Drapelul lui Avram Iancu, din casa lui Vadim în mâna lui Thiess

„Doamnelor și domnilor, 90.000 de euro este un chilipir! Acest obiect… acest obiect este licitat, dar el nu are preț și nu este de vânzare! Pff, așa emoții am mai avut doar când am vândut un Grigorescu – pentru 80.000 de euro!”

Îmbrăcată într-o rochie neagră, peste care poartă un colier de perle, Adina Matei, comisar de licitație al Casei Artmark, zâmbește din spatele pupitrului instalat într-o sală a Palatului Cesianu-Racoviță.

De câteva ori, ridică în aer ciocănelul din lemn. Te aștepți să-l izbească de pupitru în orice clipă, ca să marcheze vânzarea, dar e doar o stratagemă. Se răzgândește, de fiecare dată, în ultimul moment.

„Știu că puteți mai mult!”, le spune ea bărbaților din sală.

Audiența e compusă cu precădere din bărbați care par striviți de o greutate invizibilă. Asudă pe capete, cu toate că țin în mâini doar niște palete din carton cu numerele prin care se identifică.

Lângă Adina Matei, doi tineri în cămăși albe susțin obiectul-vedetă al celei de-a doua licitații marca Vadim Tudor: drapelul de luptă al unei legiuni conduse de Avram Iancu.

La drapelul înrămat, protejat de sticlă, se uită hipnotic toți cei din sală. Printre ei, doi bărbați în veșminte populare, veniți din Apuseni, dar și deputatul UNPR Haralambie Vochițoiu, care se mulțumește să asiste: nu licitează.

Din spatele sălii, fostul senator Marius Marinescu, care a trecut prin mai multe partide până a ajuns PRM-ist, privește impasibil desfășurarea licitației care urmează să se finalizeze cu un preț-record.

Dar să nu anticipăm.

E ora 18 a zilei de miercuri, 3 februarie, și Palatul Cesianu-Racoviță din strada Rosetti a fost transformat în galerie de artă: tablouri semnate, între alții, de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Octav Băncilă sunt expuse în sălile aproape goale – la ora asta, curioșii încă n-au venit.

În sala principală, unde au loc licitațiile, nu sunt decât câteva fete înalte, îmbrăcate în negru, care se mișcă frenetic în timp ce vorbesc la telefon și sorb rosé din pahare subțiratice.

Lângă scenă e montat un ecran pe care, mai târziu, vor apărea doar numere, corespunzătoare celor care licitează online.

În alte trei încăperi din dreapta sălii principale sunt expuse obiecte din felurite colecții: bijuterii, cafetiere și agrafe de păr din Bucureștiul interbelic, statuete, tomuri vechi de zeci de ani, fotografii alb-negru, un aparat foto cu plăci.

Pe o masă din marmură albă, o fotografie: Vadim Tudor, cu eșarfă albă, la întâlnirea din Piața San Pietro cu Papa Benedict al XVI-lea.

Fotografia face parte din colecția personală a fostului lider al PRM, iar astăzi va fi unul dintre cele 495 de obiecte pe care Casa Artmark le-a scos la licitație în numele familiei Tudor.

Din colecție fac parte, între altele, o encrieră conținând o pană de scris și o călimară, statuete care au decorat biroul lui Vadim, un glob pământesc din jad, primit în timpul unei vizite în Iran, o troiță în miniatură și alte obiecte de cult.

Pe niște rafturi improvizate, într-o altă sală, se află câteva cărți valoroase care i-au aparținut răposatului președinte al PRM: Istoria românilor de Nicolae Iorga, în 8 volume, sau un Coran în limba română, primit de la un fost ambasador al Azerbaidjanului.

Pe un perete, la loc de cinste, o depeșă cu semnătura olografă a lui Napoleon Bonaparte și două scrisori, una semnată de Victor Hugo (foto), cealaltă, de Balzac.

În sfârșit, într-o încăpere mai discretă, decorată ca o sufragerie – cu o canapea vișinie și fotolii negre, din piele – se află piesa de rezistență a colecției: „Drapel de luptă al unei legiuni a lui Avram Iancu, raritate absolută, jumătatea secolului XIX”.

Prețul de pornire stabilit de Casa Artmark este de 5.000 de euro.

