Fața nevăzută a senatorului PSD Șerban Nicolae: lichidatorul cu zero experiență agreat de Fiscul lui Blejnar

Senatorul PSD Șerban Nicolae (49 de ani), președinte al Comisiei juridice din Senat, câștigă sume consistente ca practician în insolvență și, în paralel, se numără printre iniţiatorii unui proiect de lege care vizează chiar acest domeniu. Totuși, el susține că nu se află în incompatibilitate.

PressOne a descoperit că Şerban Nicolae și-a început cariera în domeniul insolvenţei fără vreun concurs, doar pe baza experienței sale în avocatură.

În 2010, el a înființat o firmă de profil, care a fost acceptată imediat în lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF, deşi nu îndeplinea un criteriu esențial: existenţa unui portofoliu. La acel moment, ANAF era condusă de Sorin Blejnar.

Ulterior, Şerban Nicolae şi-a vândut participaţiile. Astăzi, printre asociaţii acestei firme se află soţia lui Blejnar, Andreea-Florentina Blejnar, și şefa Direcţiei Juridice din ANAF de la momentul în care firma a fost agreată − Ioana Toma.

Cum a ajuns firma lui Șerban Nicolae, cu zero experiență, să fie agreată de ANAF

Să ne întoarcem în 2010. Acesta este anul în care, eliberat din funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne, Şerban Nicolae înființează Cabinetul Individual de Insolvență Nicolae Șerban – primul pas pentru a profesa ca practician în insolvență.

El accede direct în această profesie, fără concurs; legea îi permite acest lucru, datorită vechimii de peste 10 ani în avocatură.

Însă, în scurt timp, dintr-un simplu debutant cu un cabinet propriu, Șerban Nicolae ajunge pe lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF.

Această listă creează premisele de participare la selecțiile organizate de filialele teritoriale ale ANAF, selecţii la care sunt desemnaţi administratorii judiciari ai firmelor intrate în insolvență.

Pentru a intra pe această listă, un ordin din 2007 al președintelui ANAF impunea o serie de criterii legate de experiență.

Firma lui Șerban Nicolae, Prime Insolv Practice SPRL, a ajuns în top fără să îndeplinească aceste criterii. Mai mult: dosarul a fost depus în numele cabinetului individual, nu al firmei.

La acea dată, președinte al ANAF era Sorin Blejnar. Presa a scris despre relația sa de prietenie cu Șerban Nicolae. La rugămintea lui Blejnar, Nicolae l-a apărat pe unul dintre inculpații în dosarul șpăgilor de la Vama Moravița.

Comisia numită de Sorin Blejnar pentru analizarea dosarelor depuse de practicienii care doreau să ajungă pe lista agreată de ANAF a acordat punctaj maxim firmei lui Șerban Nicolae.

Din comisie, potrivit legii, a făcut parte și șefa de atunci a Direcției Juridice din ANAF, Ioana Toma.

Doi ani mai târziu, Ioana Toma intra în firma care îi aparținuse lui Șerban Nicolae. În 2014, în firmă ajungea și soția lui Sorin Blejnar, Andreea-Florentina Blejnar.

Revenind la anul 2010, când Șerban Nicolae a cerut înscrierea cabinetului său pe lista practicienilor agreați de ANAF, procedura decurgea în baza unor criterii instituite prin Ordinul ANAF nr. 1009/2007.

Potrivit acestui ordin:

2) Lista practicienilor în insolvență agreați de Agenția Națională de Administrare Fiscală se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, având în vedere următoarele criterii:

Portofoliul practicianului în insolvență reprezenta o condiţie esenţială, după cum reiese din cele de mai sus.

Contactat de PressOne, senatorul Șerban Nicolae a spus că nu mai ține minte să i se fi cerut vreo dovadă privind experiența în domeniu.

*

Iată o parte din discuție:

– Am văzut că în 2010, când ați devenit practician în insolvență, ați ajuns pe lista practicienilor agreați de ANAF.

– Da, după intrarea în profesie, odată ce m-am înregistrat cu cabinetul individual de insolvență, am depus dosar. Era un ordin al președintelui ANAF la vremea respectivă cu procedura de agreere, care nu presupunea nimic.

