Incendiul care a aprins rasismul din cea mai mare comună din România: „Țapul ispășitor au fost romii de la Pata-Rât, de lângă gunoaie”

Bianca Felseghi

Senior Editor

9 septembrie 2026. Acoperișul unui bloc din localitatea Florești (jud. Cluj) a luat foc și a ars în întregime. Flăcările au izbucnit într-un apartament de la mansardă și s-au extins rapid în celelalte locuințe de la ultimul palier. Intervenția pompierilor a fost dificilă, iar apartamentele de la etajele inferioare au fost și ele grav afectate de inundații și infiltrații de fum. 

Potrivit, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Cluj (IGSU Cluj), cauza cea mai probabil pentru incendiu a fost o priză defectă, care a aprins o canapea. 

Imagine filmată cu drona în blocul afectat de incendiu. Sursa: am.display/Antonio Miclea (c)

La aproape o lună de la incendiu, 16 familii evacuate din clădire trăiesc în provizorat, până când își vor recupera casele. 

În apartamentul în care a izbucnit incendiul propagat în blocul de pe strada Eroilor locuia o familie formată din doi părinți și șase copii, chiriași într-o locuință socială. Aceștiau proveneau din Pata-Rât, cel mai mare ghetou din România, și făceau parte din cele 60 de familii relocate în comuna Florești în cadrul unui program de desegregare care se derulează deja de nouă ani. 

Acest detaliu a transformat o tragedie într-un episod rasial împotriva romilor, care a degenerat în scurt timp în mediul online. De la comentarii necenzurate, la intervenții în consiliul local din Florești, controale declanșate de Primărie la familiile din program și proteste publice ale unor cetățeni, toate pentru a stopa programul de relocare. 

„Am avut o analiză internă și am identificat 7 postări de tip trigger care au generat mii de vizualizări și comentarii, majoritatea cu conotații rasiste, nu are rost să ne ascundem, un discurs instigator la ură după carte. Influenceri, grupări de extremă dreapta asumate ca atare, chiar și conturi ale unor oficiali. Mesajele lor s-au viralizat. S-a întâmplat un val de ură, ca să-i spunem pe nume”, a declarat Bogdan Stanciu, managerul de comunicare al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC), coordonatorii programului. 

Incendiul s-a petrecut într-un context deja tensionat. În vară, ca urmare a unor mesaje publicate de primarul Emil Boc, clujenii au reacționat agresiv la noua abordare a administrației cu privire la Pata-Rât, punga de sărăcie a orașului-pol de dezvoltare. 

„Performanța unui oraș se măsoară și în felul în care are grijă de cei care o duc cel mai greu, de cei mai vulnerabili din societatea noastră”, a transmis Emil Boc, care a declarat că Primăria va suplimenta masa caldă pentru copiii din Pata-Rât, va inaugura o grădiniță dedicată comunității și va oferi rechizite gratuite, va interveni pentru adunarea gunoaielor din zona locuită de populația romă și va bugeta în continuare programul pentru achiziția de apartamente sociale dedicate acestora. 

Unul dintre cele mai apreciate comentarii la mesajele edilului rezumă ce aveau să spună, în zilele următoare incendiului, mii de oameni pe internet:

„Îi puteți ține la dvs. acasă?”

Daniel Meze e consilier local în Florești și una dintre cele mai puternice voci împotriva relocării romilor. A candidat independent pentru primăria comunei, apoi, în 2024, a intrat în consiliul local pe o listă comună cu USR și partidul său (ARI - Ajutăm România Împreună, format din 3 membri). 

Când a avut loc incendiul, Meze era plecat din localitate, dar i s-au transmis imagini de la fața locului și a reacționat prompt. 

Un roi de drone vine spre orașul tău. Ești pregătit?

Aproape nu mai există zi în România fără un mesaj Ro-Alert despre drone, în special pentru locuitorii din zona Deltei Dunării. Oamenii sunt informați despre „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian” și sunt instruiți să se adăpostească „în beciuri sau adăposturi de protecție civilă”, însă trec mai departe. 

Șefii „temporare”. Cum au ajuns direcțiile sanitar-veterinare din România să fie conduse de directori numiți fără concurs și care se reînnoiesc din șase în șase luni

Ultimul val real de concursuri pentru șefia DSVSA a avut loc în 2018. De atunci, funcțiile sunt ocupate de interimari.

