Ficțiunile Gabrielei Firea: noul "pol turistic" al Capitalei din lacurile Floreasca-Tei (II)

Maria Tufan

Redactor

Gabriela Firea a anunțat, la 17 mai 2019, finalizarea și inaugurarea celui mai mare proiect de agrement al Bucureștiului: circuitul turistic Floreasca-Tei. Proiectul, în valoare de 20 mil. euro, ar trebui să devină unul dintre principalele „poluri turistice” ale Capitalei, un motiv în plus pentru ca Bucureștiul să devină o destinație de tip city-break, promite prezentarea proiectului.

PressOne a fost însă pe teren pentru a verifica ce anume a inaugurat primarul Firea – și a descoperit, de fapt, că traseul s-a schimbat în mod neoficial.

Citiți episodul I al articolului, din care veți afla de ce circuitul Floreasca-Tei a devenit circuitul Herăstrău-Floreasca – și ce explicații a dat directorul ALPAB, Marius Albișor.

În episodul II, PressOne va trece prin „bucătăria internă” a proiectului și va puncta principalele nereguli care au dus la inaugurarea virtuală a unui circuit turistic inexistent în realitate.

***

„Proiectul de amenajare a circuitului turistic pe lacurile Floreasca-Tei și zona adiacentă lor” – în denumirea sa întreagă – a fost depus în 2011 la Ministerul Dezvoltării, sub forma unui proiect tehnic, de Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB). Contractul de finanțare a fost însă semnat abia doi ani mai târziu, mai exact pe 12 februarie 2013, atunci când autoritatea finanțatoare – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov – a considerat drept eligibil proiectul în valoare totală de 88.355.487,98 lei (20.071.669,24 euro).

Ministerul Dezvoltării, condus la vremea respectivă de Liviu Dragnea, ar fi trebuit să contribuie însă, în final, cu peste jumătate – aproximativ 48 mil. lei, diferența fiind acoperită din fonduri europene destinate în mod special infrastructurii de turism (Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”).

La scurt timp de la începerea lucrărilor au apărut însă problemele – care au dus la întârzieri succesive. Vina aparține, potrivit Primăriei Municipiului București, „proiectului tehnic predat de către ALPAB în anul 2011”, despre care spune că „a fost incomplet și fără detalii de execuție care să permită constructorului să implementeze proiectul tehnic”. Mai exact, rețeaua de termoficare RADET găsită sub podul Floreasca – și neinclusă în proiectul tehnic – a împiedicat construcția ecluzei care avea rolul de a face legătura între lacurile Floreasca și Tei (pe care urma să fie inaugurat un circuit nautic), constructorul fiind, astfel, nevoit să sisteze lucrările.

Numai că șantierul a fost oprit pentru trei ani – din 2014 până în 2017 – timp în care lacul Tei a rămas secat, condiție necesară și obligatorie pentru a putea fi decolmatat. În lipsa apei, lacul s-a umplut de „vegetație”, cum îi spun cei din administrație – adică de boscheți și de alte plante care n-au fost îndepărtate până acum și care împiedică, practic, navigarea pe lac.

„Vegetația a crescut din cauza sistării lucrărilor. Dacă nu ar fi fost nivelul scăzut trei ani, nu ar fi putut crește vegetația, că ele [plantele] putrezesc, nu cresc în apă. Însă aici nu e vina noastră. Noi am predat amplasamentul constructorului și l-am preluat acum, recent”, a explicat Marius Albișor, directorul ALPAB în funcție din mai 2018, pentru PressOne.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Nivelul apei a fost scăzut intenționat, ca să se poată extrage pământ de pe fund, să se decolmateze și să se construiască malurile artificiale – iar în timpul ăsta, au crescut boscheții; aici e problema”, a completat acesta, punctând și că „destufizarea” este extrem de importantă pentru ca proiectul să poată deveni funcțional. Proiectul – care include și un „circuit nautic” – a fost totuși inaugurat oficial, potrivit primarului Gabriela Firea, deși ecluza nu există; și deși lacul Tei nu e navigabil.

Mai mult, întârzierea cauzată de ecluză a făcut ca termenul de execuție promis să fie depășit cu mult, iar fondurile europene nerambursabile să nu se mai aloce decât parțial. Pe cale de consecință, circuitul turistic Floreasca-Tei a primit de la UE doar 2,2 milioane de lei, din cele 23 promise inițial, restul banilor fiind alocați de la bugetul local.