Puțini dintre cei prezenți – căci, între timp, Palatul s-a aglomerat – admiră însă drapelul. Cei mai mulți au venit pentru prima licitație a serii, „Maeștri ai portretului – de la Aman la Baba”.

În jurul orei 19, ca din senin, lucrurile se animă. În sala principală, unde paletele galbene se înalță, când și când, pentru lucrări semnate de clasici, privirile sunt atrase de o apariție care nu are nicio legătură cu prețioasele uleiuri pe pânză: doi bărbați în straie populare.

După cum au intrat, par pregătiți să scoată o slană din desagă, s-o rezeme pe piept și să taie o dungă din brișcă.

Îi recunosc: până acum câteva minute, au stat în sală, în haine „civile”. Acum, i se recomandă țanțoși unui reporter: sunt moți din Apuseni, veniți să recupereze „moștenirea lui Avram Iancu”.

Atrași ca moliile de neon, jurnaliștii îi înconjoară, iar un operator aprinde beculețul roșu al camerei de filmat: printre obiecte de epocă și simandicoși care sorb vin, cu paletele așezate pe genunchi, cei doi bărbați par de pe altă planetă. Comuna Horea.

Se fălesc că au venit să recupereze drapelul, să-l ducă înapoi în Apuseni și să-l expună la ei acasă. Apoi, îngenunchează amândoi și sărută sticla sub care e păstrat steagul de luptă vechi de mai bine de 165 de ani.

Un cameraman se supără: „Băga-mi-aș! N-am prins faza! Hai, încă o dată!”. Moții se ridicaseră, dar nu-i bai: se pun din nou în genunchi. Sărută încă o dată rama cutiei – de data asta cu ochii spre camera de filmat.

„Bun, gata. E de-ajuns”, le-o taie cameramanul.

Cei doi rămân, totuși, pironiți lângă drapel, fiindcă între timp a apărut un fotograf.

Cel mai înalt dintre ei se recomandă: Corneliu Olar, fost primar al comunei Horea. Întrebăm din partea cărui partid și ne răspunde prompt: „Independent!”.

Numele lui nu stârnește mirări sau semne de întrebare. În această fază, nu pare suspect nici faptul că fostul senator Marius Marinescu – venit la licitație din partea familiei lui Vadim Tudor – îi strânge călduros mâna lui Olar.

Apoi, Marinescu și Olar stau să fie fotografiați.

Din PD în PRM

Fost senator PD în legislatura 2004-2008, apoi parlamentar PC în perioada 2008-2012, actualul peremist Marius Marinescu a fost prieten apropiat al lui Corneliu Vadim Tudor. A primit porecla „Bideu” după ce, în 2003, s-a supărat pe colegii din PD și a golit baia de la partid a cărei amenajare o plătise.

E cunoscut drept unul dintre cei mai bogați politicieni. Averea sa include o valoroasă colecție de artă.

Marius Marinescu și Corneliu Olar au fost colegi și în PD, dar și în Parlament – ambii fiind aleși în 2004 pe listele Alianței D.A..

După ședința foto, cei doi bărbați care și-au luat straie populare anunță în direct la Realitatea Tv că vor licita pentru drapelul Crăișorului. „Scopul nostru e sentimental. Ne iubim țara, să știți. La cine cumpără steagul, noi, moții, venim și muncim ca să-l plătim.”

Marinescu devine și el sentimental când luminile camerelor se aprind asupra sa:

„Astăzi putem spune că e o comemorare a marelui poet Corneliu Vadim Tudor. Familia lui Vadim se desparte foarte greu de toate aceste obiecte, fiindcă au o încărcătură sufletească foarte mare, însă are nevoie de bani pentru cheltuieli zilnice. Piesa centrală a colecției este acest drapel – un simbol al patriotismului în România. Am fost de față, în urmă cu mulți ani, când l-a primit, cu lacrimi în ochi, de la un susținător al domniei sale.”

Cerem detalii – de la cine a primit Vadim Tudor drapelul, dar fostul senator se eschivează: „V-am zis: de la un patriot. Eram de față, la Țebea, când cineva i l-a dat cadou.”

Licitația obiectelor care i-au aparținut lui Vadim Tudor începe în jurul orei 21. Depeșa semnată de Napoleon (foto) e adjudecată la prețul de pornire – 2.200 de euro, la fel ca scrisorile romancierilor Balzac și Hugo – 1.800 de euro.

