Expert: România a primit mai mult de la von der Leyen, dar nu o poziție de forță

Spotmedia

Deși portofoliul obținut de România este slab din punct de vedere al puterii de influență, el are totuși o mai mare vizibilitate datorită funcției de vicepreședinte.

Este opinia expertului în drept european Alin Orgoan, care analizeză ce a obținut România în viitoarea componență a Comisiei Europene.

România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a anunțat marți preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen. Este pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană când România a obținut această poziție.

România a obținut un post de vicepreședinte executiv. Înseamnă o poziție de forță?

În primul rând, înseamnă mai mult decât a obținut România în trecut și este mai bine decât ceea ce era vehiculat în presă, anume portofoliul pe locuințe. Este primul post de vicepreședinte executiv de la aderare încoace. Desigur, această poziție vine în urma negocierilor între grupurile politice, Ursula von der Leyen și statele membre. Totodată, cred că Ursula von der Leyen a dorit să transmită un mesaj, în ciuda faptului că nu a atins paritatea de gen dorită; a ales să pună mai multe femei în posturi de vicepreședinte pentru a contrabalansa acest lucru. De asemenea, a dorit ca funcțiile să fie distribuite echitabil din punct de vedere geografic, între nord și sud, est și vest.

Citește continuarea pe spotmedia.ro

De ce victoria democraților din SUA nu e o veste bună pentru cercurile pro-MAGA de la Cotroceni și MAE

Victoria zdrobitoare a democraților ar trebui să ridice semnale de alarmă la București, în condițiile în care administrația Nicușor Dan și MAE au pedalat, în ultimul an, pe o apropiere cu orice preț față de America MAGA.

Iarna și factura la energie. De ce obsesia statului pentru gaz contribuie la o încălzire tot mai scumpă pentru români

După o perioadă de austeritate, România intră într-o nouă iarnă în care lemnele de foc și electricitatea se scumpesc, în timp ce prețul gazelor este în continuare ținut sub control de stat, chiar dacă printr-un mecanism diferit de cel din anii trecuți.