„Ne vindeți viitorul doar pentru profit!”, „Lăsați cărbunele în pământ!” au strigat vineri seara, în fața Ministerului Energiei, participanții la Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili.

Greva Globală pentru Climă, la București. Zeci de tineri români le cer în stradă politicienilor să nu le „vândă viitorul pentru profit”

În jur de 70 de persoane, majoritatea tineri, au pornit la ora 18 din Piața Victoriei către minister, pentru a cere oprirea folosirii cărbunelui, petrolului și gazelor „rapid, echitabil și pentru totdeauna.”

Organizatorii protestului sunt tineri activiști și activiste din România. Au decis să se alăture Grevei Globale pentru Climă, eveniment sub egida căruia, din 2019, în luna septembrie se organizează proteste pentru mediu în mai multe țări de pe glob.

Tema mobilizării de anul acesta este eliminarea treptată a combustibililor fosili, subiect care, cred tinerii care au ieșit în stradă, se regăsește prea puțin în planurile decidenților români. 

PressOne a vorbit cu participanții la protest pentru a afla ce înseamnă pentru ei justiție climatică, ce schimbări și-ar dori să vadă în acest sens în România, dar și ce impresie au despre nivelul de conștientizare din societate cu privire la problemele de mediu. 

Cu o săptămână înainte de vizita directorului OMV în România, cu scopul de a negocia mai multă libertate în exportul gazelor din Marea Neagră, tinerii de la marșul de vineri au cerut de la guvernanți exact opusul. „Stop Neptun Deep”, „Planeta înainte de profit”, „Noi ce mai respirăm?” sunt câteva mesaje de pe pancartele cu care au defilat pe Calea Victoriei. 

Nu au fost nici măcar o sută de participanți, dar mesajul lor s-a auzit clar: „Ce ne dorim? Justiție climatică! Când? Acum!”. Scandările acompaniate de tobe au reușit să perturbe, pentru jumătate de oră, atmosfera de weekend de la terase. Priviri ba curioase, ba deranjate, fixau tinerii cu megafoane care strigau despre cum vor ca gazul să rămână în pământ. 

Marian Ignat, activist, spune că vrea să readucă spiritul justiției climatice în stradă, și crede că Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili este doar începutul. Foto: Lavinia Niță

Marian Ignat, activist, spune că vrea să readucă spiritul justiției climatice în stradă, și crede că Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili este doar începutul. Foto: Lavinia Niță

Marian Ignat, activist, spune că vrea să readucă spiritul justiției climatice în stradă, și crede că Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili este doar începutul. Foto: Lavinia Niță

Marian Ignat, activist, spune că vrea să readucă spiritul justiției climatice în stradă, și crede că Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili este doar începutul. Foto: Lavinia Niță

Ce înseamnă, mai exact, justiția climatică pe care o reclamă? Explică, pentru PressOne, Marian Ignat, organizator al protestului: 

„Acei 4 miliarde care se duc de la OMV Petrom și RomGaz, pentru proiectul Neptun Deep, sunt și bani publici care ar putea fi investiți într-o direcție mult mai bună. Ce avem nevoie în momentul acesta este să extindem infrastructura de energie regenerabilă. Eoliene în Marea Neagră, în loc să explorăm gazul.

Declarații de presă ale liderului AUR, George Simion, în fața sediului AUR, in Bucuresti, 9 iunie 2024. Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Reportaj de la sediul AUR: George Necredinciosul. Cum și-a pregătit partidul susținătorii pentru eșec 

PressOne și-a petrecut seara de 9 iunie în sediul central AUR, unde a observat pe viu cum mai-marii partidului își îndeamnă simpatizanții să nu creadă nimic din ce spun televiziunile și institutele de sondare a opiniei publice. Pentru a-și pregăti simpatizanții pentru un scor sub așteptări, Simion și „frații” din AUR au vorbit pe tot parcursul campaniei despre cum „comasații” ar căuta să se mențină la putere prin orice mijloace.

LifeLab, proiectul care-i învață pe copii educație financiară și-i pregătește pentru viață (P)

Proiectul LifeLab nu se adresează doar elevilor care învață toate aceste informații utile și vitale la școală, ci și profesorilor, care ajung să le integreze cu succes la orele lor, după ce au avut parte de formări pe teme de educație financiară, dar și mentorate alături de experți financiari.