De-o lună postează în permanență pe subiect și cere stoparea programului. Meze susține că el transmite doar revolta locuitorilor din Florești, de vreme ce unii dintre romi sunt „neintegrabili” și ar trebui să fie izolați, fiindcă oricum s-ar simți mai fericiți în niște containere mai aproape de pământ decât la etajul 4 al unui bloc. 

„Probabilitatea ca un astfel de incendiu să se întâmple la o familie de romi care nu are educație, care nu are simțul proprietății e mult mai mare decât într-o familie normală, medie, care are grijă de bunul lui. O să vă întrebați, am date statice sociologice că e așa? Mă, am bunul simț să zic chestia asta! Și nu cred că poate fi contrazisă. Nu e rasism să spun că faptul că s-a întâmplat incendiu aici s-a datorat unei probabilități mai mari să se întâmple pentru că erau romi relocați, nu erau educați să locuiască în comunitate, să aibă grijă”, a spus Meze într-un dialog cu reporterul PressOne.

Consilierul local Daniel Meze, în apartamentul ADIZMC de unde a plecat incendiul din 9 septembrie. Foto: Bianca Felseghi

În ciuda unui raport oficial al IGSU Cluj care arată că cea mai probabilă cauză a focului a fost o priză defectă din dormitor, care a aprins o canapea, Meze susține că a fost vorba de-o improvizație folosită de chiriași pentru a-și găti mâncarea. 

În apartament fusese, într-adevăr, sistată alimentarea cu gaze, din cauza neplății utilităților. Locatarii aveau, de asemenea, o serie de cheltuieli restante pentru întreținere, dar datoria a fost eșalonată, arată reprezentanții asociației.  

Consilierul a găsit suspectă și reacția mamei celor șase copii surprinși în incendiu, care când a observat fumul negru și-ar fi luat copiii și ar fi fugit, fără să fi avut „instinctul” de a stinge flăcările. 

„Că nu e a ei, nu e proprietatea ei! N-are simțul proprietății, n-are simțul responsabilității. Deci programul ăsta nu numai că deranjează vecinii, îi pune în pericol chiar pe ei. Inclusiv copiii lor puteau să ardă în acel incendiu”. 

Soluția propusă de acesta? Reîntoarcerea în ghetou a celor care nu se pot „integra”. 

„Noi trebuie să vorbim foarte deschis. Să zicem că am relocat 60 de familii de romi în Florești. Domne’, poate 10 familii nu se pot integra. Nu sunt oameni care pot să se integreze. Atunci îi iei de aici și îi duci înapoi acolo. Păi da' unde să-i ducem? Îi puteți ține dumneavoastră la dumneavoastră acasă sau îi duc eu la mine acasă? Deci îi ducem înapoi, iar celelalte 40-50 de familii care rămân văd un exemplu. Domne’, dacă nu mă comport cu trebe, sufăr consecințe. Și atunci zic, băi, poate e cazul să mă civilizez și eu! Dar cu ei a vorbit, ei vor asta? Ei vor să trăiască pe etajul 4, când ei învățau să trăiască pe pământ, poate că o vacă, poate că un purcel, poate că o găină, poate ca ceva”, continuă consilierul. 

Potrivit datelor oficiale, fluxul mediu al mutărilor în Florești-Cluj, cea mai mare comună din România, este de circa 1.500-1.800 de persoane/an. Floreștiul are o populație de 54.000 de locuitori numărată în 2024. 

Daniel Meze a protestat și în fața Primăriei, la o portavoce. A fost singur. În social media, însă, mesajele sale au creat o adevărată avalanșă. Consilierul susține că a început să primească mesaje din partea locuitorilor în urmă cu doi ani, când îl sunau oameni să-i spună că la diverse adrese au apărut romi, cărora un ONG le cumpără apartamente. 