Din câte știu eu, nu am avut niciun dosar cu ANAF creditor majoritar sau creditor semnificativ, practic nu am folosit, ca să spun așa…

Nu am fost interesat să particip la vreo licitație făcută de ANAF în vederea desemnării unui practician în insolvență, acolo unde aveau calitate de creditori majoritari sau semnificativi sau societate cu capital de stat. În general, m-am ferit, chiar dacă am mai avut oportunități.

– Dar, ca să ajungeți pe lista aceea, nu trebuia să fi avut o activitate în același domeniu? Nu v-au cerut la dosar dovada că ați fost lichidator pentru alte societăți?

– Nu mai știu care era exact procedura, dar am depus un dosar oricum. Aveam, totuși, 13 ani de vechime în avocatură sau cât aveam, nu eram un novice în materie. Adică, puteau să presupună…

Plus că lucrurile astea se stabilesc concret, nu când se pune pe o listă de practicieni agreați, că practician agreat nu înseamnă nimic.

Puteam să stau practician agreat o sută de ani și să nu însemne nimic, nici măcar un ban din partea statului sau din partea unei societăți la care ANAF să fie creditor.

Pentru că, după ce erai practician agreat, atunci când ANAF făcea o selecție de desemnare a practicienilor în insolvență în dosare de insolvență, era un alt dosar care presupunea vechime şi bună conduită în relația cu ANAF.

Or, dacă eu nu am participat la niciun fel de asemenea procedură de desemnare… Chiar procedura asta era puțin forțată, că nu era nevoie de ea.

– Am văzut că ați avut un proces în sensul acesta.

– A fost o contestație din partea cuiva, nici nu mai știu cum s-a terminat, dar nici nu țineam. Era absolut irelevant, câtă vreme nu am luat niciun leu, nu aveam nicio funcție publică.

Ba, mai mult, era Guvernul Boc, nu puteam să invoc faptul că aș fi vorbit eu cu cineva sau că cineva mi-ar fi creat un avantaj sau vreo dispensă pentru mine.

– În acea firmă este acum soția domnului Blejnar, care era la acea vreme șef al Fiscului, dar și fosta șefă a Direcției Juridice din ANAF, care era la acea vreme în comisia care v-a introdus pe lista practicienilor agreați.

– Asta nu știu. Eu am cedat către o colegă avocată pe care o știu de 15 ani, doamna Tatiana Manolache-Onofrei, un avocat cu care am colaborat nu o dată, e o comercialistă foarte bună. O știu de cel puțin 15 ani, nu zic mai mult, că e o doamnă și o prietenă și nu vreau să pară că… (râde).

– Și pe doamna Toma nu o cunoșteați?

– Știam de ea, dar nu știu dacă m-am întâlnit de două ori cu ea. Nici nu aveam așa foarte mari relații, mă feream. Repet: câtă vreme nu aveam niciun beneficiu…

La vremea respectivă, în perspectiva declanșării de activitate ca practician în insolvență, am zis să fac și chestiunea asta. Câtă vreme nu îmi dă nimeni clienți, onorarii, nu văd de ce mi-ar pune praguri la intrarea într-o profesie eminamente liberă.

Și același lucru îl gândeam și la partea asta de agreere. Pentru că, repet, procedura de selectare a practicienilor în insolvență pe dosare este tot cu licitație pe dosare, cu termene, și așa mai departe. Și atunci, practic, repetau de două ori.

Deci, ei făceau o licitație cu practicieni în insolvență agreați. Era foarte puțin impresionant pentru mine că am statut de practician în insolvență agreat de ANAF sau de AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, actuala AAAS – n.r.), câtă vreme nu participam la licitații pentru desemnare.

Procesul

Surse din rândul practicienilor în insolvență au explicat pentru PressOne că nu doar lipsa de experiență a fost o problemă în cazul actualului senator.

Şerban Nicolae a depus cerere pentru a fi inclus pe lista practicienilor agreați în numele Cabinetului Individual pe care îl deținea. Dar pe lista finală publicată de ANAF a apărut nu Cabinetul, ci firma Prime Insolv Practice – în numele căreia, tehnic vorbind, nu se depusese cerere.

