Dezastrul de la Alunu

Roxana Garaiman

Redactor

Alunecarea de teren declanşată în urmă cu două săptămâni la cariera de cărbune Berbești Vest, județul Vâlcea, are deja o lungime de 2 kilometri și a ajuns la gospodăriile din localitatea învecinată, Alunu.

Valul de pământ înaintează câteva zeci de metri în fiecare zi şi a doborât peste 18 hectare de pădure. Trei familii au fost evacuate, iar o a patra se află în pericol iminent.

Alunecarea a pornit din buza unui excavator de la halda de lignit a Exploatării Miniere Berbești-Alunu, deținută de CET Govora, dar compania refuză să-şi asume responsabilitatea.

Am mers la Alunu să vorbim cu oamenii scoși din case de malul de pământ. Sunt mineri din tată în fiu care îşi pierd agoniseala de-o viață, strânsă cu prețul sănătății.

Angajați de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, lucrători de la Exploatarea Minieră și localnici din Alunu lucrează împreună pentru stabilizarea solului.

„Facem o comisie de anchetă și vedem”

În autocarul pe care l-am luat la Râmnicu Vâlcea, călătorii spun că nu e prima dată când oamenii din Alunu suferă de pe urma Exploatării miniere. Se vorbește despre alunecări de pământ, inundații și exproprieri ca despre un blestem care s-ar întoarce periodic asupra localităţii.

Coborâm în mijlocul necazului și prindem din urmă mai mulți oficiali care merg în spatele unui buldozer.

Îmbrăcat la cămaşă, senatorul PNL Romulus Bulacu cere detalii și pronosticuri de la tehnicieni. Într-un final, îl întâlnește în convoi pe Ilie Preda, fost director al Exploatării Miniere Berbești.

Fostul director al Exploatării (în stânga) și senatorul Bulacu (în centru), în zona afectată.

Ilie Preda îi întinde mâna distant și spune de la început că el nu se află acolo din partea companiei, ci din partea „domnului Borza” (avocatul Remus Borza, administrator judiciar al CET Govora).

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Nu se simte răspunzător pentru ce se întâmplă la Alunu, deoarece pe el l-au „îndepărtat de la conducere, fără să le pese ce se alege de companie”.

Senatorul Bulacu trece peste lamentările lui Preda și îl întreabă despre despăgubiri: „Ce s-a întâmplat s-a întâmplat, dar în final, oamenii contează”.

„Nu știm cine e de vină. Facem o comisie de anchetă și vedem ce rezultă de acolo, nu ne putem pronunța așa”, îl repede Preda.

„Da, da, sigur, cum să nu…”, îl îngână Bulacu, apoi își vede de ale lui.

Pământul a umplut o vale

Înaintăm prin lăstăriș şi peisajul se întunecă. În jurul nostru, rădăcinile copacilor trosnesc de parcă ar fi călcate de un uriaș.

În față ne apare un șantier unde buldozerul care ne-a însoțit se pierde printre alte utilaje.

Până acum câteva zile, aici a fost o vale adâncă de 100 de metri. Acum, pământul proaspăt, umflat ca aluatul dospit, este frământat de buldozere.

Mai bine de 100 de bărbați și femei, în haine de casă sau în salopete, cară grinzi, fiare și ţigle pe valurile de pământ.

Îngrijite şi văruite, casele s-au rupt ca niște cutii de carton după ce pământul a început să se miște sub ele.

Familiile care locuiau aici abia au avut timp să-şi ducă la adăpost mobila şi hainele. Acum adună resturile: lemne de foc și peticeli pentru gospodărie.

Câțiva localnici se uită cu milă la o casă muncită de un excavator.

Ileana, o copilă blondă, cu aparat auditiv, nu poate să privească. Își mută privirea mai la vale, spre o casă întreagă şi frumoasă, alături de care cresc, aliniate, zarzavaturi. Şi aceea urmează să fie evacuată.

Este casa ei.