„Deci oamenii ăștia nu au educație, au o rată de infracționalitate mare, au probleme de integrare. Astea mi-au spus toți vecinii. Stai să ne înțelegem: dacă vreți să-mi spuneți că pe statistici infracționalitatea la etnia romă nu e mai mare ca infracționalitatea etnicilor români, eu nu cred asta. Dați-mi voie să nu cred! Deci noi trăim într-o iluzie, nu știu de asta, stângistă, socialistă: hai să fie bine să integrăm pe toată lumea! Și alimentăm extremismul. Pentru că oamenii zic, dom'le, eu muncesc 10 ani, 20 de ani, 30 de ani, muncesc ca robu, am grijă de copii. Mă, mie ce-mi dă statul? Mie-mi dă statul apartament? Lor de ce le dă? Deci este un extremism care se naște perfect justificat”, consideră Meze. 

Amplificarea situației reale în social media a declanșat o serie de conspirații eurosceptice. „Ursula și Bruxelles-ul cu norvegienii aduc țiganii în Florești”.

Câte persoane au fost relocate?

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADI ZMC), care reunește experți în asistență socială și accesare de fonduri europene, derulează proiecte sociale integrate în reședința de județ și în alte 18 comune. 

Din 2017, asociația cumpără de pe piața liberă apartamente sociale pentru romii de la Pata-Rât. Până acum a achiziționat 125 de locuințe, dintre care două au caracter de adăpost temporar în cazuri de urgență, în Cluj-Napoca, Florești, Baciu, Apahida și Gilău. În ele locuiesc 550 de persoane relocate din așezarea informală de lângă fostul depozit de gunoi al orașului. 

Pentru achiziționarea locuințelor, ADI ZMC a utilizat până acum, în cea mai mare parte, granturi norvegiene. 

După ce au trimis la Cluj o finanțare substanțială timp de 10 ani, în valoare de 12 milioane de euro, dorința donatorilor din Regatul Norvegiei a fost să vadă și o asumare din partea autorității locale, pentru a lua în calcul continuarea alocărilor și în anii următori. 

Intervențiile coordonate de asociație în Pata-Rât au fost considerate exemple de bune practici de Banca Mondială în 2021, iar în 2022 au fost recunoscute în cadrul unui eveniment organizat la Geneva sub egida ONU. Drept urmare, Asociația a făcut eforturi pentru a asigura finanțarea continuă, astfel încât politica de cumpărare sistematică de apartamente să nu fie oprită. 

Monica Graff în dreapta imaginii, managerul social al Asociației ADIZMC împreună cu una din familiile relocate în 2023. Foto: Radio Pata (c)

„Ceea ce s-a întâmplat după incendiu m-a făcut și pe mine să mă gândesc de ce se întâmplă chestia asta. Cred că trebuie să privim lucrurile într-un context mai larg, de nemulțumiri, de criză economică, în care familiile sau oamenii sunt din ce în ce mai împovărați și eu așa am văzut tot incidentul și tot valul de rasism de după, ca pe o supapă prin care a ieșit toată nemulțumirea. 

În cazul comunității din Florești și nu numai, și a celei din Cluj, țapul ispășitor au fost romii și nu orice fel de romi, ci romii de la Pata-Rât, de lângă gunoaie”, este de părere Monica Graff, managerul social al Asociației. 

În Florești, o parte din populația rezidentă s-a revoltat față de ce consideră a fi o mare nedreptate. Nu doar oferirea de apartamente sociale a creat nemulțumire, ci și impresia că „orașul-bogaților” tratează comuna limitrofă ca pe un cartier second-hand, în care își trimite populația cu risc sporit de sărăcie. 

Ghetoul de la Pata-Rât. Foto: Vlăduț Bîlea (c)

Monica Graff de la ADIZMC a însoțit încă din 2010 proiectele succesive prin care a început lungul proces de desegregare a comunității informale de la Pata-Rât. În timp, organizația a aderat la principiile numite housing first (locuirea în primul rând, n.r.), care recunosc dreptul la locuire decentă ca fiind unul de bază și nenegociabil. 

„Ascultându-i pe cei din comunitate am realizat că e o chestiune simplă: nu poți să le ceri copiilor să performeze la școală, să-și facă temele, când n-au unde, oamenii să meargă curați la serviciu. Și asta e o idee pe care vreau să insist: toți avem dreptul la educație și la locuire”, explică Graff. 

