Incendiul din Domogled arde de peste o lună. La Băile Herculane s-a făcut o procesiune pentru ploaie

Norbert Nemeș

De mai bine de o lună, pompierii încearcă să stingă incendiul din Domogled–Valea Cernei, cel mai mare parc național din România. Relieful stâncos și pantele abrupte îngreunează intervenția, iar în unele zone accesul echipelor terestre este imposibil.

Numai de la începutul lunii octombrie, elicopterele folosite pentru stingerea incendiului au făcut peste 400 de aruncări, însumând aproximativ un milion de litri de apă. Doar pe 5 octombrie, trei elicoptere au făcut 100 de aruncări, conform informațiilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Cu toate acestea, România nu a solicitat nici până acum sprijin suplimentar din partea altor state prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, dar duminică, 4 octombrie, la Băile Herculane a avut loc o procesiune religioasă pentru ploaie.

PressOne a discutat cu primarul orașului despre intervenția din ultimele săptămâni și cu un fost șef al IGSU despre stingerea incendiului și cât de mult poate conta ploaia.

Elicoptere, pompieri și o procesiune pentru ploaie

Gheorghe Orza, primarul orașului Băile Herculane, consideră că în aceste momente, incendiul este gestionat „foarte corespunzător”. Între 100 și 120 de pompieri, silvicultori și salvamontiști intervin zilnic în zonă, spune el într-un interviu pentru PressOne, alături de voluntari.

Pe versantul dinspre Mehedinți, incendiul este în continuare „mult mai puternic și mult mai mare”. În unele zone de pe creasta muntelui nu se poate ajunge pe jos, astfel că intervenția se face din aer.

Întrebat dacă a încurajat autoritățile să solicite sprijin prin Mecanismul European de Protecție Civilă, Orza spune că România a mobilizat mai întâi resurse din alte județe.

„În momentul de față ne descurcăm foarte bine cu sprijinul uman pe care îl avem, primit de la Bihor, acum îl avem de la Timișoara”, susține primarul. Chiar și dacă ar fi mobilizați „1.000 sau 2.000 de oameni”, adaugă el, aceștia nu ar putea ajunge în anumite zone.

Cât despre posibilitatea suplimentării intervenției aeriene prin ajutor extern, primarul aduce în discuție costurile: „Dumneavoastră știți cât costă un elicopter? Pe săptămână? Funcționarea unui elicopter pe săptămână?”. 

În cazul aeronavelor rescEU mobilizate pentru stingerea incendiilor forestiere în interiorul Uniunii Europene, UE poate acoperi integral costurile de transport și 75% din costurile operaționale. Restul costurilor operaționale este suportat, de regulă, de statul care solicită sau găzduiește ajutorul.

Incendiu de pădure în Domogled, lângă Herculane. Foto: Agent Green / Romaniacurata

Pe fundalul incendiului de vegetație care durează de mai bine de-o lună, duminică, 4 octombrie, la Băile Herculane a avut loc o procesiune religioasă cu icoana Maicii Domnului Prodromița. Printre rugăciunile rostite s-au numărat și cele pentru ploaie și pentru stingerea incendiilor din zonă. Orza nu a participat la procesiunea de duminică, dar spune că astfel de rugăciuni sunt „un lucru foarte bun” pentru oamenii religioși.

Întrebat de PressOne dacă o procesiune pentru ploaie poate ține locul unui ajutor concret, primarul răspunde că cele două nu se exclud.

„Atunci când crezi în Dumnezeu, te rogi la el și faci tot posibilul ca să-ți fie bine”, spune Orza.

Un roi de drone vine spre orașul tău. Ești pregătit?

Aproape nu mai există zi în România fără un mesaj Ro-Alert despre drone, în special pentru locuitorii din zona Deltei Dunării. Oamenii sunt informați despre „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian” și sunt instruiți să se adăpostească „în beciuri sau adăposturi de protecție civilă”, însă trec mai departe. 

Șefii „temporare”. Cum au ajuns direcțiile sanitar-veterinare din România să fie conduse de directori numiți fără concurs și care se reînnoiesc din șase în șase luni

Ultimul val real de concursuri pentru șefia DSVSA a avut loc în 2018. De atunci, funcțiile sunt ocupate de interimari.

Primarul mai susține că focul arde inclusiv în subteran, la rădăcinile pinilor, care ar putea ajunge, potrivit lui, „și la 20–30 de metri sub pământ, în stâncă”. Pentru stingerea unui astfel de foc, spune el, ar fi nevoie de mai multe zile cu precipitații.

„Cel mai bun lucru, singurul lucru, cred, care ne poate scăpa este ploaia”.

Fost șef IGSU: O concentrare mai mare de forțe la început „poate ar fi făcut diferența”

Ion Burlui, fost inspector general al IGSU și specialist în managementul incendiilor de pădure, spune că intervenția nu poate depinde de apariția ploii. Burlui a intervenit și la incendiile din Domogled din 2013, când conducea IGSU, și spune că atunci focul a fost lichidat după concentrarea forțelor în zonă încă din prima fază.

„Asta este ce se poate întâmpla dacă dă Doamne-Doamne. Dar nu putem să așteptăm să plouă, pentru că poate să se întâmple asta sau nu. Incendiul trebuie stins. Nu este singura variantă. E doar varianta naturală”, spune Burlui.

Pentru stingerea incendiului, explică acesta, contează condițiile meteo, curenții de aer, direcția în care se poate extinde focul și zonele în care există cel mai mare risc de propagare. Dacă focul a ajuns la coronamentul copacilor, intervenția aeriană poate fi folosită pentru a-l coborî la nivelul solului. Următorul pas este izolarea suprafeței afectate, astfel încât incendiul să nu se mai extindă, după care focarele pot fi lichidate de echipele terestre.

Fostul șef al IGSU contrazice și afirmația potrivit căreia rădăcinile pinilor ar putea arde la 20–30 de metri sub pământ. Focul se poate propaga în subteran, spune el, dar în Domogled stratul de sol nu este atât de adânc.

„Parcul Domogled este pe un masiv muntos – acolo, adâncimea solului nu este foarte mare. Nu vorbim de metri, ca să se ajungă la stâncă. E mai puțin”. 

Burlui spune că, odată ce trei elicoptere sunt implicate în operațiune, intervenția aeriană ar trebui să producă rezultate vizibile. Iar faptul că incendiul continuă după mai bine de o lună îl face pe Burlui să se uite la primele etape ale intervenției. Cu cât un incendiu se extinde, spune el, cu atât devine mai dificil de controlat.

„O vorbă a pompierilor spune în felul următor: în primă fază, un incendiu poate fi stins cu o cană de apă, în a doua fază cu o găleată de apă. În a treia fază, nici cu o mașină nu reușești să-l stingi”. 

Burlui evită să spună dacă intervenția inițială a fost insuficientă, dar admite că  o „concentrare mai substanțială de forțe din prima fază, poate ar fi făcut diferența”.

Parcul Național Domogled-Valea Cernii se întinde pe mai bine de 60.000 de hectare și este cel mai mare parc național al României. De administrația lui se ocupă Regia Națională a Pădurilor.

Editor: Laura Popa