiei?

Răzvan Rughiniș: Sunt mai multe bariere în România, mai ales culturale. Prima și cea mai importantă barieră o avem mai ales în zona de tehnologie: ingineri care, de fiecare dată când sunt întrebați de sustenabilitatea economică, au o reacție de surprindere negativă, pentru că pare că le invalidezi contribuțiile sau valoarea lor ca ingineri. Și tocmai acesta este, de fapt, cel mai mare efort pe care îl facem, în a poziționa discuțiile despre monetizare ca discuții despre capacitatea acelei idei de a se maturiza. Cel mai important angajament pe care un antreprenor de tehnologie poate să îl ia este construirea unei viziuni coerente atât pe tehnologie, cât și pe fluxurile financiare și pe sustenabilitate economică. 

Care sunt planurile de viitor pentru a continua extinderea, dezvoltarea Innovation Labs în alte instituții sau domenii? Cum arată viitorul proiectului?

Răzvan Rughiniș: Trăim vremuri interesante. Sunt unelte ce democratizează și deschid tehnologia și către alte comunități. Mai ales pentru nevoi imediate, nu trebuie să ai competențe extraordinar de avansate de programare, ceea ce ne face încrezători că putem conecta și alte comunități mai creative, nu doar zona de business cu zona de inginerie și eventual cu zona de comunicare. 

Dar astăzi vedem un model și mai extins, cu alte comunități care, folosind unelte digitale, să aibă o voce mai prezentă în acest ecosistem de inovare. Iar dintre toate domeniile pe care noi le vedem foarte ofertante în inovare, cred că zona de biologie, medicină este un potențial ratat al României, pentru că, în realitate, tinerii noștri din perioada liceului au de luat o decizie, undeva în clasa a XI-a, între „mă duc spre zona de programare, tehnologie sau mă duc spre biologie”. Pentru că te duci spre biologie doar dacă te duci la medicină și noi nu avem suficient de mulți tineri care să aibă și o intuiție a științelor vieții, a „life science”, care este foarte diferită.

Dar dacă ceva ne-a demonstrat pandemia a fost tocmai incongruența între o epidemie care este guvernată de niște intuiții din științele vieții și intuițiile noastre, ca cetățeni, dominate de tehnologie. Tehnologia este un pic mai predictivă. Faptul că doi cetățeni cu aceleași condiții medicale reacționau diferit la Covid, pentru noi, ca ingineri, părea de neacceptat. Și avem nevoie de oameni care să poată gestiona intuiții atât din domeniul științelor sociale, din biologie, cât și din tehnologie. 

Și putem, pentru că în America, dincolo de Silicon Valley, care este atât de lăudat și luat drept exemplu, există și zona din Boston, cu tot ce înseamnă bio tech, în care este un alt tip de gândire pe care ne-am dori, într-un fel sau altul, s-o aducem în primul rând către zona de liceu, pentru că realitatea este că nu este suficient să ai o problemă de biologie, dar să ai mintea de inginer pentru a încerca s-o rezolvi. Ai nevoie de un alt tip de oameni, un alt tip de cultură, pe care ne-am bucura s-o construim în următorii ani.

Andrei Munteanu, coordonator pentru Innovation Labs Timișoara: „Stăm pe o mină de aur când vine vorba de competențele tehnice pe care le avem la nivel național”

Ești coordonator Innovation Labs Timișoara, prin Asociația Learn, Build & Share, și aș vrea să știu cum a început povestea ta în asociație.

Andrei Munteanu: Am un background de tehnologie, am lucrat zece ani în tech și din 2014 am început să ajutăm comunitatea din Timișoara și din această parte a țării să se dezvolte din punct de vedere al competențelor antreprenoriale când vine vorba de dezvoltarea unui business de tehnologie. Am început prin a organiza programe de educație antreprenorială din 2014 încoace, iar din 2015 am simțit nevoia să formalizăm organizația care se ocupă de toate aceste programe.