Critica adusă programului a început în iulie 2026, când Consiliul local Cluj-Napoca s-a angajat să ofere locuințe sociale și asistența socială pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire la 20 de ani, pentru eradicarea comunităților informale din reședința de județ, Pata-Rât, Meșterul Manole și Stevenson. 

Aceste umbrele juridice au fost necesare pentru a evita ca achiziționare de apartamente pentru procesul de relocare să distorsioneze piața imobiliară din Cluj. 

În acest context, Asociația a mai aplicat pentru alte finanțări din fonduri europene, prin care ar putea să mai achiziționeze alte 76 de locuințe, astfel încât, până în 2029, ghetourile să nu mai existe. În total, pentru asta ar mai fi nevoie de achiziționare a încă 350 de apartamente pentru 1.257 de persoane care locuiesc încă în Pata Rât. 

În toamna 2024-2025, alte 15 locuințe au fost achiziționate cu fonduri de la bugetul municipiului Cluj-Napoca, care au costat 8.1 milioane de lei.

Sursele de finanțare ale programului de relocare a romilor din Pata-Rât, 88% sunt fonduri norvegiene destinate desegregării.

Începând cu 2023, bugetul local al Clujului a început să susțină și serviciile de integrare ale  familiilor mutate. Suma a crescut constant, de la 660.000 lei la 3.3 milioane de lei în 2026. 

„Încă din primul proiect și în perioada de sustenabilitate, noi încontinuu am avut servicii de acompaniere, am oferit suport familiilor în mod continuu. Și sunt profesioniști care fac asta”, spune Monica Graff.  

În faza de mutare, adaugă experta, i-au ajutat cu pregătirile legate de mutare, cu modul în care funcționează toate aparatele din casă și le-au explicat ce să facă în caz de cutremur sau incendii. 

„Sunt familii care nu au nevoie de foarte mult sprijin și nu vrem să fim intruzivi. Monitorizăm regulat. Suntem prezenți punctual în toate situațiile în care au nevoie de noi, facem management de caz, care e o metodă tradițională în asistență socială, pentru care suntem licențiați și acreditați. Ca să fie clar: nu-i mutăm și acolo-i lăsăm! Dar nici nu sunt ca niște asistați sociali”. 

„Nu au cauzat probleme… dar”

Avalanșa de ură din mediul online n-a rămas fără ecou, astfel că Primăria Florești a luat o serie de măsuri discutabile, care i-au expus pe beneficiarii proiectului inclusiv în fața vecinilor care, în cea mai mare parte, nici nu știau care este locul lor de proveniență. 

„O venit Primăria la ușă și ne-o zis că ne face raport în fiecare lună, mi-au cerut poză cu contractul făcut cu Asociația, buletinul. Noi ne-am mutat în august 2024, ne-am făcut buletinele, am cerut transferul copiilor la școală. În 3 ani de zile n-am avut nicio plângere, oamenii mă salută cu săru’ mâna pe scară. Suntem oameni și noi! Lucrurile au luat o întorsătură foarte nasoală!”, îmi spune Liana*. 

E mama a doi băieți și, împreună cu soțul, locuiește într-unul dintre apartamentele puse la dispoziție de Asociația ADI ZMC. 

Până acum nu știa nimeni că familia provine din Pata-Rât. De când cu anchetele Primăriei, vecinii au fost chestionați cu privire la relațiile cu ei și au ridicat un văl sub care se simțeau în siguranță. Este și motivul pentru care femeia nu dorește să fie citată cu numele real, fiindcă îi este teamă de cum vor fi priviți copiii la școală. 

Spune că amprenta Pata Rât-ului o urmărește de când era copil, unde a crescut de la vârsta de 7 ani. Însărcinată cu al doilea copil, femeia își amintește că a făcut rost cu greu de o ambulanță care să o transporte la spital odată ce i s-a declanșat travaliul. „Fix de-acolo ați adus-o și pe asta?”, ar fi întrebat exasperată doctorița de la camera de gardă a Clinicii Stanca. 

Primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, a cerut Serviciului de Asistență Socială, Medicină Școlară și Probleme Romi să intervină. Într-o discuție cu reporterul PressOne, Pivariu spune că aceste controale au îmbrăcat forma unor anchete sociale pentru ca „niciun cetățean să n-aibă de suferit în urma acestui proces” (de relocare, n.r.).