Familiile evacuate nu știu dacă vor primi despăgubiri

Îngrijorați că vor rămâne pe drumuri, părinţii şi bunicii Ilenei drăcuie întruna. Sunt furioşi pentru modul în care s-a făcut evaluarea bunurilor din gospodărie. Acuză compania minieră că nu-și asumă responsabilitatea pentru valul de pământ care le acoperă munca de-o viaţă.

Sunt și ei mineri din tată în fiu, știu cu ce se mănâncă meseria, așa că nu-i poate convinge nimeni că de vină sunt „ploile”, cum le-a spus conducerea Exploatării.

„Fir-ar a dracului de viață! Să mai trăiești în țara asta dacă asta e viață… M-au luat cu escortă să plec de aici. Într-o noapte am dormit la noru-mea, în altă seară, mai jos, aici.

Acum două zile a fost mai multă lume de la prefectură și a promis că în două ore vine să evalueze.

A venit și preotul comunei la noi: «Nea Costele, nea Viorele, hai să ne apucăm de inventariere și de demolat, că vine comitet de evaluare acuma».

Până la urmă, de la primărie a venit doar cu un dosar de inventariere. Am pus cuptoarele, țuica, fântânile…”, povestește Ilie Mărculescu (foto), în vârstă de 66 de ani.

A fost fochist la mină până în urmă cu 15 ani, când s-a îmbolnăvit de plămâni și s-a pensionat.

Bolile profesionale sunt o obişnuinţă în Alunu. „Este praful de la cărbune pe care noi îl înghițim aici, este multă poluare”, explică fiul lui Ilie Mărculescu, Costel, și el miner.

În vorbă intră și Marcela Mărculescu (foto), soţia lui Costel, care este furioasă pe conducerea Exploatării. Pământul lor e folosit de companie fără să le ofere vreun beneficiu, în noiembrie 2016 a fost concediată, iar acum rămâne și fără casă.

„Am pământ în uzufruct și tot m-au dat afară. Nu mi-au mai dat nimic pe el ultima dată, și mama mi-a zis să nu mai cer plata, că măcar să-mi păstrez serviciul. N-au mai avut nevoie de pământ și l-au lăsat, e răscolit tot, e inutilizabil.

Am și fata cu probleme, are hipoacuzie. Am dat 44 de milioane de lei pe aparat auditiv, pentru că altfel nu poate vorbi, nu poate merge la școală. Pentru că s-a îmbolnăvit și de ulcer duodenal, acum iau bani de la primărie pentru asistență socială, însă doar până când se însănătoșește. M-am îmbolnăvit și eu, nu vreau să mai aud de firmă”, spune Marcela Mărculescu.

Compania ar fi încărcat steril peste o haldă mai veche

Costel Mărculescu, soțul Marcelei, lucrează încă la carieră. Spune că ştie neregulile pe care Exploatarea Minieră le face de ani de zile.

Totul ar fi pornit de la un „boier”, căruia sătenii îi spun Rațiu. După ce haldele de steril de la cariera Berbești Vest au topit 3 hectare din moștenirea sa, Raţiu ar fi făcut scandal în presă, să fie despăgubit.

Conducerea Exploatării Miniere Berbeşti-Alunu a refuzat şi a preferat să mute excavatorul într-un loc nesigur, pe o fostă haldă din anii ’80.

Pe acea haldă, sterilul ar fi fost încărcat de sus în jos, ca să evite despăgubirea oamenilor care aveau terenuri în zonă. Dar orice miner debutant știe că încărcarea trebuie să fie făcută de jos în sus, altfel dealul o ia la vale.

„Unui măgar îi pui un sac, îi pui doi, dar când îi pui și al șaselea sac, nu mai duce măgarul. Așa și cu malul ăla. Până nu bagi în pușcărie conducerea asta, nu rezolvi nimic.”