Vocea comisarului de licitație Adina Matei răsună până în camera unde se află drapelul lui Avram Iancu: „Pasul următor – 2000 de euro! Cine dă mai mult? Încă 500 de euro pentru globul pământesc din jad! Pasul următor – 2.500 de euro! Adjudecat!”

Pe o masă din sălița cu drapelul se află o frapieră cu mai multe sticle de coniac și una de vin. Cei doi moți sunt serviți cu coniac.

Băutura de culoarea caramelului topit sclipește în pahare. Olar refuză să se atingă de ea, în vreme ce tovarășul său degustă încântat.

Alcoolul dezleagă limbile, iar bărbații încep să discute între ei, în prezența aceluiași Marinescu. Li se alătură un ins înalt, la vreo 60 de ani, care poartă o cămașă în carouri.

În prima parte a licitației, noul venit comentase abrupt prețurile de adjudecare: „2.500 pentru globul din jad! Păi valorează de cel puțin două ori mai mult!”

Acum, îl ia de braț pe Olar și, pe un ton conspirativ, îi spune să renunțe: „Emil Boc licitează online. E păcat, oameni buni, să vă bateți cu Boc! Tot în Ardeal ajunge steagul!”

Corneliu Olar se arată dezamăgit, dar nu renunță.

„Băi, e aici și finul lui Becali! Uite-l!”, mai zice necunoscutul insidios, după care indică spre un tip cu blugi și geacă de fâș, care ne privește din pragul ușii. Tipul confirmă, ca într-o piesă de teatru: „Da, vin din partea domnului Becali”.

E nimeni altul decât Ionuț Luțu, fostul fotbalist al Craiovei și omul de casă al „latifundiarului din Pipera”.

Moții tac pentru câteva clipe, îngândurați.

O reporteriță blondă se așază lângă Olar și îi spune, mai în glumă, mai în serios: „Dac-aveți mai puțin de 50.000 de euro, plecați acasă!”. Omul se enervează: „Măcar e atmosferă! Încă puteam veni cu furci și cu coase!”. Blonda schimbă vorba și-l întreabă dacă știe „pensiuni frumoase” în Apuseni – vrea să meargă în vacanță.

Olar știe, dar: „Dacă vii, vii să rămâi! Că, dacă pleci, pleci cu un moț mic în burtă!”. Fata râde strâmb, pe jumătate indignată, iar el mormăie mulțumit: „Așa-s moții. Răspândesc sămânță de român adevărat!”.

Discuțiile continuă, stropite de alcool și presărate cu glumițe.

„Comemorarea lui Vadim”, cum a numit-o Marinescu la început, devine un priveghi vesel, iar obiectele adunate într-o viață se împrăștie care încotro.

Paletele galbene revendică, pe rând, toată colecția. Dar fără entuziasm: cu toții știu că punctul culminant nu a sosit încă.

În jurul orei 23, bărbatul în carouri care i-a sugerat lui Olar să renunțe îl ia acum de braț și-l cheamă în sala principală: „Hai, urmează steagul!”.

Se mută cu toții în sala unde continuă să se vândă obiecte din colecția Vadim Tudor.

Lângă mine, omul de afaceri clujean Liviu Alexa, în cămașă cu dungi, vorbește la telefon: „Da, Ștefane! Nu a început încă! Îți zic eu când”. În fața lui stă senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu, iar și mai în față, aproape de scenă, cei doi moți.

În spatele sălii, un individ masiv, tuciuriu, privește încruntat spre pupitrul comisarului de licitație. În dreapta scenei, trei fete gesticulează de zor: cei pe care îi reprezintă licitează prin telefon.

Doar vocea comisarului Adinei Matei mai răsună, mecanic: „Pasul următor… adjudecat! Pasul următor… adjudecat!”.

La un moment dat, sala se cufundă în liniște. Doi tineri care poartă șorțuri gri peste cămășile albe se prezintă cu drapelul și așteaptă să fie chemați pe scenă. Nu au de așteptat prea mult, fiindcă Adina Matei anunță „momentul mult așteptat”.

„Nu am să vă vorbesc despre Avram Iancu. Toți cei care ați rămas aici până la această oră știți cine a fost, chiar prea bine. Știți, deci, că acest drapel este neprețuit.”