Un practician ne-a povestit, sub protecția anonimatului, cum au decurs lucrurile:

„Exista atunci (în 2010 – n.r.) un ordin care instituia niște criterii pentru a fi selecționat, criterii pe care domnul Șerban Nicolae nu le prea îndeplinea. El astăzi s-a înscris în Corpul Practicienilor, iar imediat a fost agreat – și nu numai că a fost agreat, dar apoi a și câștigat selecții.

Am văzut că, după asta, doamna Ioana Toma a intrat și ea dintr-o dată, printr-o procedură foarte interesantă, în corpul lichidatorilor și în aceeași firmă.

La momentul la care s-a făcut agreerea, domnul Şerban Nicolae nu făcuse vreo lichidare. Ideea constituirii acestui corp agreat viza experiența și performanța, era o grilă care nota câte proceduri ai dus la capăt şi cu ce rezultate. Domnul X-ulescu nu avea nimic, zero.

El până la 20 septembrie trebuia să depună toate documentele. Funcționa sub formă de cabinet, dar ce să vezi? După ce a depus actele, agreerea s-a făcut pe societatea Prime Insolv IPRL.

Deci, domnul Nicolae depune documentele pe cabinet și e agreat pe forma asta profesională de organizare, Prime Insolv.

În Ordinul ANAF era punctaj în funcție de experiență profesională și altele, dar era clar că nu avea cum să îl obțină. Iar dacă tu nu erai în corpul practicienilor agreați, nu puteai fi în faza a doua”.

Faza a doua, potrivit unui articol apărut în presa locală din Botoșani, a presupus alegerea, în 2011, a societăţii Prime Insolv Practice în procedura de reorganizare a companiei Termica SA Botoșani.

Reamintim că, potrivit lui Șerban Nicolae, înscrierea pe lista practicienilor agreați de ANAF nu l-a ajutat cu nimic. Informaţiile acestea arată, totuși, că, fără să ajungă pe acea listă, firma sa nu ar fi ajuns lichidator la Termica SA − societate deținută de Consiliul Local din Botoșani.

Un alt lichidator a protestat atunci față de această numire. A rezultat un proces încheiat cu o sentință parţial favorabilă lui Șerban Nicolae.

În cadrul procesului – derulat mai întâi la Curtea de Apel Suceava și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – au apărut o serie de detalii privitoare la modul în care Șerban Nicolae a ajuns pe lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF.

În 2012, contestatarul a câștigat în primă instanță în Dosarul nr. 461/39/2011: judecătorii Curții de Apel Suceava au desființat ordinul semnat de S Blejnar prin care societatea lui Șerban Nicolae ajungea pe lista practicienilor agreați de ANAF.

În baza acestei decizii, instanţa a desființat și procesul-verbal din 7 martie 2011 al Comisiei de selecție din ANAF care desemna firma lui Șerban Nicolae drept câștigătoare în dosarele de insolvență ale companiilor Termica SA și Apa Grup SA.

Ulterior, prin Decizia nr. 1769/2014, Înalta Curte desființează însă sentința Curții de Apel Suceava, din motive procedurale. Rămâne totuşi o concluzie pe fond a judecătorilor din Suceava: Șerban Nicolae nu depusese la dosar portofoliul necesar.

Din motivarea sentinţei date de Înalta Curte (care poate fi citită aici) reiese că lipsa unui portofoliu nu îl descalifica automat pe Șerban Nicolae, așadar Ordinul prin care el a acces în lista practicienilor agreați de ANAF nu poate fi considerat ilegal.

Totuși, ÎCCJ nu contrazice constatarea Curții de Apel Suceava potrivit căreia în dosarul societății Prime Insolv Practice:

„Nu se regăsesc actele prevăzute de dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. e) din Ordin, respectiv situaţia societăţilor în insolvenţă, reorganizare sau lichidare din portofoliul ofertantului, care au fost instrumentate în ultimii 5 ani, situaţia societăţilor comerciale pentru care a fost finalizată procedura şi situaţia societăţilor comerciale pentru care procedura se află în desfăşurare”.

