Fostul ministru Radu Stroe, în noul lot de doctori reclamați de Academia SRI pentru plagiat

Fostul ministru de Interne Radu Stroe, un fost senator liberal, un fost ofițer SRI și un fost comandant de unitate militară a MApN compun noul lot de doctori proprii pe care Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) îi reclamă, sub suspiciunea de plagiat, la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Cu acest lot, Academia SRI înregistrează și o premieră: își reclamă un fost cadru didactic.

Numărul sesizărilor de plagiat făcute de Academia SRI împotriva unor persoane cărora le-a acordat titlul științific de doctor în domeniile Științe militare și Informații sau Informații și Securitate națională ajunge astfel la 30.

41,1% este, în acest moment, ponderea tezelor plagiate din totalul doctoratelor susținute la ANIMV.

În cifre absolute, vorbim despre 35 dintre cele 85 de lucrări pentru care s-a acordat titlul de doctor în perioada 2010-2017. De exemplu, 10 din cei 13 doctoranzi coordonați de Gabriel Oprea la Academia SRI au fost reclamați până acum la CNATDCU pentru plagiat.

Școala Doctorală a Academiei SRI a fost înființată în jurul tripletei Gabriel Oprea – Gheorghe Toma – Constantin Onișor, la dorința expresă a fostului director SRI George Maior.

Toți cei trei profesori se găsesc printre conducătorii de doctorat care au validat teze plagiate. Lor li se adaugă Cristian Troncotă.

Ministrul uns doctor în cabinetul lui Oprea

În 2013, când și-a susținut teza de doctorat, Radu Stroe era ministru de Interne în guvernul USL și deputat PNL.

Cel care i-a succedat lui Stroe în poziția de ministru, în decembrie 2013, a fost Gabriel Oprea, adică tocmai coordonatorul său de doctorat.

Din 2015 și până la încheierea mandatului de deputat (2016), Radu Stroe a fost membru în Comisia parlamentară pentru controlul SRI.

Teza sa se intitulează, surpriză, „Controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații”.

Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar referenții care au decis să-i acorde lui Stroe titlul de doctor au fost Teodor Frunzeti − fost rector al Universității Naționale de Apărare și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, Mihail Vasile-Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, și Gheorghe Toma − care este secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

În martie 2016, după apariția primelor articole privind plagiatele coordonate de Gabriel Oprea, Radu Stroe și alte opt persoane au făcut cerere de renunțare benevolă la titlul de doctor. (Detalii, aici.)

În cartea „Fabrica de doctorate sau Cum se surpă fundamentele unei nații”, publicată în 2017 la editura Humanitas, am relatat un episod straniu referitor la susținerea publică a tezei lui Radu Stroe: evenimentul nu a avut loc la Academia SRI, cum era firesc, ci în biroul de la Guvern al lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier.

Adică: ministrul de Interne în funcție și-a susținut teza în biroul vicepremierului României, care îi era și șef în Guvern, dar și coordonator de doctorat.

Senatorul avansat de la soldat la locotenent-colonel

Medic de profesie, Liviu Câmpanu a fost deputat PNL în legislatura 2004-2008, apoi senator (2008-2012), tot din partea liberalilor.

În 2009 a demisionat din PNL și s-a înscris în UNPR, formațiune politică înființată și condusă de Gabriel Oprea.

A fost exclus din UNPR în 2010 și a revenit în PNL în februarie 2011, dar numai pentru 21 de zile: în martie 2011 s-a reînscris în UNPR.

Liviu Câmpanu este una dintre miile de persoane pe care Gabriel Oprea le-a avansat ilegal în calitate de ministru al Apărării: în 2010, el a fost avansat de la gradul de soldat la cel de locotenent-colonel.

În 2006, Câmpanu primise verdict de colaborare cu Securitatea. A făcut contestație, după care Colegiul CNSAS a decis că el nu a făcut poliție politică.

Câmpanu a declarat că i se ceruseră note informative despre studenții arabi cu care era coleg la Facultatea de Medicină, dar că refuzase să îi toarne.

Numit consul al României la Tel Aviv în 2013, Câmpanu a renunțat după un an atât la funcție, cât și la cariera diplomatică, pe fondul unui scandal izbucnit în presa de limba română din Israel.

Titlul de doctor la Academia SRI l-a obținut în același an cu scandalul, 2014, cu teza intitulată „Sănătatea, element de securitate umană − dimensiune a securității naționale”.

Conducător de doctorat i-a fost Gheorghe Toma, omul de încredere a lui Gabriel Oprea din Academia SRI, cel pe care Oprea l-a însărcinat să se ocupe și de Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

Președintele comisiei de susținere a fost Ella Magdalena Ciupercă, iar referenții care au decis să-i acorde lui Câmpanu titlul de doctor au fost Diana-Loreta Păun, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Costică Ţenu, profesor la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și Constantin Romanoschi, profesor la Academia SRI.

Diana-Loreta Păun este, din 2015, consilier de stat la Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale. În 2017, ea a obținut titlul de doctor în Informații și Securitate națională la Academia SRI, și tot sub coordonarea lui Gheorghe Toma, care îi fusese îndrumător lui Liviu Câmpanu.