Primarul comunei Alunu, Cristian Birăruţ, confirmă povestea cu boierul Rațiu și faptul că, după ce au fost nevoiți să plece de pe pământurile acestuia, minerii s-au mutat pe o fostă haldă.

„Tocmai din cauza asta s-a produs alunecarea. Ei trebuiau să haldeze în punctul Ciocane și tocmai pentru că au haldat așa, de sus în jos, și nu de jos în sus, au amânat oamenii de la despăgubiri. Apoi s-au mutat mai la vale cu excavatorul.

Prin ’82-’83, Miniera a depozitat aici pământ, apoi a plantat pădurea de salcâm de 18 hectare pe care a dat-o Primăriei.

Acum opt zile, s-a făcut presiune mare și a plecat la vale halda de steril. A afectat tot, a scos pădurea, plus pădurile mai vechi ale oamenilor”, explică primarul Cristian Birăruţ, care în tinerețe a fost șofer la Exploatarea Minieră.

Primarul Cristian Birăruţ (în dreapta) discută cu localnici evacuați.

Acum, alunecarea de pământ este uriașă; are o lungime de 2 kilometri și vreo 200 de metri lăţime. Înaintează în fiecare zi cu zeci de metri, iar până la drumul județean nu mai are de trecut decât o vale.

„Prefectura împreună cu cei de la CET Govora au hotărât să se facă un dren aici și să se bage niște macadam, poate reușim să facem un baraj, ca să salvăm drumul”, mai spune primarul.

Leapșa cu despăgubirile

Primarul Birăruţ tot promite că, într-un final, cineva îi va despăgubi pe oamenii evacuaţi: fie compania minieră, fie statul.

Până acum însă, conducerea CET Govora, de care aparţine Exploatarea, și-a exprimat dorința ca despăgubirile să fie plătite de Primăria Alunu.

„Această haldă de steril a fost construită în 1983, în afara ariei de exploatare minieră, conform proiectelor de la vremea respectivă.

De-a lungul timpului, halda a suferit modificări din cauza precipitaţiilor, în 1997 fiind cea mai grav afectată zonă şi în anul 2003. Din anul 2004 până în 2008 s-a făcut împădurire pe 10 hectare, s-a predat această suprafaţă de teren în 2008 Primăriei Alunu, cu termen de garanţie 4 ani. A ieşit din garanţie în 2012.

Această haldă de steril aparţine astăzi, în mare parte, Primăriei Alunu şi a fost afectată atât Primăria Alunu, cât şi Exploatarea Minieră Alunu. Specialiştii vor face evaluarea privind cauzele şi modul în care se vor despăgubi atât familiile afectate, cât şi ceilalţi păgubiţi”, a declarat, pentru Gazeta vâlceană, Ştefan Prală, administrator special la CET Govora.

Deoarece primarul din Alunu susține că nu are nici responsabilitatea, nici banii pentru a despăgubi familiile evacuate, este aşteptată intervenţia fie a Consiliului Județean Vâlcea, în subordinea căreia se află CET Govora, fie chiar a Guvernului.

Și întreprinderea a luat-o la vale

La Berbești-Alunu lucrează peste 1.000 de oameni. Așa cum s-a întâmplat cu toată industria de minerit din România, și această Exploatare a avut probleme grave în ultimii ani.

Risca să fie închisă pentru totdeauna în 2015, dar autoritățile au găsit o soluție temporară: Exploatarea a trecut de la Complexul Energetic Oltenia în administrarea CET Govora, în contul unei datorii de 200 de milioane de euro.

Înainte de această mutare, Departamentul pentru Energie din cadrul Guvernului a întocmit un raport care descria dezastrul de la Berbești și recomanda îmbunătățiri. Acestea nu au fost aplicate până acum.

Potrivit acestui raport, citat de Gorjeanul, „Berbeşti-Alunu se confruntă, în principal, cu trei factori majori care au contribuit la declinul producţiei de la aceste cariere, din ultima perioadă:

În perioada mai-decembrie 2016, CET Govora s-a aflat în insolvență.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€