Contactată de PressOne, Ioana Toma a răspuns că nu își mai amintește dacă a făcut parte din Comisia ANAF care a acordat punctaj maxim societății Prime Insolv, deținută pe atunci de Șerban Nicolae, iar, în prezent, de ea însăşi.

*

Iată discuția:

– Am văzut că firma Prime Insolv, la care dumneavoastră sunteți asociată, i-a aparținut în trecut lui Șerban Nicolae. Așa este?

– Posibil.

– Eu sunt sigură că așa este. Nu știați că a fost a dumnealui?

– Ba da, dar eu am intrat mult mai târziu, în 2012. Dumnealui, din câte știu, nu mai era de mult.

– Ați făcut parte, în calitate de șef al Direcției Juridice din ANAF, din comisia care l-a introdus pe lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF?

– Sinceră să fiu, din câte comisii am fost, nu am cum să vă dau un răspuns acum. Dacă aveți ceva de întrebat vizavi de activitatea societății noastre de insolvență, trimiteți un e-mail pe adresa noastră.

*

Am contactat-o şi pe Tatiana Manolache-Onofrei, pentru a afla când a cumpărat firma de la Şerban Nicolae.

Iată discuția:

– Am văzut că firma la care sunteți asociată i-a aparținut domnului Nicolae.

– Da, de la dumnealui am preluat participațiile.

– În ce an s-a întâmplat asta?

– Pff, nu știu, trebuie să verific actele, dar cred că prin 2012 (anul în care Ioana Toma a intrat în firmă – n.r.). Mă întrebați dacă am fost asociați împreună? Nu. Dumnealui, când mi-a transferat mie, a avut altă activitate, era avocat, nu știu.

– Dar introdusese firma pe lista practicienilor agreați de ANAF. Asta a rămas.

– Da, când am preluat-o eu, avea acea agreere. A mai avut-o o vreme. Nu știu datele pe dinafară.

*

În ceea ce o priveşte pe Andreea-Florentina Blejnar, ea a răspuns că nu îl cunoaște pe Șerban Nicolae.

Reluând: firma înființată de senatorul Şerban Nicolae a ajuns mai întâi la Tatiana Manolache-Onofrei. În 2012, în firmă a intrat și Ioana Toma, fostă șefă a Direcției Juridice din ANAF-ul condus de Blejnar. În 2014, a devenit asociată şi soţia lui Blejnar.

În prezent, firma are un portofoliu impresionant, ocupându-se, printre altele, de insolvența uneia dintre afacerile lui Mircea Băsescu.

Șerban Nicolae și-a făcut o societate cu același obiect de activitate în anul în care a cedat Prime Insolv. Așadar, nu s-a retras din activitate, ci doar a cedat firma care intrase deja pe lista scurtă a ANAF.

Afacerile triunghiului Blejnar-Toma-Manolache

Presa centrală a scris în mai multe rânduri despre afacerile dintre Ioana Toma, Andreea-Florentina Blejnar și Tatiana Manolache, înainte ca ele să ajungă în firma înfiinţată Șerban Nicolae.

Într-un articol din 2011, Cotidianul scria cum Ioana Toma, fostă parteneră în casa de avocatură a Tatianei Manolache alături de Andreea Blejnar, apăra persoane juridice private în procesele cu ANAF.

Jurnalul Naţional a scris aici despre modul în care Ioana Toma a ajuns în subordinea lui Blejnar, la ANAF, în aceeași perioadă în care Andreea Blejnar devenea asociată la casa de avocatură în care se afla Tatiana Manolache.

Presa a mai semnalat și că, în aceeași perioadă în care Andreea Blejnar a intrat în Prime Insolve Practice, această firmă a fost desemnată administrator judiciar pentru insolvenţa societăţii Fattoria Terrantica SRL, a lui Mircea Băsescu.

Șerban Nicolae: „M-am ferit să exercit acte propriu-zise de practician în insolvenţă”

De jure, activitatea de practician în insolvență nu este incompatibilă cu statutul de parlamentar. O asemenea incompatibilitate nu figurează nici în Legea 161/2003 privind prevenirea faptelor de corupție, nici în Statutul parlamentarilor și nici în OUG 86/2006 care reglementează activitatea practicienilor în insolvență.