Tot întârzierile cauzate de ecluză au făcut și ca avizul de gospodărire obținut de la Administrația Națională a Apelor Române să expire, aceasta din urmă cerând o nouă sistare a lucrărilor pe 23 iunie 2015. Noul aviz a venit abia după un an, pe 2 iunie 2016. Și, de parcă n-ar fi fost suficient, ironia face ca în tot acest timp să fi expirat și autorizația de construire necesară reluării șantierului. Una nouă a fost obținută abia pe 21 februarie 2017.

Așa se face că după alte câteva luni, în iulie 2017, Gabriela Firea îi anunța pe bucureșteni că s-a intrat în linie dreaptă: în șase luni – adică la sfârșit de 2017 – Capitala urma să aibă cel mai modern circuit turistic din țară.

Comunicatul de presă al PMB din data de 14.07.2017.

Deși anunțată ca fiind în lucru cu doi ani în urmă, transbordarea – adică noua modalitate de trecere din lacul Floreasca în lacul Tei, în locul ecluzei prevăzute în proiect – nu este gata nici măcar în ziua de astăzi; asta însă n-a împiedicat-o pe Gabriela Firea să anunțe că Floreasca-Tei este „unul din marile proiecte de investiții pe care le-am găsit complet blocate și pe care le-am finalizat”.

Fonduri insuficiente

Dacă malurile, pontoanele, sala polivalentă și pistele pentru biciclete erau aproape gata încă din 2017, fiind acoperite din bugetul inițial, achiziționarea de ambarcațiuni și noua curățare a lacurilor a intrat recent la „investiții neprevăzute”. Astfel, la sfârșitul lui 2017, o hotărâre de Consiliu General decidea acordarea de fonduri suplimentare din bugetul Bucureștiului pe 2018, prelungind cu încă un an termenul limită pentru ca circuitul turistic să fie „funcțional”.

Ce însemna asigurarea „funcționalității” circuitului? Potrivit expunerii de motive, extinderea termenului de execuție până la 31.12.2018 urma să cuprindă nu doar dotarea celor două lacuri pentru „activități de agrement (bărcuțe, vaporașe, etc)”, ci și activități de „informare și publicitate a proiectului”.

Agențiile de turism nu par însă, în ciuda inaugurării și a bugetului de publicitate alocat, să știe despre Floreasca-Tei. „Deocamdată, obiectivele principale în București rămân: Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, Muzeul Satului”, ne-a transmis biroul de comunicare al ChristianTour.

Nici ambarcațiuni nu există pe cele două lacuri – deși Firea preciza explicit la 17 mai, în postarea de pe pagina sa de Facebook, că traseul turistic este disponibil printr-un circuit nautic, ciclist și pietonal.

Postarea Gabrielei Firea din data de 17 mai 2019.

Însă, așa cum avea să descopere PressOne, circuitul finanțat de la buget Floreasca-Tei a fost transformat, discret, în circuitul Herăstrău-Floreasca. Și, deși vapoarele mari precum Aurora nu au mai fost văzute pe Floreasca recent, Marius Albișor, directorul ALPAB, nu consideră proiectul un eșec: „Sezonul de navigație începe pe 1 mai și se termină în octombrie, deci nu putem spune că avem întârzieri și acum”.

Și totuși, dotările prevăzute chiar și în contractul adițional de finanțare ar fi trebuit să existe încă din data 31.12.2018. Dar nici în acest caz, crede Albișor, nu e vina autorităților: „Dotările nu sunt cumpărate pentru că nu s-a prezentat nimeni la licitație, aici nu putem să acuzăm Primăria. Au fost două până acum, una s-a anulat pentru că n-a respectat cerințele caietului de sarcini, iar asta ultima a început în 2018, undeva în vara trecută, și s-a terminat acum, recent. Dar nu s-a prezentat nimeni”, a explicat el.

Motiv pentru care, potrivit directorului ALPAB, cel mai probabil se va conveni ca cea mai bună soluție să fie găsirea unor operatori privați – aceștia având libertatea de a amenaja parte din lacuri și de a aduce dotările aferente, în schimbul unei taxe. „Așa e cel mai profitabil pentru municipalitate”, accentuează șeful instituției, care nu exclude nici posibilitatea unei coabitări între niște eventuale hidrobiciclete ale unor furnizori privați și bărcuțele ALPAB, pe care speră să le achiziționeze până la finalul anului 2019, de data aceasta.