În directă legătură cu această cerere este și cea legată de o tranziție justă. De asta spunem că nu mai vrem combustibili fosili noi. Adică, cei care există acum, să existe în continuare. Dar să existe un focus mult mai mare pe comunitățile vulnerabile, muncitorii, cei care vor fi cei mai afectați de tranziția spre energie verde”

Marian are 22 de ani, este absolvent de științe politice și activist de mediu. Ceea ce l-a motivat să organizeze marșul este că „am vrut, după ce a trecut și pandemia, să readucem spiritul mișcării pentru justiție climatică în stradă.”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Se estimează că proiectul Neptun Deep va furniza un volum total de 100 de miliarde de metri cubi de gaz, iar premierul Ciolacu afirma că această exploatare ar asigura independența energetică a României, aceasta devenind „cel mai important producător al Uniunii Europene în privința gazelor naturale”. Producția ar urma să înceapă în 2027.

„Am venit la marș pentru că sunt tânăr, îmi pasă de planeta mea și vreau un viitor. Vreau ca și următoarele generații să aibă un viitor. Vreau un viitor pentru animale, pentru toate viețuitoarele de pe planetă”, spune Codrin.

Are 18 ani și a venit din Slobozia la protest. De altfel, vine în fiecare weekend în București ca să facă activism pentru mediu și pentru drepturile animalelor. L-am întrebat dacă crede că în România oamenii sunt destul de conștienți de problemele care îl preocupă pe el:

„Lumea nu prea ajunge să cunoască aceste aspecte, pentru că în România încă putem să zicem că ne confruntăm cu un nivel de sărăcie, și cred că e nevoie de un anumit privilegiu să ai posibilitatea să-ți pese.”

Codrin are 18 ani, este din Slobozia și face activism pentru mediu și drepturile animalelor. Foto: Mălina Gîndu

Codrin are 18 ani, este din Slobozia și face activism pentru mediu și drepturile animalelor. Foto: Mălina Gîndu

Codrin are 18 ani, este din Slobozia și face activism pentru mediu și drepturile animalelor. Foto: Mălina Gîndu

Codrin are 18 ani, este din Slobozia și face activism pentru mediu și drepturile animalelor. Foto: Mălina Gîndu

Ilinca are 16 ani și a venit la marș pentru că, spune ea, „viitorul este al nostru, al generației tinere și dacă noi nu acționăm acum, atunci cine?”. Este activistă, organizează și merge la proteste și încearcă să-și determine și părinții să fie mai conștienți de schimbările climatice. Însă nu reușește întru totul:

„Familia mea mă susține în tot ceea ce fac, însă ei sunt puțin sceptici pentru că, de multe ori, există mitul că noi [activiștii, n.red] suntem o sectă”, spune Ilinca. Este descurajată când aude teorii ale conspirației despre încălzirea globală, dar are încredere că există loc de schimbare: „De aceea avem nevoie de mai multă educație pentru climă, dar și de răspândirea conștientizării, fiecare în micul său grup”.  

Și Codrin spune că a încercat de multe ori să vorbească cu părinții despre criza climatică, „dar ei nu o iau în serios”. Cu toate acestea, nu îi învinovățește, pentru că e de părere că „în generația lor s-au întâmplat prea multe lucruri încât să le pese.”

În spatele marșului, cu pași mici și repezi, Rodica ține în mână un banner cu&nbsp;<em>„Isolate Putin. Insulate homes”</em>.

Are 70 de ani și strigă în același ritm cu tinerii din față:&nbsp;<em>„Justiție climatică”</em>

Rodica a venit la protest pentru că „nu se mai poate trăi dacă continuăm în felul acesta. Poluarea, creșterea temperaturii, fenomenele climatice extreme, toate ne afectează pe toți.”

Încearcă în fiecare zi să facă alegeri care să protejeze mediul, ne spune. Merge pe jos, colectează selectiv și duce deșeurile la punctele de colectare, folosește transportul în comun când e cazul și preferă trenul în locul mașinilor, atunci când face deplasări mai lungi.

Crede că oamenii nu sunt destul de conștienți de criza climatică pentru că nici în sistemul de educație nu se vorbește destul: „Nici nu avem specialiști suficienți, de exemplu, ca să treacă industria pe producție sustenabilă, pe producție circulară și pe cât mai puțin consum de energie și de resurse”

În Piața Victoriei, printre cele câteva zeci de tineri, îl întâlnim și pe Johann. „Make LOVE, not CO2”, scrie pe bannerul pe care îl ține în mână. Are 26 de ani, este din Berlin și săptămâna viitoare va începe studiile la SNSPA, ca student Erasmus. 