Deși comuna Florești face parte din ADI ZMC, n-a mai făcut până acum niciun control la beneficiarii programului. Pivariu spune că „nu le-a fost transmisă lista”. În plus, scopul anchetelor n-a fost acela de a inventaria necesitățile oamenilor sau includerea lor în rândul beneficiarilor de ajutor social. 

„Acum, de-a lungul timpului au mai fost anumite sesizări în zone și am aflat că sunt persoane care făceau obiectul acestui proces de reintegrare. Acum, de la ultimul caz, acel incendiu, unde sursele oficiale arată că s-a aprins o priză, deci nu a fost o chestie intenționată sau neintenționată, noi am cerut ca acest proces de reintegrare să nu deranjeze niciun cetățean al Comunei Florești. Nu suntem împotriva acestui proces de relocare atâta timp cât el este făcut corect, normal și monitorizat atent”, a declarat Pivariu. 

Neavând încredere că ADI ZMC monitorizează suficient de atent situația, angajații Primăriei au abordat fiecare familie în parte și vecinii. Unul din neajunsurile monitorizării făcute de asociație, spune primarul, e că vizitele nu sunt inopinate și nu sunt făcute seara. Reclamanții invocați susțin că în apartamente locuiesc mai multe persoane decât ar fi trecute la întreținere. 

Au fost verificate și restanțele la plata utilităților, prezențele la școală ale copiilor și locul de muncă al părinților, precum și deranjarea liniștii publice. 

Protestul grupului Comunitatea Identitară, împotriva relocării, a strâns doar câteva persoane.

În prezent, situația e departe de a se fi calmat. 

Pe 19 septembrie, o asociație de extremă dreapta numită Comunitatea Identitară a organizat în centrul municipiului Cluj-Napoca un protest față de programul de relocare. Au scris pe un banner „Vrem un Cluj civilizat, nu de Pata-Rât invadat”. Participanții au fost în număr redus, însă, din nou, în social media mesajul și acțiunea grupului au fost distribuite și susținute masiv. 

O altă problemă ridicată de contestatarii măsurii de relocare este aceea că Pata-Rât-ul ar putea furniza la nesfârșit candidați pentru apartamente „gratis” din partea statului. 

„E tot o legendă urbană. Comunitățile sunt foarte reactive, și-au dat și ei seama că o creștere a populației ar însemna o creștere a competiției pentru cererea de locuințe, așa că nu acceptă alți rezidenți în rândul lor. Deci, nu vin zeci de oameni aici fiindcă au auzit că li se dau case la Cluj. E tot o dezinformare”, spune Bogdan Stanciu, managerul de comunicare al ADI ZMC. 

Comunitatea de la Pata-Rât a început să se formeze în anii ‘60 și cei mai mulți oameni s-au stabilit în apropierea fostei rampe de gunoi a orașului din anii ‘90. De vină a fost vestul sălbatic al lipsei de reglementare de după Revoluție, spune Monica Graff, care a adunat la Pata-Rât persoane evacuate, disponibilizate, sărăcite din pricina condițiilor socio-economice, escrocate și rămase fără casele pe care n-au reușit să le cumpere sau cei care și-au pierdut toată agoniseala la Caritas. 

Determinarea administrației locale din Cluj-Napoca de a rezolva definitiv situația Pata-Rât vine și în contextul în care a aprobat un proces de urbanizare a unei suprafețe de 35 de hectare de teren, în vecinătatea vestică a Pata-Râtului, cunoscută ca Dealul Borzaș. 

După 2021, aici a fost aprobat un PUZ pentru proiectul imobiliar Transylvania Smart City, derulat de două companii conectate cu Elena Udrea. Cinci ani mai târziu, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism a emis un aviz de oportunitate pentru inițierea unui al doilea PUZ, pentru o suprafață de 5,2 hectare, pentru compania SDC Imobiliare SRL care deține un contract de licenţiere şi management din partea organizației Trump pentru ridicarea unui hotel-turn de 30 de etaje. 

Locuințele modulare de la Pata-Rât Cluj, în care Primăria a mutat forțat în 2010 câteva sute de persoane. Foto: Raul Ștef (c)

Editor: Laura Popa