Duelul guvernării: Grindeanu vs. Bolojan. Ce vrea, de fapt, să spună PSD atunci când amenință cu plecarea de la guvernare

Mihnea Lazăr

PSD, partidul care în ultimii 36 de ani de la Revoluție s-a aflat, sub diverse titulaturi, la guvernare timp de aproape 22 de ani nu mai vrea, brusc, să fie parte din executiv.

Social-democrații și-au dat chiar și un termen-limită – 20 aprilie – dată până la care să decidă  dacă mai rămân sau nu în guvern. Până atunci, Sorin Grindeanu se consultă cu „oamenii din teritoriu” în întâlniri în care „toată lumea” îi cere deja ieșirea din coaliția de guvernare.

Înainte de votul decisiv, PSD negociază cu partenerii din coaliție să-l dea jos pe Ilie Bolojan din funcția de premier.

Cu alte cuvinte, social-democrații ar vrea să plece, dar, dacă Bolojan pleacă el primul, PSD ar rămâne. Problemă este că premierul Ilie Bolojan a spus clar că n-are de gând să demisioneze din funcția de premier.

În aceste condiții, va pleca PSD de la guvernare? Și de ce ar pleca acum, în condițiile în care, conform protocolului Coaliției, din 2027 oricum Ilie Bolojan va părăsi funcția de premier, care îi va reveni automat PSD-ului?

Jocul dublu dus de PSD 

„Sincer, mă tot întreb și eu asta”, spune Mihail-Valentin Cernea, lector universitar la ASE și analist politic. 

Momentan, social-democrații nu s-au prăbușit dramatic ca urmare a guvernării: în cel mai recent sondaj de opinie, PSD se situează pe locul doi, cu 24%, imediat după AUR, dar în fața partenerilor de guvernare de la PNL și USR. 

Concomitent, PSD continuă jocul dublu: împinge pe agenda publică o serie de măsuri populiste, în încercarea de a contrabalansa, la nivelul percepției publice, măsurile de austeritate pe care tot partidul, în cadrul coaliției de guvernare, le-a acceptat cu jumătate de gură.

„Grindeanu nu-și asumă, de fapt, leadershipul PSD”

„S-ar putea să fie un proces mai organic decât pare la prima vedere”, e de părere Cernea, referindu-se la intensificarea mesajelor pro ieșirii de la guvernare, chiar dacă un astfel de gest ar provoca o criză politică într-un moment în care România deja se confruntă cu o criză economică, în contextul uneia și mai mari, geopolitice, cauzată de războaiele din Ucraina și Iran și efectele lor asupra economiei mondiale.

Sorin Grindeanu. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Adică o voce comună a „liderilor din teritoriu”, voce care crește în intensitate și pe care Grindeanu nu o mai poate controla. Ceea ce inițial părea doar ceva „declarativ”, folosit de liderul social-democrat pe post de captare a agendei publice, acum pare a se transforma într-un bulgăre care deja se rostogolește la vale.

În acest context, Grindeanu nu-și asumă leadershipul PSD, explică Mihail-Valentin Cernea. 

„Nu aveam niciun simptom. Și totuși, eram la șase luni de cancer.” Cum genetica îți poate salva viata înainte să doară

Profilul genetic permite medicului să aleagă metoda potrivită și momentul potrivit pentru monitorizare. În unele cazuri, investigațiile încep cu ani mai devreme decât în screeningul standard. Scopul nu este găsirea bolii. Scopul este prevenirea ei sau detectarea într-un stadiu în care intervenția este minimă.

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

„Pentru mine rămâne, în continuare, un mister legat de ce crede Sorin Grindeanu despre rămânerea la guvernare a PSD. A construit acest element de retorică politică de tipul «Bolojan cel rău din cauza căruia se întâmplă lucrurile rele» și a vândut asta și în interiorul partidului. La un moment dat, acest discurs politic se poate transforma în realitate politică, chiar dacă liderul nu-și dorește asta”, susține analistul. 

Dar de ce ar vrea liderii PSD să fie în opoziție? Ce ar avea de câștigat dacă ies de la guvernare și ar pierde accesul aferent la resurse?

„Sunt două variante”, explică Mihail-Valentin Cernea.

Prima variantă: există, într-adevăr, lideri PSD care nu vor, de fapt, în opoziție, ci doar forțarea unei renegocieri în coaliție, în termeni mult mai favorabili PSD.

„Pot să forțeze și plecarea lui Bolojan, pentru că asta ar slăbi, până la urmă PNL-ul. Atunci când îi spui PNL-ului că, pentru a rămâne la guvernare, trebuie să renunțe Bolojan, îi spui că va pierde și 10 procente pentru asta”, precizează Cernea.

A doua variantă: „S-ar putea să fie și o parte din PSD care chiar să vrea ieșirea de la guvernare, dar să susțină un guvern minoritar, pe care să-l poată critica încontinuu, din opoziție, în vederea alegerilor din 2028, când speră să refacă o coaliție mai pe placul PSD”, adaugă lectorul universitar ASE.

Bonus: plecarea de la guvernare ar slăbi poziția lui Grindeanu în partid. Adversarii săi abia așteaptă. Dar un PSD în opoziție s-ar „topi” imediat în AUR, susține expertul. 