„Eu însumi sunt activist de mediu, la Berlin, așa că am fost foarte bucuros să întâlnesc oameni care gândesc la fel aici, în România”, spune Johann.

Johann are 26 de ani, este din Berlin, și a venit la București ca student Erasmus. Foto: Lavinia Niță

Johann are 26 de ani, este din Berlin, și a venit la București ca student Erasmus. Foto: Lavinia Niță

Johann are 26 de ani, este din Berlin, și a venit la București ca student Erasmus. Foto: Lavinia Niță

Johann are 26 de ani, este din Berlin, și a venit la București ca student Erasmus. Foto: Lavinia Niță

Ne povestește că a vizitat litoralul românesc cu o zi în urmă și a folosit timpul petrecut pe drum pentru a se documenta despre proiectul Neptun Deep: „Cred că este o problemă, deoarece întreaga Uniune Europeană are o mare responsabilitate în reducerea emisiilor de carbon prin reducerea utilizării combustibililor fosili.”

Johann speră că o zi precum Greva Globală pentru Climă le va arăta românilor că implicarea civică pentru astfel de probleme poate face diferența: 

„Cred că implicarea pentru schimbările climatice este importantă, atât în România, cât și în întreaga Uniune Europeană. Iar astăzi, suntem împreună ca populație europeană”.

În urmă cu o săptămână, poliția olandeză a reținut în jur de 2.400 de persoane care au blocat o autostradă, la Haga. Tot un protest față de combustibilii fosili. 

La București, manifestația a fost mult mai liniștită.

Autoritățile au fost, însă, prezente și au supravegheat marșul, dar fără intervenții.

Asta, până la final, când jandarmeria a considerat necesar să dea un avertisment verbal organizatorilor, pentru „limbajul obscen” de pe pancarte. 

„Vă pot amenda oricând”, transmite un ofițer organizatorilor protestului. Asta, în baza legii 61/1991, care prevede amenzi între 200 și 1.000 de lei pentru „proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare”, după cum a precizat ulterior la cererea reporterilor PressOne.

„Dar fasciștii de la AUR când protestau și strigau chestii xenofobe, rasiste, misogine?”, se adresează Codrin ofițerului. 

„Parlamentăm?!”, încheie acesta discuția. 

PressOne a cerut ofițerului să identifice pancartele cu limbaj problematic, care puteau atrage amendă. Expresia „Neptun Deep Shit”, care se referă la proiectul de gaze din Marea Neagră, a fost cea care a ridicat probleme. 

Vara 2023 a fost cea mai caldă la nivel global, cu peste 0.5 grade celsius peste medie. Experții susțin că e foarte posibil ca Pământul să nu fi fost așa de încins în ultimii 120 de mii de ani, iar Organizația Meteorologică Mondială avertizează omenirea că recordurile de temperatură vor cădea în serie, în următorii cinci ani. 

<em>„Sper că ne aude cineva”</em>, strigă la București Marian, spre finalul protestului.

Se lasă seara. Începe să picure. Clădirea Ministerului Energiei pare pustie.&nbsp;

România și-a asumat, alături de celelalte State Membre UE, reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030 și neutralitate climatică până în 2050. Auditorii avertizează, însă, că planurile statelor europene sunt deocamdată prea vagi pentru atingerea acestor obiective. 

Iar România pare să meargă chiar în sens opus, reclamă tinerii participanți la protest. Proiectul Neptun Deep ar urma să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din UE, începând cu anul 2027. Pe de altă parte, susținătorii exploatării gazelor naturale din Marea Neagră invocă venituri de peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat, pe durata proiectului. 

Totodată, contrar curentului european și tranziției către hidrogen și alte surse alternative de energie, România investește miliarde de euro în racordarea a sute de localități la rețeaua de gaze. Investițiile sunt direcționate de la buget prin deja celebrul program PNDL 3, denumit ”Anghel Saligny”.

Însă manifestația de vineri s-a încheiat în notă optimistă:

„Poate acum am fost 50, dar într-o lună vom fi o sută și apoi și mai mulți”.

Share this