Lucian Muntean

Redactor

România

01/12/2015

De ce parada militară nu este un moft de Ziua Națională

Lucian Muntean

Redactor

Adaugă-ne la favorite pe Google ca să nu dispărem din feed-ul tăuAdaugă ★

Parada militară care se desfăşoară în fiecare an de Ziua Naţională are o însemnătate care țintește mai departe de spectacolul popular.

PressOne a încercat să înţeleagă rosturile strategice şi de imagine ale acestei tradiţii.

Peste 2.000 de militari și specialiști din instituţiile de siguranţă au defilat marţi, 1 decembrie, în Piața Constituției din București, alături de peste 360 de vehicule, elicoptere și avioane.

La paradă au fost reprezentate Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Poliţia Locală Bucureşti.

Pompierii SMURD, echipați în uniforme de sărbătoare, au devenit mascote pentru zeci de copii.

"De dimineață facem poze", spune unul dintre ei.

"Vă mai țin brațele?"

"Puțin".

Ceremonia s-a desfășurat în prezența președintelui Klaus Iohannis și a altor înalți oficiali, printre care premierul Dacian Cioloș, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, precum şi foştii şefi ai statului, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.

Au asistat, de asemenea, numeroşi veterani de război, generali şi colonei în retragere.

Parada a fost deschisă de fanfara militară, care a interpretat imnul național. A urmat, timp de o oră, defilarea mai multor tipuri de forţe armate, cu tehnica din dotare. La ceremonie au asistat circa 10.000 de persoane.

Un moment special al spectacolului aerian a fost creat de trioul “Iacării acrobaţi”, ale căror aparate de zbor au lăsat fum în cele trei culori ale drapelului.

"Parada militară de Ziua Națională reprezintă un spectacol impresionant pentru popor, dar are şi o importantă semnificație strategică", a explicat pentru PressOne istoricul militar Călin Hentea, fost responsabil PR al MApN.

"Ceremonia are două chei de lectură și înțelegere. Prima este cea legată de divertismentul popular, de ludicul uman, din categoria 'Tată, uite, cum trec soldații!" ", spune Călin Hentea.

Matei are 4 ani și e pasionat de tancuri. Participă pentru a doua oară la parada de 1 decembrie, împreună cu tatăl său.

"A doua cheie de înțelegere a paradei militare este una politică și, inevitabil, conexată propagandei. Urmărește transmiterea unui mesaj de putere în exterior și de siguranță în interior", detaliază Călin Hentea, care este colonel în rezervă şi autorul unor cărţi despre propaganda militară.

"Avem nevoie să sărbătorim această zi pentru că suntem o națiune. Acasă ne așteaptă familia mică, iar aici este familia mare", spune Mihai Rusu, un spectator cuprins de spiritul ceremoniei.

Laura și-a pictat tricolorul cu farduri de ochi.

"Mi se pare normal să fac asta, pentru că suntem români și eu sunt mândră de asta, indiferent câte probleme avem. Eu în țara asta vreau să trăiesc", a spus ea.

La parada militară din acest an au participat și detașamente de militari din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, SUA și Turcia.

"Sunt aranjamente politice care subliniază parteneriatele strategice și relațiile dintre state", mai explică Hentea.

Chiar dacă, aparent, nu este un moment potrivit pentru parade, Călin Hentea spune că, tocmai din cauza tensiunilor internaționale, statele nu-și permit să facă rabat de la fast, deoarece ar transmite un semnal de slăbiciune, atât țărilor vecine, cât și populației.

O astfel de paradă presupune costuri considerabile de cazare, deplasări, benzină, uniforme. Se activează o adevărată mașinărie de organizare, iar pregătirile durează cel puțin o lună, a adăugat colonelul Hentea.

Guvernul a stabilit bugetul de cheltuieli pentru maximum 200 de invitați din armatele unor state membre NATO și partenere: o diurnă de 112 lei pe zi pentru străini și 55 de lei pentru personalul român însoțitor.

"Absența unei parade militare de ziua națională sau a unor festivități pe măsură ar transmite un mesaj de slăbiciune sau de labilitate a regimului din țara respectivă", consideră istoricul militar Călin Hentea.

Mulți dintre participanții la ceremonie au fluturat drapele de diferite mărimi, câteva dintre acestea fiind găurite în mijloc.

După căderea regimului comunist și înlăturarea stemei, drapelul cu gaură a devenit un simbol al Revoluției, care se menține în conștiința colectivă și după 25 de ani de democrație.

Încurajată de soțul ei, Silvia se pozează lângă una dintre bijuteriile Poliției Române, un bolid Porsche.

"Încă una?", întreabă femeia puțin jenată.

"Hai, da, stai acolo, puţin mai în spate", o dirijează bărbatul, entuziasmat de priveliște.

"Este un moment important, care ne unește pe toți. Poate vom începe și noi să ne valorizăm mai mult", concluzionează Silvia.

"Peste trei ani vom sărbători Centenarul Marii Uniri și vom avea prilejul unui bilanț al celor 100 de ani de modernitate. Dar, în același timp, va fi momentul pentru a proiecta următoarea sută de ani, pentru a afirma cu tărie ce fel de Românie vrem să lăsăm generațiilor care vin dupa noi", acesta este mesajul de 1 decembrie al președintelui Klaus Iohannis.

Text: Roxana Garaiman. Foto: Lucian Muntean

Share this