PSD a ajuns într-o situație paradoxală, în care se confruntă, concomitent, cu două coșmaruri: cel de a fi irelevant atât la guvernare, cât și în opoziție. Totul sub patronajul unui președinte – Sorin Grindeanu - care se zbate să fie relevant într-un partid care pare să-l respingă, ca pe un corp străin.

Cum ar putea PSD părăsi guvernul. Varianta „soft kill” și varianta „hard kill”

Prima variantă ar presupune „retragerea miniștrilor PSD” din cabinetul Bolojan. 

Retragerea ar fi, însă, un simplu gest politic atâta vreme cât decizia nu ar fi urmată de retragerea tuturor secretarilor și subsecretarilor de stat, directorilor de agenții guvernamentale și, în esență, a întregii rețele de persoane „numite politic” în structuri guvernamentale la comanda PSD, explică Cernea. 

Foto: Facebook/Guvernul României

Într-un astfel de scenariu, nu e nevoie de niciun fel de vot de încredere în Parlament, deoarece nu se schimbă structura politică a executivului. Cu alte cuvinte, PSD ar putea rămâne la guvernare, dar nu și-ar mai asuma funcțiile de miniștri.

„E o decizie politică care depinde de cum funcționează negocierile care vor fi deschise de gestul retragerii miniștrilor. În prima fază, retragerea miniștrilor nu înseamnă mare lucru, până când nu vedem și consecințe precum plecarea secretarilor de stat”, adaugă Mihail-Valentin Cernea.

Varianta a doua este una „hard-kill”: moțiune de cenzură. Adică alinierea PSD cu AUR pentru căderea guvernului Bolojan.

„Orice asociere a unui partid, indiferent că e PSD, PNL sau USR, cu AUR, este un risc pe termen lung. AUR nu e un partener onest și nu poate, structural, să fie un partener onest, pentru că e un partid care refuză cadrul constituțional în care ne aflăm”, explică Cernea.

În contextul în care PSD s-a „fript” deja cu AUR la dezbaterile pe legea bugetului, analistul politic vede posibilă o colaborare pe termen scurt PSD-AUR. Pe termen mediu-lung, însă, se va dovedi o decizie proastă pentru PSD. 

Sau, conform principiului „o armată sovietică mică nu poate învinge o armată sovietică mare”, un „AUR mic (în forma PSD) nu va putea învinge un AUR mare”, iar AUR va prelua astfel și mai mult electorat de la social-democrați.

PSD și USR. De ce social-democrații îl văd pe Bolojan drept „userist”

PSD are, chiar în interiorul coaliției, un dușman bine identificat: USR. În criticile sale la adresa lui Bolojan, social-democrații au ajuns chiar să-i reproșeze liderului PNL că e „userist”.

Iar dacă PSD a arătat vreo consecvență în toți acești ani a fost în incapacitatea sa organică de a se putea reforma. Un exemplu constă în faptul că PSD a susținut, alături de AUR, una din cele trei moțiuni împotriva ministrei USR a Mediului, Diana Buzoianu, cu toate că asta a fost în dezacord cu condițiile coaliției de guvernare, pe care PSD le-a agreat. 

„O dată este ura fundamentală între PSD și USR, care se va vedea în toate interacțiunilor lor. Să ne gândim: USR, ca identitate, a apărut ca un partid anti-PSD. E normal ca PSD să aibă o reacție foarte dură la adresa USR și e cumva extrem de amuzant, la scara istoriei, să te gândești că PSD și USR au ajuns să fie forțate de condițiile actuale să guverneze împreună”, a spus Cernea.

Pe de altă parte, arată analistul politic, e cumva firesc pentru PSD să facă din USR „calul de bătaie” al guvernării.

Pe lângă USR, social-democrații îl mai au ca adversar pe „useristul” Bolojan, ajuns și el un „cal de bătaie” pentru măsurile de austeritate care intră în coliziune cu măsurile populiste pe care PSD tot încearcă să le promoveze (suprataxarea capitalului, a marilor averi, reglementarea fluxurilor de profit care ies din România, impozitul progresiv etc.)

Practic, prezența PSD la guvernare e compusă dintr-un joc dublu format din măsuri populiste combinate cu sabotarea guvernării Bolojan. Doar câteva exemple: activitatea judecătoriilor propuși de PSD în Curtea Constituțională, în timpul votului la reforma pensiilor speciale, șantajul votării bugetului vs. amendamentele depuse pentru pensionari și „familii vulnerabile”, impasul numirii șefilor serviciilor secrete sau numirile la parchete care sunt doar pe placul PSD. 

În cazul șefilor de servicii și de la marile parchete, PSD îl ține în șah și pe președintele Nicușor Dan, care încă nu a luat o poziție publică asumată.

Așadar, de fapt, ce vrea PSD și ce îi convine cel mai mult PSD-ului în acest moment? Să plece de la guvernare? Sau, prin acest joc, nu încearcă decât forțarea plecării lui Bolojan de la „guvernare”?

Cernea e de părere că PSD își dorește, mai curând, să plece Bolojan. Și, odată cu el, și USR. 

„Social-democrații vor să plece userismul, sau ce înțeleg ei prin userism: o anumită atenție la modul în care se cheltuiește banul public, care este, pe de o parte, iritantă și pentru clienții de partid, dar poate să fie iritantă și pentru populație. Această atenție e necesară, dar incomodă. Atitudinea e cumva expresia acestui disconfort”, concluzionează Mihail-Valentin Cernea, analist politic și lector universitar la Academia de Studii Economice.