De ce simplitatea face viața mai frumoasă

Alex Enăşescu

Redactor

Crăciunul ar trebui să fie un prilej de răgaz și reflecție, dar frenezia căutării de cadouri face ca zilele ce-i sunt premergătoare să devină o corvoadă.

Nu e de mirare că, în Occident, tot mai multe familii renunță la tradiția cadourilor de Crăciun, preferând să cheltuie mai puțini bani și să petreacă mai mult timp împreună de sărbători.

Oamenii care s-au săturat de stresul și alergătura cumpărăturilor aleg să facă daruri simbolice persoanelor apropiate sau să doneze banii pe care i-ar fi cheltuit pe cadouri.

Acesta este doar unul dintre efectele unei mișcări de rezistență mai ample împotriva consumerismului care ține în mișcare economiile moderne și care ne face viețile tot mai grăbite și mai superficiale.

Michael Norton, un profesor la Harvard Business School care a studiat legătura dintre bani și fericire, spune că oamenii își pun două întrebări pentru a afla dacă sunt mulțumiți de un anumit aspect al vieții lor:

Dar majoritatea lucrurilor care contează în viață sunt greu de măsurat, așa că avem tendința să comparăm acele lucruri ce pot fi măsurate: salariile, hainele, telefoanele, mașinile, casele.

Astfel de comparații ne lasă mereu nesatisfăcuți, căci în fiecare an apar modele mai noi și mai bune, iar noi suntem tot nemulțumiți cu ceea ce avem.

Alternativa la această vânare de vânt este redescoperirea simplității ca virtute.

Începând cu Platon, filosofii antici au încercat să-și convingă semenii că viața bine trăită este una simplă, frugală, ferită de excesele și extravaganțele care sunt asociate cu bogăția.

În sens mai larg, frugalitatea nu se referă doar la administrarea mai chibzuită a banilor, ci și la detașarea de materialism, apropierea de natură și aprecierea plăcerilor simple ale vieții.

Deși aceste lucruri nu sunt în sine o garanție a vieții bine trăite, ele tind să îi facă pe oameni mai buni și mai împăcați cu ei înșiși.

Cumpătarea, prudența și stăpânirea de sine care sunt necesare pentru a te încadra într-un buget sunt virtuți care întăresc caracterul, în timp ce disponibilitatea de a cheltui mai mult decât îți permiți și de a te îndatora reflectă o anumită slăbiciune morală.

Iar dacă virtutea este într-adevăr aliniată cu fericirea, așa cum ne învață filosofii, atunci simplitatea și frugalitatea conduc către un sentiment profund de împlinire, în timp ce luxul și opulența sunt semne ale unei vieți superficiale.

Conceptul de „frugalitate” s-a transformat de-a lungul timpului, fiind asimilat astăzi de către propovăduitorii minimalismului, dar idealul unei vieți simple devine mai atrăgător pe măsură ce lumea în care trăim devine mai complicată.

Profesorul de filosofie Emrys Westacott, care a scris o carte despre istoria intelectuală a frugalității, crede că viața simplă nu este doar frumoasă, ci și necesară, ținând cont de presiunile economice tot mai intense asupra ecosistemului fragil al planetei.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.