Cu toate acestea, parlamentarii care sunt şi administratori ai unor firme sunt considerați incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Întrebarea este: se extinde interdicția ANI şi asupra celor care sunt administratori judiciari ai societăților în insolvență?

Deputatul ALDE Remus Borza, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni în insolvență, spune că a renunțat la calitatea de asociat al firmei de insolvență Euro Insol pentru că ar fi fost incompatibilă cu activitatea sa de parlamentar.

Borza spune că a luat această decizie după ce Biroul Permanent al Camerei ar fi notificat Agenția Națională de Integritate (ANI), iar inspectorii ANI au răspuns că Borza nu poate fi simultan parlamentar şi asociat al firmei Euro Insol.

Contactat de PressOne, Borza a explicat demersul:

„Da, așa a opinat ANI, în urmă cu o lună. ANI opinează că până și calitatea de simplu practician într-o societate profesională de practicieni în insolvență, într-o societate civilă, atrage incompatibilitate.

Atunci, a trebuit să optez pentru una dintre cele două calități: de practician în insolvență sau de parlamentar. Am ales să mă retrag din Euro Insol.

E o abordare mai nouă a ANI. Până acum doi ani, ANI opina că nu există nicio situație de incompatibilitate între exercitarea simultană…

Or, incompatibilitățile trebuie prevăzute de manieră expresă, pe acel principiu: ce nu e interzis e permis, dar ăsta e punctul de vedere mai nou al ANI și atunci riscam o stare de incompatibilitate, cu tot deranjul de rigoare.

Eu am notificat prima dată Biroul Permanent al Camerei, în urmă cu o lună și jumătate, să îmi spună dacă există vreo stare de incompatibilitate între cele două calități.

Biroul Permanent a notificat ANI, a făcut o adresă, și ANI a răspuns Biroului Permanent al Camerei că da. Atunci, evident, am fost pus în situația de a opta pentru una dintre cele două calități”.

Revenind la senatorul PSD Șerban Nicolae, el consideră că nu se află în situație de incompatibilitate. Admite, totuși, că s-a ferit să semneze anumite acte.

Nicolae este în prezent asociat al societăţii de insolvenţă Tempus Grup SPRL – care administrează AFC Dinamo, club deținut de Ionuţ Negoiţă, fratele primarului PSD de la Sectorul 3, Robert Negoiță.

Senatorul Şerban Nicolae a comentat astfel posibila incompatibilitate:

„Da, sunt asociat fondator la Tempus Grup SPRL, dar nu e o activitate incompatibilă. Bine, m-am ferit să exercit acte propriu-zise de practician în insolvență, în sensul să și semnez, să particip la adunări ale creditorilor, să elaborez planuri de reorganizare, tocmai pentru a nu genera suspiciuni.

În principiu, nu ar trebui să fie incompatibilă, e o profesie liberă, dar ca să nu fie discuții cum că ar putea fi… Repet, nu pot fi asimilat unui administrator de firmă dacă sunt administrator judiciar pe o procedură de insolvență, pentru că nu sunt eu administratorul judiciar. Administratorul judiciar ar fi Tempus Grup SPRL”.

La remarca reporterului, potrivit căruia Tempus Grup SPRL este chiar firma sa, Nicolae a replicat:

„Aia e altceva. Da, e firma la care sunt asociat fondator, nu sunt nici măcar singur. Că e a mea, da. Dar legea impune că nu ai voie să fii administrator la o societate comercială, nu spune că nu ai voie să fii asociat sau să ai firme.

Oricum, numai la noi este această aberație. În Franța, Bernard Tapie era ministru, era deputat, era primarul Marsiliei, era patron de firmă, inclusiv președintele Consiliului de Administraţie la toate firmele lui, și nu era nicio incompatibilitate, niciun conflict de interese. (Bernard Tapie, politician și magnat francez, a executat 8 luni de închisoare în 1995, pentru complicitate la fapte de corupție – n.r.).

Numai la noi se prezumă și am băgat noi în lege tot felul de aberații, în care simpla calitate de administrator de firmă generează incompatibilitate”.

