Educație financiară, picătură cu picătură. Cum învață elevii unui liceu din Breaza să-și gestioneze banii în fiecare zi (P)

Lavinia Niță

Reporter

Cum ar fi dacă educația financiară s-ar împleti cu programa școlară? Dacă în loc de încă o materie cu cerințe noi, orele de matematică sau literatură ar cuprinde și bucăți de informații pe care elevii le-ar putea aplica în viața de zi cu zi?

Răspunsul l-am aflat la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, Prahova, unde informații practice atât de necesare vieții se îmbină cu materia orelor de curs, iar elevii pleacă de la școală cu cunoștințe de oameni mari: la matematică învață să calculeze dobânda sau reducerile din magazine, iar la limba română află că Vitoria Lipan era o femeie de afaceri, pricepută la negocieri.

Am participat la trei ore obișnuite, de la trei clase diferite și am descoperit că informațiile utile sunt mai ușor reținute de elevi atunci când teoria se îmbină cu practica și exercițiile de pe tablă îi ajută să înțeleaga mai bine lumea adulților, din care vor face parte și ei într-o zi.

Toate acestea în cadrul proiectului LifeLab, un proiect educațional BCR Școala de Bani, care integrează concepte financiare la nivel interdisciplinar, în toate ciclurile de învățământ.

Prima ediție a proiectului a avut loc anul trecut în două școli, unde 50 de profesori și 1.200 de elevi și-au îmbogățit cunoștințele financiare. A doua ediție a programului, din anul școlar 2024-2025, a fost extins către alte 10 școli din 4 județe din România: Brașov, Mureș, Prahova și Suceava. 

Mere cu pere și castraveți cu roșii

La 9 dimineața, 19 elevi de clasa a doua, îmbrăcați în tricouri sau cămăși albe și pantaloni sau fuste negre sau bleumarin stau cuminți în băncile lor. Mărunțilă și Bancnoțilă sunt personajele poveștii lor, iar pe cel din urmă întreaga clasă are rolul de a-l învăța să economisească. 

Lecția începe cu originea negocierilor: trocul. „Trocul înseamnă să faci schimb de produse cu altcineva, dar să fie de aceeași valoare”, spune o elevă din primele rânduri. Apoi, pe rând, copiii ies la tablă și fac perechi de produse potrivite pentru troc: mere cu pere, pește cu carne, rață cu găină sau castraveții cu roșii.

Un elev de clasa a doua face perechi de elemente pentru troc. Foto: Lavinia Niță / PressOne

Ora continuă cu categorisirea monedelor și bancnotelor sau diferențierea dintre nevoi și dorințe. Apoi, copiii calculează restul pe care l-ar primi la magazin, în funcție de suma pe care o au și cheltuielile pe care le fac. Din spatele clasei, tabla digitală se vede în fundalul mâinilor ridicate ale elevilor. Fiecare dintre ei contribuie cu câte un răspuns la întrebările profesoarei: „pe bancnota de 100 de lei este Ion Luca Caragiale”, „rechizitele sunt nevoi”, „bicicleta este o dorință”, „ținem banii într-un portofel, dacă-i cheltuim și într-o pușculiță, dacă economisim”.

- Despre ce ne-am adus aminte ora aceasta?, întreabă profesoara la sfârșitul orei. 

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Copiii răspund pe rând:

Despre bani.

Despre economii.

Despre nevoi și dorințe.

Credeți că acum Bancnoțilă va fi mai responsabil financiar?, întreabă profesoara.

Daa! răspund elevii în cor.

Știu. Vreau să știu. Am învățat

În timp ce clasa a doua a învățat educație financiară prin intermediul personajelor dintr-o poveste, la clasa a cincea cei 22 de elevi au aplicat operațiile învățate la matematică pe niște probleme care s-ar putea întâlni în situații reale: dacă un produs care costă 80 de lei s-a scumpit cu 20%, iar apoi s-a ieftinit cu același procent, prețul lui rămâne același?

O elevă de clasa a cincea calculează dobânda unei sume depuse la bancă. Foto: Lavinia Niță / PressOne 

La prima vedere, unul dintre elevi răspunde că da, apoi merge la tablă să facă proba. După câteva calcule cu procente și fracții, află și răspunsul: prețul produsului se schimbă.

