Exclusiv. 1 din 2 orașe din România verificate de Garda de Mediu nu asigură cetățenilor suprafața obligatorie de spațiu verde 

Laura Popa

Redactor Șef

Aproape jumătate dintre orașele din țară controlate de Garda de Mediu nu respectă suprafața obligatorie de spațiu verde pe cap de locuitor, iar despre cealaltă jumătate nu există date clare, reiese din răspunsul furnizat de instituție la solicitarea PressOne. 

Un bucureștean are parte de de trei ori mai puțin spațiu verde decât prevede legislația națională și europeană, confirmă Garda Națională de Mediu. Cu puțin peste 8 mp per locuitor și fără un Registru al Spațiilor Verzi care să ofere o evidență asupra tuturor zonelor verzi din intravilan, capitala a plătit anual, din 2020 și până-n 2024, o amendă de 100.000 de lei.

Cum se prezintă situația la nivel național? 

Jumătate de țară fără suprafața legală de spații verzi 

Potrivit unui răspuns oferit de Garda Națională de Mediu PressOne, în perioada 2021-2022, inspectorii au desfășurat 184 de controale în orașele și municipiile din țară, pentru a asigura respectarea legislației de mediu. 

Din cele 184 de orașe verificate de inspectorii de mediu, 87 nu asigură suprafața medie de 26 mp/locuitor, după cum legislația națională o cere. Asta înseamnă că-n aproape jumătate din țară, locuitorii nu au parte de suficient spațiu verde în orașul în care locuiesc. 

Printre ele se numără București, Buzău, Râmnicu Sărat, Dej, Pitești, Constanța, Sf. Gheorghe,  Târgu Secuiesc, Giurgiu, Fetești, Iași, Sighetu Marmației, Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Râmnicu Vâlcea, Sulina, Vaslui, Huși sau Focșani. 

Județele cu cele mai multe orașe în care primăriile nu asigură o suprafață de 26 mp de spațiu verde/locuitor sunt Prahova (10 orașe), Mureș (7 orașe), Ialomița (6 orașe) și Brașov (5 orașe).    

Datele privind suprafața de spațiu verde dintr-o localitate ar trebuie să se regăsească într-o evidență ținută de primării. 

Încă din 2007, fiecare autoritate locală este „obligată să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări”, explică reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu într-un răspuns solicitat de PressOne.  

Centrul orașului Giurgiu, printre cele care nu asigură suprafață minimă de spațiu verde pe cap de locuitor. Foto: Luiza Popovici

București, 23 mp vs 8 mp

El Niño 2026-2027 se intensifică, într-o lume deja mai caldă. Ce ar putea urma pentru România în următoarele luni

Doi oameni de știință români explică de ce actualul El Niño este neobișnuit, cum poate ajunge un fenomen produs la mii de kilometri distanță să influențeze și Europa și ce putem spune, în acest moment, despre toamna și iarna care urmează, dar și despre primăvara și vara lui 2027.

„Căldură mare, monșer!” Cât de calde erau, de fapt, verile lui Caragiale?

Cât de cald era, de fapt, pe vremea lui Caragiale? Și ce învățăm din ce s-a întâmplat în București în ultimii 125 de ani?

Potrivit legislației, Registrul local al spațiilor este un sistem informațional care cuprinde date tehnice despre toate spațiile verzi dintr-o localitate, atât din punct de vedere al calității, cât și al cantității.

De exemplu, la nivelul Bucureștiului a fost întocmit un Registru al Spațiilor verzi în 2011, conform căruia indicele de spațiu verde pe cap de locuitor ar fi de mai bine de 23 mp.

Un audit al Curții de Conturi din 2014 a arătat, însă, cum autoritățile locale au luat în calcul și spațiile verzi private atunci când au întocmit documentul. Mai mult, din 2011 și până acum, registrul nu a fost aprobat în Consiliul General al Municipiului București și nici nu a mai fost actualizat, așa cum prevede legea. 

Conform răspunsului oferit de Garda de Mediu PressOne, Primăria Capitalei „nu deține un Registru al Spațiilor Verzi întocmit conform normelor”, iar suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este este „8,8 mp/locuitor, mult sub limita impusă de Ordonanța de Urgență 195/2005 privind protecția mediului”. 

„Pentru aceste fapte, Primăria Capitalei a fost sancționată în perioada 2020-2024, anual, cu câte o amendă în valoare de 100.000 lei”, susțin reprezentați ai Gărzii de Mediu în răspunsul transmis la solicitarea redacției. 

Registrul local al spațiilor verzi, opțional pentru multe primării 

Din cele 184 de orașe verificate de Garda de Mediu în perioada 2021-2022, 46 (25% din total) nu dețineau un registru local al spațiilor verzi. Printre ele se numără București, Bistrița, Mangalia, Otopeni, Sighetul Marmației, Caracal, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Timișoara, Salonta, Herculane, Ungheni, Slatina, Breaza, Rădăuți, Buziaș sau Focșani. 

Primele două județe cu cele mai multe orașe fără un registru al spațiilor verzi sunt ocupate de Prahova (6 orașe) și Mureș (4 orașe). După cum am arătat deja, aceleași două județele ocupă primele două locuri și la numărul de orașele în care suprafața de spațiu verde per locuitor nu ajunge la 26 mp. 

La polul opus, 138 de primării dețineau, în perioada 2021-2022, un registru local al spațiilor verzi. Însă din acestea, 42% nu actualizaseră datele din document odată cu modificările produse în teren. 

„S-a aplicat un număr de 50 de sancțiuni contravenționale și s-au trasat măsuri de conformare”, susțin reprezentați ai Gărzii Naționale de Mediu pentru primăriile care-n perioada 2021-2022 nu respectau legislația privind protecția mediului.

Fără evidența terenurilor cu destinație de spații verzi din intravilanul unei localități nu există date despre câte spații verzi există în orașele din România, cum sunt ele folosite sau pentru câte este schimbată încadrarea. 

Cu ajutorul imaginilor satelitare, se poate observa foarte clar cum spațiul verde din București a avut de suferit în ultimii 20 de ani. Aici, zona delimitată de Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, în anul 2002 și în 2022, după construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Colaj: Laura Popa Foto: Google Earth

În București, de exemplu, imaginile din satelit prezintă o realitate care nu se regăsește și la nivelul Registrului Spațiilor Verzi: multe zone verzi au fost betonate. 

Fie că e vorba de parcuri mari, precum parcul „Alexandru Ioan Cuza”, Tineretului sau Drumul Taberei, sau de zone verzi din jurul unor școli, precum cel din jurul școlii 195 din Sectorul 3, Capitala a pierdut, de la Revoluție, aproximativ 1.600 de hectare de spațiu verde, susține primarul Nicușor Dan.