Teza ei are titlul „Modernizarea legislației naționale în domeniul sanitar și implicațiile asupra securității naționale”.

Ofițerul operativ devenit prorector

Iulian Lăzărescu s-a aflat în prima promoție de doctori ai Academiei SRI. A obținut titlul științific în 2010, sub coordonarea lui Constantin Onișor.

El a fost angajat ofițer în SRI în 1994. Anterior fusese cercetător la Institutul de Cercetări și Inginerie Tehnologică pentru Irigații și Drenaje Băneasa, Giurgiu.

Din 1994 până în 2008, Lăzărescu a fost ofițer operativ, având diverse funcții de conducere. În 2008 s-a transferat la Academia SRI și a devenit șeful Secției de Masterat, iar în 2010, după ce a obținut titlul de doctor, a dat concurs pentru un post de lector universitar.

În 2013, în urma unui alt concurs public, a câștigat poziția de conferențiar universitar. Trei ani mai târziu, devenea prorector al Academiei SRI.

Titlul tezei sale de doctorat este „Complex strategic fluvio-maritim − un nou heartland al Europei. Implicații asupra integrării și securității”.

Comisia de susținere a fost condusă de Gheorghe Toma, din poziția de președinte. Cei trei referenți care au decis să îi acorde lui Lăzărescu titlul de doctor au fost Luca Iamandi, profesor la Academia de Poliție, Marius Hanganu, profesor la Universitatea Națională de Apărare, și Gheorghe Teodoru Ștefan, profesor la ANIMV.

Comandantul de unitate militară

Al patrulea de pe noua listă a doctorilor reclamați la CNATDCU este locotenent-colonelul (r) Romică Udeanu, fostul comandant al unității de radiolocație din Giarmata, județul Timiș.

Teza sa, coordonată de Constantin Onișor, are titlul „Supravegherea spațiului aerian și complexitatea amenințărilor. Cooperarea pentru securitatea aeriană”.

Lucrarea a fost susținută public în 2012.

Președintele comisiei de susținere a fost Gheorghe Toma, iar cei trei referenți care au decis să-i acorde titlul de doctor sunt Florian Răpan, profesor la Universitatea Națională de Apărare, Vasile Bucinschi, profesor la Universitatea Națională de Apărare, și Constantin Romanoschi, profesor la Academia SRI.

Această comisie de susținere, la fel ca multe altele, a fost formată cu încălcarea Legii Educației 1/2011 și a Codului Studiilor Doctorale.

Cele două acte normative prevăd expres faptul că din comisia de susținere a unei teze de doctorat nu pot face parte doi profesori din aceeași universitate.

*

Lista propriilor doctori pe care Academia SRI i-a reclamat la CNATDCU pentru plagiat

1. Neculai Onțanu – 2010, conducător: Gabriel Oprea;
2. Ionel Goian – 2010, conducător: Constantin Onișor;
3. Iulian Lăzărescu – 2010, conducător: Constantin Onișor;
4. Aurelian Cezar Ţolescu – 2010, conducător: Cristian Troncotă;
5. Gabriel Naghi – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
6. Florian Severin Lungu – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
7. Sorin Gabriel Cozma – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
8. Mihai Stănișoară – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
9. Adela Popescu – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
10. Vasile Toma Rus – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
11. Ioan Șandru – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
12. Călin Radu Nae – 2011, conducător: Constantin Onișor;
13. Mihai Gogancea Vătășoiu – 2011, conducător: Constantin Onișor;
14. Romeo Oiță – 2011, conducător: Constantin Onișor;
15. Ionel Claudiu Pasăre – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
16. Cătălin Chivu – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
17. Ionelia Valentina Morcovescu – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
18. Victor Adrian Vevera – 2011, conducător: Cristian Troncotă;
19. Dumitru Dumbravă – 2012, conducător: Constantin Onișor;
20. Romică Udeanu – 2012, conducător: Constantin Onișor;
21. Ana-Maria Oana Goleanu – 2012, conducător: Gheorghe Toma;
22. Daniel Andrei Moldoveanu – 2013, conducător: Gabriel Oprea;
23. Radu Stroe – 2013, conducător: Gabriel Oprea;
24. Corina Michaela Jîjîie – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
25. Marius Sticlaru – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
26. Cătălin Ștefan Ibănescu – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
27. Florina Vevera – 2013, conducător: Cristian Troncotă;
28. Liviu Câmapanu – 2014, conducător: Gheorghe Toma;
29. Alexandru Marius Tudor – 2015, conducător: Gheorghe Toma;
30. Ana Maria Tudor – 2015, conducător: Gheorghe Toma.

Titluri retrase de CNATDCU

1. Florica Diaconescu – 2011, conducător: Gabriel Oprea.

Teze despre care presa a scris, dar asupra cărora Academia SRI nu s-a pronunțat încă

1. Bogdan Licu – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
2. Mihai Tudose – 2010, conducător: Constantin Onișor;
3. Gabriel Vlase – 2010, conducător: Constantin Onișor;
4. Loredana Radu – 2010, conducător: Gabriel Oprea.