Achiziția ar urma să fie făcută prin negociere directă, însă, deci fără anunțuri de participare: potrivit unei note de fundamentare anexate la contractul adițional de finanțare, Primăria Municipiului București și ALPAB, în calitate de autorități contractante, invocă pentru asta „circumstanțele imprevizibile” apărute de-a lungul proiectului. Printre ele, cea mai importantă e imprevizibila creștere a vegetației.

Lacul Tei nu este, legal, cale navigabilă

Dar chiar și cu achizițiile făcute, circuitul turistic Floreasca-Tei tot mai are cel puțin două mari probleme: nevoia urgentă de „destufizare” și declararea lacului Tei drept cale navigabilă.

Conform unei hotărâri de guvern din 2008 (HG 665/2008 privind căile navigabile din România), lacul Tei nu este cale navigabilă nici măcar legal. Navigabile sunt doar Floreasca și Herăstrău. Dar asta nu a părut să reprezinte o problemă atunci când un proiect care prevedea un circuit nautic, de pe Floreasca pe Tei, a primit aprobare și finanțare de la stat. Nu pare să fie o problemă nici acum, când Marius Albișor, deși recunoaște nevoia unei modificări legislative, nu consideră că proiectul are o problemă atât de mare. Prioritară este, după părerea sa, „destufizarea”.

„Ei ultima oară au curățat aici doar trei hectare din 12. Dacă nu curățăm lacurile o să se transforme în Delta Văcărești”, glumește Albișor; acesta este, de altfel, singurul reproș pe care directorul ALPAB îl face, on the record, predecesorilor săi.

Costurile însă sunt greu de estimat, mai ales că, deși ALPAB-ul a postat un anunț de intenție pentru destufizare, un singur furnizor de astfel de servicii a pus o întrebare, fără însă a face o ofertă concretă. „Trebuie puse pe barje, tocate, transportate, dacă nu le toci, transporți volum mare. Aici sunt costurile mari, nu la manopera de smuls efectiv”, punctează Albișor.

***

„Gabriela Firea anunță din birou. Să vină în teritoriu să vadă”

Libertatea scria în mai 2018 că, potrivit Primăriei Generale, S.C. Concept Consulting S.R.L. a câștigat contractul de proiectare; proiectarea despre care șeful ALPAB spune că este locul în care s-a greșit cel mai tare, din cauza ei nemafiind posibilă realizarea circuitului așa cum a fost gândit inițial.

S.C. Concept Consulting S.R.L. este o firmă pentru care contractele cu statul nu sunt ceva neobișnuit, în 2011 oferind numai județului Harghita consultanță în valoare cumulată de aproximativ 20 mil. euro. Contractele cu diverse administrații locale sau instituții ale statului au continuat și recent, în 2014 compania câștigând licitații pentru servicii de urbanism, de prefezabilitate, consultanță în management și demonstrație tehnologică și, în 2019, chiar pentru studii de fezabilitate.

Contractul de execuție a fost câștigat în 2014 de asocierea S.C. Constructii Erbasu S.A., S.C. Garden Center Grup S.R.L., S.C. Eco Horticultura S.R.L., S.C. Vega 93 S.R.L. și S.C. Aedillia Construct S.R.L, însă despre constructor se vorbește puțin – și, cel puțin momentan, nu i se impută nicio vină.

În schimb, un actor important din punctul de vedere al lui Albișor este firma care a oferit ulterior asistența tehnică, mai exact cea care a fost angajată să rezolve problemele întâlnite de-a lungul proiectului – și care au dus la întârzieri. „Cei care au asigurat asistența tehnică au făcut o treabă bună„, spune directorul ALPAB despre S.C. Concrete & Design Solutions S.R.L.  

Despre S.C. Concrete & Design Solutions S.R.L se știe, acum, că a fost înființată în octombrie 2013 și că a primit rapid de la Primăria Sectorului 3 din București, mai exact în noiembrie același an, un contract pentru servicii de arhitectură și servicii conexe în valoare de aproximativ 11 mil. euro.

Aceeași firmă a rămas în contact cu autoritățile locale din Capitală, câștigând în 2015 un alt contract în valoare de 71.000 de euro de la Primăria București și continuând recent cu alte servicii oferite Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, finul Gabrielei Firea, în valoare de 10.740 de euro (în 2018) și 79.619 euro (în 2019).