În ce privește situația deputatului Remus Borza, Șerban Nicolae spune că, probabil, acesta a devenit mai precaut după ce a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

„La el a fost o chestiune legată și de faptul că s-a ales cu o condamnare − din punctul meu de vedere, absolut aberantă − de un an cu suspendare, cum că ar fi fost coordonator la o firmă de insolvență și că a avut ca avocați o firmă la care el, mă rog, e cunoscut, e asociat, e nu știu ce.

Probabil a vrut să se ferească de interpretări, dar el era implicat efectiv în activități de insolvență, intra personal, participa, convoca sub semnătura lui Adunările creditorilor, elabora planuri de reorganizare, publica în Buletinul Procedurilor de Insolvență ca reprezentant al firmei Euro Insol.

Dar, repet, pe lege nu e o chestiune de persoană fizică. Administrator judiciar la o firmă este entitatea în care practicianul își desfășoară activitatea. Mă rog, s-au mai făcut verificări, pentru că efortul de a mă prinde este destul de mare, inclusiv mă caută de la CNSAS.

Încă se fac sesizări la CNSAS, la ANI, la diverse, la DNA. Ce să vă zic, le urez succes!”

PressOne a trimis o solicitare Agenției Naționale de Integritate pentru a afla dacă statutul de parlamentar este compatibil cu activitatea de practician în insolvență sau cu calitatea de asociat al unei firme desemnate ca administrator judiciar la o societate în insolvență. Până la ora publicării acestui material, nu am primit niciun răspuns.

Luna trecută, senatorul Șerban Nicolae a semnat, alături de mai mulți parlamentari PSD, un proiect pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Proiectul a fost inițiat de senatoarea Ecaterina Andronescu și propune modificarea legii astfel încât creanțele bugetare să fie convertite în titluri de valoare atribuite creditorilor. Altfel spus, statul să devină acționar la societăți care nu-şi mai pot plăti datoriile către Fisc.

Cine este Șerban Nicolae

Senatorul PSD Șerban Nicolae, cunoscut mai ales pentru tentativele sale de modificare a legislației penale, povestește pe site-ul său personal că a intrat în avocatură în 1997, după absolvirea Facultăţii de Drept.

El spune că primul său post a fost de colaborator la societatea de avocați deținută de Mariana Negoiță. Despre Mariana Negoiță, fostă colegă de facultate cu Adrian Năstase şi membră a FSN (ulterior PSD) din 1990, presa a scris că i-a luat apărarea lui Mircea Geoană când acesta a fost exclus din partid.

În 2001, Șerban Nicolae a ajuns consilier de stat pe probleme juridice la Preşedinţie, în ultimul mandat al Ion Iliescu. În 2004 a fost propus ministru pentru relația cu Parlamentul şi tot atunci a fost ales senator.

Nașul cuplului Adriana şi Șerban Nicolae este, potrivit site-ului citat, omul de afaceri Constantin Samson, primar al orașului Azuga. Nași de cununie ai fiului lui Samson au fost Ioana Băsescu și fostul soț al acesteia, Bodo, solistul de la Proconsul. Samson a fost și primarul care a oficiat căsătoria dintre Ioana Băsescu și avocatul Radu Pricop.

Revenind la Șerban Nicolae, acesta povestește că, pe lângă avocatură, a obţinut titlul de doctor în relații internaționale în 2009.

„Am beneficiat și de ajutorul și îndrumările a doi reputați profesori ai aceleiași universități (Babeş-Bolyai – n.r.), Vasile Boari și Vasile Pușcaș, ultimul, cunoscut și ca om politic, fiind și cel care a sugerat titlul lucrării”, mai scrie Nicolae pe propriul site.

În anul 2008, Nicolae a ajuns președinte al FEDCAR – Federația Centrală a Caselor de Ajutor Reciproc din România, iar în 2009 a fost numit secretar de stat la Ministerul de Interne.

„După demisia de la Ministerul de Interne am revenit în avocatură, în 2010. Sunt avocat, asociat fondator al Societății de avocați «Șerban Nicolae și Asociații». În același timp, tot din anul 2010 sunt și practician în insolvență, ca asociat unic al TEMPUS Grup IPURL.”

În 2012, Nicolae a revenit în Parlament. În prezent, este senator de București și președinte al Comisiei juridice din Senatul României.