De ce e atât de cald toamna aceasta? „E diferența de câteva grade între a avea și a nu avea febră”

E început de noiembrie și în București sunt în jur de 20°C. Luna septembrie a acestui an a fost, la nivel global, cea mai călduroasă primă lună de toamnă, începând cu 1940. Iar în octombrie, în multe localități din țară, inclusiv la București, s-au înregistrat temperaturi de peste 30°C. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Ce vedem acum este un eveniment deosebit la nivel global”, spune Bogdan Antonescu, climatolog și cercetător la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului. „Temperaturile medii pentru România sunt în creștere din cauza schimbărilor climatice. Temperatura a crescut cu 1,2°C la nivel global, dar creșterea pentru Europa este mai ridicată și atunci apare și tendința de a avea de la un an la altul temperaturi din ce în ce mai mari și în România”, spune acesta. 

Deși valoarea de 1,2°C poate părea mică, aceasta are consecințe mari asupra echilibrului sistemului climatic. „E diferența de câteva grade între a avea și a nu avea febră”, explică climatologul.

Încălzirea globală, ca rezultat al creșterii temperaturilor, poate avea ca efect topirea ghețarilor, fenomen care duce la creșterea nivelului mării sau schimbarea curenților oceanici. „Dacă ai încălzire globală, valurile de căldură devin mai frecvente, iar atunci crește mortalitatea din cauza căldurii. Dacă ai schimbări climatice, poți să perturbi regimul precipitațiilor și atunci în anumite regiuni ai mai puține precipitații ceea ce înseamnă secetă, adică impact asupra agriculturii”, spune Bogdan Antonescu. 

Reporter: Este început de noiembrie, iar temperatura medie în România este de 20°C. De ce există aceste temperaturi? 

Bogdan Antonescu: Sunt consecințe ale schimbărilor climatice. Temperaturile astea record sunt o combinație în principal de doi factori. Pe de o parte variabilitatea naturală – există condiții în anumite perioade astfel încât să avem temperaturi ridicate în mod natural, dar peste care se adaugă și ceea ce numim semnalul schimbărilor climatice. Asta înseamnă că dacă crește temperatura media globală cu 1,2°C –  cât avem până în prezent – comparativ cu perioada preindustrială 1850 – 1900, atunci crește probabilitatea să ai record de temperatură.

Practic, tot ce înseamnă distribuție normală climatologică într-o anumită regiune este deplasată către valorile mai mari și atunci crește probabilitatea să avem record de temperatură pentru anumite luni. 

Ce efect vor avea aceste temperaturi asupra oamenilor?

Perioadele de toamnă nu au un efect mare asupra sănătății, dar ar putea avea dacă există tranziții bruște: o perioadă cu temperaturi de 22°C și apoi brusc o perioadă cu temperaturi foarte scăzute. E posibil să existe efecte asupra plantelor, pentru că ai temperaturi cu care plantele sunt obișnuite în perioadele de început de toamnă sau de sfârșit de vară și nu de sfârșit de toamnă.

Cum au evoluat temperaturile în ultimii 10 ani în România?

Sunt în creștere, exact ca și tendințele la nivel global. E o tendință de creștere care se va păstra și în continuare. Chiar dacă, de exemplu, mergem la cauzele schimbării climatice și reducem emisiile de dioxid de carbon, deja ce este emis în atmosferă contribuie la o încălzire pe termen lung. Să zicem că de mâine nu mai emitem deloc dioxid de carbon, tot ce există în atmosferă va contribui la o creștere în următorii ani la temperaturile medii globale. Ideal ar fi să nu fie o creștere accelerată, care să depășească 1,5°C. 

Care sunt scenariile pentru următorii 10 ani? 

În următorii 10 ani vom avea mai multe valuri de căldură decât în prezent, dar care or să fie și mai intense și cu o durată mai lungă decât în prezent. Este o tendință foarte clară, nu numai pentru România, dar și la nivel global. Sunt mai multe scenarii, care indică, de exemplu, că regiunea de sud a României s-ar putea să aibă mai puține precipitații, iar regiunea de nord să fie caracterizată de mai multe precipitații decât în prezent.

Asta nu înseamnă că în sud nu o să mai fie precipitații deloc, dar atunci când o să apară o furtună, de exemplu, ar putea să producă multe precipitații pe termen scurt. În următorii ani, probabil o să asistăm la mai multe furtuni cu grindină în zona de nord-est a României și acolo or să apară și mai multe furtuni cu vânt intens.

Tot ce spun acum nu înseamnă că nu o să mai avem furtuni în alte regiuni ale României, doar că în zona de nord-est s-ar putea să fie mai frecvente. Cam asta e imaginea: mai multe valuri de căldură, mai multe regiuni cu o schimbare în distribuția regiunilor cu furtuni și în regimul precipitațiilor.

Cum va fi iarna acestui an?

E greu de spus, pentru că perioada de încălzire din septembrie a afectat toate scenariile. Probabil că o să fie asemănătoare cu ce s-a întâmplat în ultimii ani. Mai puține ninsori, mai puține viscole în decembrie – ianuarie și cumva să apară perioade de iarnă în lunile februarie și martie, cum au mai fost în anii trecuți. 

Care a fost diferența de temperatură din septembrie 2023 față de anul trecut?

Septembrie 2023 a fost cu aproape un grad mai mare decât orice septembrie din 1940. Nu a mai fost o valoare așa de mare fie negativă, fie pozitivă. Este o abatere față de media pentru luna septembrie în intervalul 1991 – 2020. Recordul anterior din 2019 a fost de aproape 0,4°C, deci aproape de jumătate. Nu se întâmplă peste tot, nu este peste tot o creștere de 1,2°C.

În anumite regiuni poate să fie de 2 – 3°C și în alte regiuni poate să nu fie deloc. Nu e un lucru uniform. Emisfera nordică se încălzește mult mai rapid decât se încălzește emisfera sudică. Încălzirea cea mai mare e în regiunea arctică și acolo, dacă este peste 2°C, atunci se topește gheața din zona respectivă, ceea ce atrage o mulțime de consecințe la nivel global.

Despre ce fel de consecințe este vorba?

Dacă topești gheața din Groenlanda, poți să crești nivelul marii, poți să aduci apă proaspătă în zonele de ocean, ceea ce înseamnă că schimbi curenții oceanici. Odată ce ai o zonă care înainte a fost acoperită de gheață, pământul de dedesubt absoarbe mai multă radiație de la Soare decât gheața, care tinde să o reflecte. 

Cum va arăta problema apei în România în următorii 10 ani?

O să fie o problemă destul de mare, pentru că în prezent facem risipă de apă și s-ar putea ca în anumite regiuni să avem probleme cu lipsa precipitațiilor, perioade de secetă și atunci o să trebuiască să ne gândim mai serios la cum utilizăm apa. Avem o problemă în privința rezervelor de apă care erau sub formă de zăpadă.

Dacă ai o iarnă în care ai ninsoare abundentă, care se acumulează, atunci când vine primăvara, zăpada respectivă reprezintă o sursă de apă care a început să dispară din cauza încălzirii globale. Schimbările climatice nu înseamnă că nu o să mai avem vreme de iarnă deloc sau că nu o să mai ningă deloc ori că nu o să mai avem viscole. Scade probabilitatea să avem astfel de evenimente și e posibil să crească probabilitatea ca atunci când o să avem vreme de iarnă ea să fie cu o intensitate mai mare decât în prezent, dar pe o durată mai mică.

Lavinia Niță are 21 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest articol în cadrul unui internship la PressOne.