De ce banii nu aduc fericirea în carieră

Alex Enăşescu

Redactor

Clayton Christensen e unul dintre cei mai înțelepți autori de business, fiind părintele conceptului de „inovație disruptivă”.

În urmă cu câțiva ani, Christensen a scris o carte în care prezintă teorii legate de reușita în carieră și în viața de familie. Toate merită citite cu atenție, însă una dintre ele mi se pare cu adevărat edificatoare, pentru că explică multe dintre frustrările noastre legate de locul de muncă.

Majoritatea oamenilor, fie că sunt angajați sau șefi, iau de bună ideea că banii sunt cea mai bună metodă de a motiva pe cineva. Cu cât omul e mai bine plătit, cu atât își va face treaba mai bine − asta e o prejudecată larg răspândită.

Însă această idee este invalidată de nenumărate excepții, de la directori executivi care au rezultate sub așteptări în ciuda veniturilor uriașe până la oengiști care lucrează pe salarii de nimic, dar își fac datoria cu simț de răspundere.

Christensen apelează la teoria unui psiholog pe nume Frederick Herzberg, care a descoperit că nu banii îi motivează pe oameni să dea un randament mai bun. Herzberg spune că gradul de satisfacție profesională nu este reprezentat printr-o scară care variază de la nemulțumire până la mulțumire.

Satisfacția și insatisfacția sunt axe separate, influențate de factori diferiți. Insatisfacția ține de așa-numiții factori de igienă: salariul, condițiile de muncă, politicile companiei, relațiile cu colegii și cu șefii.

Nerealizarea factorilor de igienă îi face pe oameni să fie nemulțumiți în munca lor, însă rezolvarea problemelor de igienă nu duce automat la îndrăgirea unei anumite slujbe. Astfel, factorii de igienă sunt condiția necesară, nu și suficientă, pentru a fi împlinit la serviciu.

Criteriile care îi fac pe oameni să-și iubească jobul sunt factorii de motivare, care apar atunci când munca în sine este interesantă și provocatoare, angajatul este responsabil pentru rezultate și meritele îi sunt recunoscute.

„Teoria motivației sugerează că trebuie să vă puneți niște întrebări mult diferite decât cele pe care suntem obișnuiți să ni le punem cei mai mulți dintre noi. Munca aceasta are vreo semnificație pentru mine? Serviciul acesta îmi va da șansa să mă dezvolt? Voi putea învăța lucruri noi? Voi avea posibilitatea să mă bucur de recunoaștere și realizare? Mi se va acorda vreo responsabilitate? Acestea sunt lucrurile care vă vor motiva cu adevărat”.

Christensen scrie că teoria motivației este esențială pentru a evita alegerile greșite. Cel care își construiește cariera pe baza factorilor de igienă, făcând din câștigul financiar cea mai mare prioritate, are toate șansele să se simtă neîmplinit chiar dacă va obține ceea ce și-a dorit.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„Există o zicală veche: găsește-ți o slujbă care să-ți placă și n-o să ai nevoie să muncești nicio zi în viața ta. Oamenii care adoră realmente ceea ce fac și care consideră că munca lor are însemnătate se bucură de un avantaj clar, atunci când vin la serviciu în fiecare zi. Ei pun la bătaie tot ce au mai bun în a-și face munca cum trebuie, iar acest lucru îi face să fie buni în munca lor”.

*

Citatele sunt extrase din cartea lui Clayton Christensen, apărută la editura Publica sub titlul „Cum îți vei măsura viața?”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€