Astfel, am înființat și sunt unul dintre cofondatorii Asociației Learn, Build & Share, alături de Adrian Pica și Andrei Firoiu, ca să putem să scalăm toată partea de programe-suport pentru viitori antreprenori, pentru tineri, pentru oameni curioși de antreprenoriatul cu o notă de tehnologie. Am avut proiecte și în Oradea. Lucrăm cu multe organizații din regiune. Mai mult decât atât, suntem implicați și la nivel național, suntem membri fondatori în RoStartUp, care este organizația umbrelă a ecosistemului de startup-uri din România, tocmai ca să putem să ducem mișcarea asta cât mai departe.

Andrei Cosmin Munteanu

Innovation Labs a ajuns la 19 universități din țară și a sprijinit aproape 700 de echipe. Asta arată un foarte mare succes. Dacă ar fi să enumeri trei factori cheie care au contribuit la succesul Innovation Labs de-a lungul timpului, care ar fi ei?

Andrei Munteanu: Unul dintre cele mai importante aspecte pe care le văd aici este faptul că la sfârșitul zilei este vorba despre oameni. Și atunci m-aș uita foarte atent la echipa care e implicată în cadrul proiectului, echipă care s-a implicat de multe ori pro bono, de multe ori gândind în scopul de a crește comunitatea și a educa și a da mai departe competențele pe care fie ei le au, fie oameni din comunitate le au.

Pe de altă parte, contextul național este un factor foarte important. Stăm pe o mină de aur când vine vorba de competențele tehnice pe care le avem la nivel național. Ăsta e un factor pozitiv. În același timp, mai avem de lucru la competențele antreprenoriale. Îmbinându-le pe cele două, ajungem să creăm foarte multă valoare adăugată.

Pe al treilea loc, dar nu neapărat în această ordine: faptul că lucrăm foarte aproape de universități și am reușit să creăm pârghii între universități. Ne ajută mult, pentru că știm că la sfârșitul zilei este vorba despre acele echipe multidisciplinare care ajung să construiască startup-uri de succes.

Mi-ai povestit despre factorii cheie care au dus la succesul Innovation Labs, dar dacă ar fi să te gândești la obstacolele pe care le-ați întâlnit de-a lungul timpului, îți vine în minte ceva anume?

Andrei Munteanu: Da. Unul dintre obstacole este mindsetul. Este modul în care noi, în țară, în regiune, încă ne uităm la toată zona asta de antreprenoriat ca la ceva exotic, ca la ceva intangibil, ca la ceva legat foarte strâns de frica de eșec sau de frica de cum o să fim percepuți în momentul în care avem un eșec. Și atunci, schimbarea de mindset e o misiune de lungă durată. Ne uităm la 15, 20, 30 de ani în față, astfel încât să putem să contribuim și la însămânțarea faptului că antreprenoriatul poate să fie o direcție profesională pentru tinerii din ziua de astăzi.

Simți cumva că printre obstacolele întâlnite ar fi ceva ce ține mai degrabă de România, obstacole românești?

Andrei Munteanu: Nu neapărat românești. Pur și simplu, asta se regăsește în regiune, adică o vedem în toată Europa Centrală și de Est, frica asta de eșec, de a o da în bară, preocuparea de cum suntem percepuți în momentul în care o dăm în bară. Mă uit și la partea de etică, de modul în care suntem învățați să facem business, de modul în care ne asigurăm că avem niște principii solide în momentul în care pornim un business. Nu cred că e ceva pur românesc care ne oprește.

Spuneai că schimbarea s-ar face simțită în 20, 30 de ani, dar, în acest moment, cât de amplă este schimbarea?

Andrei Munteanu: Noi facem treabă de vreo zece ani. Partea bună la toată povestea asta e că începem să vedem exemple de succes, începem să vedem startup-uri care, în momentul de față, au o valoare de zeci de milioane de euro și care știm cu siguranță că au avut originile în programele pe care le-am desfășurat noi. Dar dacă ieșim un pic din bulă și ne uităm la nivel național, simțim în continuare că potențialul pe care stăm e mult mai mare decât ce am reușit să atingem în acești ani. Și atunci, știm că mai este mult loc de crescut.