Pe parcursul orei, pe display-ul interactiv din dreapta clasei se completează un tabel cu trei secțiuni „Știu / Vreau să știu /Am învățat”. Dacă noțiunile elevilor la începutul orei se rezumau la „calcule cu fracții” sau „calcule cu procente”, la sfârșitul celor 50 de minute, secțiunea „am învățat” a fost completată cu „să calculăm reduceri” sau „să calculăm dobânzi”.

„Credințe limitative”

Dacă elevii de gimnaziu au îmbinat elemente de educație financiară cu calcule matematice, cei 26 de elevi din clasa a noua au avut parte de o oră de dirigenție diferită, concentrată în jurul unor „credințe limitative”, după cum le-a numit profesoara, adică în jurul proverbelor pe care elevii le-au auzit de la părinți, bunici sau prieteni: „banii nu cresc în copaci”, „banii nu aduc fericirea”, „ban la ban trage”, „a pune bani la saltea” sau „nu arunca banii pe geam”.

„Sunt lucruri pe care le-am auzit în popor și despre asta o să discutăm astăzi”, spune profesoara, „despre faptul că acest comportament financiar s-a schimbat foarte mult în timp și unele lucruri, care erau valabile odată, în ziua de astăzi nu prea mai sunt și nu trebuie să le luăm așa cum le-am moștenit”.

O elevă de clasa a cincea calculează dobânda unei sume depuse la bancă. Foto: Lavinia Niță / PressOne 

Aceste credințe limitative, le spune diriginta elevilor, se nasc din niște întrebări ale căror răspunsuri le vor afla răspunzând la ele.

Care este prima amintire legată de bani?

„Bunica mea îmi dădea câte zece lei să fac cumpărături și trebuia să mă organizez astfel încât să-mi rămână și mie măcar un leu ca să-mi iau ceva dulce”, spune una dintre eleve.

„Când a venit poștașul și a adus, pe lângă facturi, și alocația. Era 42 de lei atunci”, își amintește o altă elevă.

Care este statutul financiar al familiei din care provii și în ce fel ți-a afectat relația cu banii? 

„Bunicii mei au pornit de la zero. Bunicul, pe vremea lui Ceaușescu a fost pădurar, bunica stătea acasă cu copiii. Au reușit să cumpere mai multe terenuri pe care ulterior le-au vândut, iar părinții nu au mai pornit de la zero”, povestește o altă elevă.

„Cred că suntem o familie mijlocie și mereu am crezut că suntem oarecum peste medie, pentru că punem preț pe experiențe”, spune un băiat.

Lecția de dirigenție se încheie cu răspunsurile la întrebarea: Ce temeri ai legate de bani?

Elevii de clasa a noua răspund:

„Că nu știu ce să fac cu ei.”

„Lipsa lor.”

„Să nu mă schimbe.”

Biroul deschis al directoarei

La finalul orelor de curs, Alina Nicola, directoarea liceului, se află în biroul dinspre ieșirea din liceu. Printre oamenii care intră și ies din birou, pentru că „ușa e deschisă și intră și copiii și colegii”, povestește despre importanța implementării de proiecte informale în școli. 

Alina Nicola predă de 24 de ani Limba și literatura română la liceul din Breaza, iar din 2021 a devenit și directoare. A aplicat cu entuziasm la proiectul Life Lab și spune că educația financiară este un plus atât pentru elevi, cât și pentru profesori și personalul administrativ al școlii: „Fără educație financiară, nici școala nu poți să o gestionezi. Ca să progresăm, trebuie să știm ce să facem cu banii”.

Nicola crede că proiectul LifeLab e un succes, tocmai pentru că introduce elemente ale educației financiare în cursurile obișnuite: „Când vine cu picătura și auzi din mai multe locuri, începi să te gândești la asta și să conștientizezi nevoia de a gestiona bugetul”, spune ea.

Liceul din Breaza este una dintre cele zece școli care fac parte din programul LifeLab 2.0 dezvoltat de BCR. Iar dacă și tu crezi că fiecare dintre noi are dreptul să fie mai inteligent cu banii și programul LifeLab ar trebui implementat în toate școlile din România, semnează petiția prin care se dorește introducerea educației financiare în materiile predate la școală.

Găsești toate detalii despre proiect aici. 

La începutul anului, BCR a depășit pragul de 1 milion de români care au beneficiat de educația financiară, prin cele două programe dedicate - Școala de Bani și Coaching Financiari. Pentru BCR, educația financiară este pilonul principal în construcția de prosperitate în comunitate.

O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€