Chiar și așa, neprețuit, steagul are totuși un preț de pornire – 5.000 de euro.

Comisăreasa cea roșcată îl anunță, iar primul care ridică paleta galbenă este chiar Corneliu Olar. Mult prea devreme pentru victorie.

„Pasul următor”, 10.000 de euro, e depășit imediat. Olar ridică paleta și pentru suma asta, dar în scurt timp se ajunge la 20.000, iar fostul primar cedează. Pare dezamăgit.

Din spatele sălii, Marinescu privește impasibil. Îmbrăcat în negru, cu ochelarii sticlind în semiîntuneric, pare un cioclu ferchezuit.

Licitația continuă, cu Adina Matei într-o formă de zile mari.

Liviu Alexa renunță la 45.000. Se trece de 50.000 de euro, iar lupta se dă între bărbatul tuciuriu din spatele sălii și un misterios număr 3128 care licitează online.

Când se ajunge la 90.000 de euro, comisarul ridică ciocănelul. Tuciuriul zâmbește arogant. Toți ochii din sală sunt întorși către el.

„Și mă pregătesc să adjudec… sunt pe cale să adjudec… ultima strigare!”, spune Adina Matei, ca și cum ar ști că poate obține mai mult.

În același moment, pe ecranul din spatele ei apare același număr 3128, care urcă prețul la 95.000. Tuciuriul se cațără și el la 100.000.

Bărbatul cu cămașă în carouri, cel care i-a tot sfătuit pe moți să se retragă, se ridică brusc de pe scaun, merge în spatele sălii și începe să strige: „Haideți odată! Nu mai pot! Să se adjudece odată!”

În acest punct, Adina Matei face o scurtă pauză: „Noi, ca noi, dar mă gândesc la cel de acasă…”

„Cel de acasă” plusează la 105.000.

Ca și cum s-ar fi atins de neatinsul, nicio paletă galbenă nu mai mișcă. Toate zâmbetele au pierit. Resemnare. Cu o excepție – Adina Matei, care izbește ciocănelul de pupitru, triumfătoare.

„Adjudecat!”

Epilog

Joi dimineață, omul de afaceri Adrian Thiess a confirmat, pentru agenția Mediafax, că a cumpărat drapelul legiunii lui Avram Iancu, „împreună cu mai mulți prieteni”.

„Este un bun important al românilor și nu l-am cumpărat eu pentru mine, ci împreună cu mai mulți prieteni de-ai mei. I-am informat despre această idee, pentru că până la urmă dacă suntem buni români, cum credem fiecare dintre noi și sunt convins că toți suntem, trebuie să facem și noi anumite gesturi la un anumit moment. Și le-am comunicat acest lucru, le-am trimis un mesaj.

Am o listă cu aproximativ 30 de persoane importante din România, oameni de afaceri, care au capacitatea de a face un gest mai deosebit. Așa că, decât să cheltui o sumă de bani importantă pe un lucru mai puțin relevant, mai bine ești parte a ceva pentru istoria noastră.

N-am luat o secundă în considerare să cumpăr acest bun și să mi-l pun în casă (…). Urmează, evident, să-l punem la dispoziția mai multor muzee, care să-l expună în toată România, să-l vadă toată lumea.”

Originar din Sibiu, Thiess (foto) a intrat în afaceri la începutul anilor ’90, iar în 2001 a devenit consilier al fostului președinte Ion Iliescu. În 2004 a lucrat alături de Vasile Blaga în campania prezidențială a lui Traian Băsescu.

În 2008 a fost consilier al lui Sorin Oprescu în cursa pentru Primăria Bucureștiului, iar anul acesta, la începutul lunii ianuarie, a anunțat că vrea el însuși să devină prim-edil al Capitalei.

Avram Iancu și-a organizat trupele după modelul legiunilor romane. Drapelul vândut la licitația din 3 februarie – realizat din pânză, mătase și broderie din fir de argint – reprezenta steagul de luptă al uneia dintre aceste legiuni. Potrivit Casei Artmark, partea centrală a drapelului „ilustrează apelul la protecția divină, prin invocarea unor figuri ale panteonului ortodox, grupate în jurul Mântuitorului”. (Fotografie: artmark.ro)