Și mai e o perspectivă foarte importantă și cred că e relevant de pus în context: acesta este momentul cel mai propice să faci startup-uri de tech în România. Dacă ne uităm că avem sute de milioane de euro capital de investit în următorii patru-cinci ani în România în startup-uri de tech, că ai toate programele suport pe care nu le aveai acum zece ani, că ai toată infrastructura de care ai nevoie, atunci realizezi că trebuie doar să construiești ceva care să rezolve o problemă reală, cu o soluție scalabilă și cu o echipă potrivită în spate.

Ce rol a avut RAF în toată povestea numită Innovation Labs?

Andrei Munteanu: RAF a avut un rol cheie, e cea cu ajutorul căreia am reușit să orchestrăm toată partea de colaborări cu universitățile, să scalăm aceste colaborări pe plan național. Este puntea noastră de legătură în tot programul când vine vorba de toate relațiile cu universitățile, de a le dezvolta. Și ne susține an de an, necondiționat, în misiunea asta de a schimba mindsetul atât în ecosistem, cât și în cadrul universităților. E aliatul nostru principal în shift-ul de mindset pe care vrem să-l creăm în ecosistem.

Care sunt planurile de viitor pentru a continua extinderea și dezvoltarea Innovation Labs?

Andrei Munteanu: Pe plan regional, ne uităm la cum putem să aducem mai multe universități în program. Momentan, în Timișoara, avem o colaborare foarte strânsă cu Oradea, dar ne uităm și înspre orașe mai mici din regiune, înspre Arad, înspre Reșița, înspre Hunedoara, astfel încât să putem să avem o amprentă regională și mai puternică, să ajungem și în locuri în care ecosistemul antreprenorial poate că nu e așa de dezvoltat și să însămânțăm niște direcții și acolo. În același timp, cu ajutorul tehnologiilor emergente, care sunt acum în trending, AI, blockchain, quantum, încercăm să aflăm cum putem să rezolvăm probleme reale cu ajutorul lor.

Adrian Furtună, CEO și fondator Pentest Tools: „Trecând printr-un astfel de program, poți să ai o validare mult mai rapidă”

Cum arată povestea dintre Pentest Tools și Innovation Labs?

Adrian Furtună: Povestea cu Pentest Tool este că a fost un proiect al meu, pe care l-am început pe vremea când eram angajat full time într-o multinațională din România. Prin 2016, când mi se născuseră și copiii (aveau un an deja, am gemeni) și aveam trei direcții în care să-mi împart energia, respectiv familia, jobul full time și proiectul Pentest Tools, pe care-l începusem eu singur, am decis să-mi dau demisia din jobul full time și să-mi canalizez energia spre Pentest Tools.

Tot atunci, s-a întâmplat să mă întâlnesc cu Răzvan Rughiniș, care este și cofondator la Innovation Labs și mi-a fost și profesor în facultate. El mi-a povestit despre Innovation Labs, mi-a spus că proiectul meu se potrivește foarte bine cu programul de accelerare, pre-accelerare, cum îi spuneau atunci, și așa am fost cooptat să intru în program. Tot atunci am făcut prima echipă, împreună cu doi studenți de la Facultatea de Automatică și Calculatoare. 

Hackatonul a început în martie. Așa începe de obicei și durează vreo trei luni. În cadrul programului, aveam tot felul de workshopuri, întâlniri cu diverși oameni care aveau experiență mai bună pe partea de antreprenoriat decât aveam eu (eu nu aveam aproape deloc). Noi eram o echipă care știa bine să execute tehnic, dar nu știa să facă un business, să pună în valoare ceea ce crea, adică să fie cât mai vandabil pentru clienți.

Practic, pe parcursul programului, ați pus ideea la punct. Dar cum ați tradus-o în ceea ce înseamnă Pentest Tools acum? A rămas la fel sau au fost necesare alte etape de dezvoltare?

Adrian Furtună: Pentest Tools s-a dezvoltat și s-a metamorfozat în continuu. În trei luni, îți șlefuiești puțin ideea și poți s-o prezinți într-o formă rotundă. Asta am făcut la finala programului, la Innovation Labs, unde am reușit să luăm și „grand prize”-ul, dar după aceea începe treaba grea. Având echipă, deja crește responsabilitatea și pe umerii fondatorului, pentru că trebuie să plătești salarii, să ai un birou unde să lucrezi, existau tot felul de furnizori de servicii de care aveam nevoie și trebuia să-i plătim și pe aceștia. Am considerat că momentul Innovation Labs e data de naștere a Pentest Tools ca business, până atunci fiind doar un proiect personal micuț.