Nu e clar, în schimb, ce fel de asistență a oferit această companie Primăriei Municipiului București în cazul proiectului de agrement Floreasca-Tei, având în vedere că, în acest moment, circuitului turistic Floreasca-Tei îi lipsește chiar cea mai importantă parte: legătura dintre Floreasca și Tei. Proiectul actual, cel inaugurat de primarul Bucureștiului, nu are construită nici ecluza și nici soluția înlocuitoare – transbordarea pietonală.

„Gabriela Firea anunță din birou. Ea a avut probleme mari cu sănătatea, să vină în teritoriu să vadă”, a comentat, la aproape o săptămână de la inaugurarea făcută pe Facebook, o femeie ieșită la plimbare cu soțul său prin parcul Tei.

„Noi suntem născuți, crescuți aici. Nu sunt bărci. E făcut debarcader, dar nu… lacul trebuie curățat. Acolo s-a făcut ca o deltă. În fine, mă abțin de la comentarii, că e mult de comentat. Dar trebuie curățat lacul”, spune aceasta mai departe, precizând, totodată, că locuiește în zonă de 65 de ani și că bărci pe lac nu a mai văzut „de când era tânără”.

Și, până la destufizare și declararea lacului Tei drept cale navigabilă prin lege, s-ar putea ca bărcile sau orice alte ambarcațiuni să nici nu apară.

„Ce să se circule [cu barca], domnișoară? S-a circulat odată. Eu am fost crescut în Plumbuita, aici (zonă din cartierul Tei – n.r.). Era o frumusețe rară, plecam în chiloți, înot ajungeam în ștrand. ADP-ul a vândut zona și au făcut vile”, a completat un alt bărbat, venit la pescuit, referindu-se la Administrația Domeniului Public.

„Mergeți, dacă aveți posibilitatea, mergeți să vorbiți cu cine se poate vorbi acolo. Că au și ei angajați în primăria asta, măcar cel puțin unu, o persoană care răspunde de așa ceva. «Frate, am fost la voi la Tei și nu e nici măcar curățat. Nu e chiar cum spuneți»…”, a îndemnat soțul femeii reporterii PressOne.  

Numai că Primăria Municipiului București nu a dat curs solicitării de a răspunde multiplelor întrebări. Nici măcar prin biroul de presă, acolo unde PressOne a fost pe 10 iunie pentru a lua legătura și a discuta cu managerul de proiect Irina Bologa, în prezent inspector special al Direcției de Cultură a PMB.

O reprezentantă a biroului de presă al primăriei a explicat, după ce a coborât la poarta instituției – acolo unde sunt opriți reporterii fără programare pentru audiență – că vizitele neanunțate la primărie, în încercarea de a lua legătura cu consilieri sau alți funcționari publici, se sfârșesc cel mai adesea fără rezultat.

„Domnul consilier care se ocupă de acest subiect și care ar putea să vă vorbească este plecat pe teren„, a motivat biroul de presă. „Există riscul atunci când veniți aici și vreți să procedați așa să nu fie disponibilă persoana respectivă. Puteți să vă programați pentru un interviu și, oricum, și pentru un interviu e necesar să ne trimiteți cât de cât întrebările”.

Până la momentul publicării articolului, nici cea care a fost manager de proiect, Irina Bologa, nici consilierul și nici biroul de presă nu au răspuns întrebărilor PressOne.

În final, despre „cel mai mare proiect de agrement al Bucureștiului”, circuitul Floreasca-Tei – „noul pol turistic” al Capitalei – se poate spune că s-a transformat în circuitul Herăstrău-Floreasca. Și că, de fapt, chiar și pe această nouă rută activitatea turistică nu a fost încă demarată: cursa oferită de directorul ALPAB PressOne a fost una excepțională, „de test”, după cum a spus Marius Albișor.

Cât despre „circuitul nautic” – parte a proiectului de 20 mil. euro „găsit complet blocat” și apoi „finalizat” de Gabriela Firea – acesta e o ficțiune: nici pe Floreasca, nici pe Tei nu există nicio ambarcațiune; și nici pe uscat nu găsești vreo activitate de divertisment. Iar până la ziua în care un reprezentant al PMB va fi dispus să răspundă locuitorilor din București despre cum au fost cheltuiți banii din taxele lor pentru a atrage vizitatori, Gabriela Firea e liberă să inaugureze „noul pol turistic”, pe Facebook, și în anul electoral 2020.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€