Ceea ce ai învățat în cadrul Innovation Labs ai aplicat și pe parcursul anilor de dezvoltare ai companiei Pentest Tools?

Adrian Furtună: La nivel de idei și de principii, a fost setat un mindset de lucru care a trebuit executat, iar execuția asta se întâmplă de-a lungul mai multor ani. Ne-a plantat cumva niște idei, niște semințe pe care a trebuit să le creștem. Un alt avantaj al programului a fost că am cunoscut niște oameni foarte interesanți, care ne-au ajutat de-a lungul timpului, printre care e și Andrei Pitiș, căruia i-a plăcut foarte mult ideea și am reușit să-l cooptăm în Pentest Tools cu rol de cofondator după vreun an de la program. 

Observ că, după încheierea programului, networkul și ce înseamnă relațiile de business dezvoltate au contribuit și în anii următori.

Adrian Furtună: Absolut. Și acestea nu se opresc la nivelul programului. Și cei din Innovation Labs au făcut și fac periodic întâlniri cu echipele absolvente din anii anteriori. Participăm și noi, vorbim și cu ceilalți să vedem ce au mai făcut, vorbim cu oamenii de care îți povesteam mai devreme, adică e un network activ.

Aceasta este calea care te-a condus acum să fii mentor în cadrul programului?

Adrian Furtună: Legat de mentorat, cei de la Innovation Labs, văzând că Pentest Tools a crescut frumos, au presupus că avem și noi ce să dăm înapoi celor mai tineri. Pentru mine e o metodă de a arăta recunoștință față de program. În același timp, îi ajutăm pe cei care vin acum din urmă. Există un potențial foarte mare.

Față de generația voastră, 2017, crezi că acum sunt mai multe idei care ajung business propriu-zis? Mă gândesc la rata de succes.

Adrian Furtună: Dacă inițial erau mult mai mulți studenți care aveau o idee, dar nu se gândiseră prea mult la ea și nu era neapărat în concordanță cu ce se dorește, în anii mai recenți am văzut echipe formate și din absolvenți, și din oameni un pic mai maturi, care au câțiva ani de experiență în câmpul muncii și au reușit să găsească niște probleme reale pe care să le rezolve cu startup-urile lor. Acestea au o viabilitate mult mai mare, au posibilitatea să se transforme într-un business viabil. Înainte erau foarte multe încercări, erau probleme foarte mici care li se păreau că sunt o problemă mare, dar în realitate nu erau astfel. În ultima vreme sunt echipe tot mai mature și cu probleme reale pe care încearcă să le rezolve.

Tu, din poziția de mentor, pe ce zonă lucrezi cu ei? Pe ce zonă le oferi suport?

Adrian Furtună: În primul rând, echipe care sunt din zona de cyber security. Aici le dăm asistență și sfaturi care cred că sunt valoroase. Concret vorbind, în ultimul an au fost doua startup-uri interesante. Unul format din trei elevi de liceu ce fac o soluție de reporting pentru specialiștii care fac testare de securitate și-i ajută un raport mult mai automatizat și mai ușor. Și mai era un startup care făcea analiză statică de cod pentru a găsi vulnerabilități. 

Ar fi un sfat pentru tinerii antreprenori, să meargă la astfel de acceleratoare să-și testeze ideile, să le supună rigorilor pieței înainte să facă pasul?

Adrian Furtună: Da, pentru că, altfel, riști să lucrezi în cămăruța ta mai mulți ani și să nu-ți validezi ideea. Trecând printr-un astfel de program, poți să ai o validare mult mai rapidă, efectiv prin discuțiile cu oamenii. E suficient ca niște persoane care-ți pun întrebările corecte, pentru ca din acele întrebări să găsești tu singur răspunsurile. Dar e important să vorbești.

Acest material este susținut de Romanian American Foundation și face parte din campania «Collective Actions - Learning from 15 years of RAF programs», dedicată organizațiilor partenere pe care fundația le sprijină și prin care realizeaza programe în România.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€