Dan Puric a susţinut o conferinţă la Cluj joi, 24 noiembrie. Foto: Raul Ștef

Dan Puric a susţinut o conferinţă la Cluj joi, 24 noiembrie. Foto: Raul Ștef
26/11/2016
Dan Puric şi "direcţia greşită"
„Dăruiește sufletului ce-i al sufletului și vino la o nouă ediție extraordinară a Berăria Culturală pentru a-l întâlni pe marele actor și teolog Dan Puric”.
Așa a sunat anunțul organizatorilor înaintea conferinței pe care Puric a susținut-o la Cluj joi seară. Sub titlul „Glăsuind în neguri”, evenimentul a avut loc la cinematograful „Florin Piersic”, iar un bilet a costat 30 de lei.
În deschidere, amfitrionul a anunțat că Puric a ajuns cu singurul avion venit de la București care reușise să aterizeze la Cluj în ziua respectivă, în ciuda condițiilor meteorologice. În schimb, transportul cu ultima carte a lui Puric, Să fii român, încredințat unei firme de curierat, nu ajunsese în timp util în Ardeal, din cauza unei pene de cauciuc.
La spectacol au asistat în jur de 700 de oameni. L-au întâmpinat pe Dan Puric cu aplauze furtunoase. Actorul s-a salutat cu ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, cu fostul primar Gheorghe Funar, dar și cu Oana Boc, soția actualului edil.
Înainte de a scruta negurile, în căutarea unor repere de spiritualitate românească, Puric a asistat la reprezentația unei trupe de dans contemporan din Cluj, Kid A, formată din liceeni şi absolvenți ai Liceului de Coregrafie. În 2015, trupa Kid A a ajuns în finală la „Românii au talent”.
După ce i-a urmărit pe puștii de la Kid A, Puric a urcat pe scenă, unde a primit un trandafir galben și un răvaș de la Florin Piersic. Actorul nu putuse să vină la conferință, deși ar fi dorit, dar simpla lui aducere în discuție ne-a făcut să înțelegem că va urma un discurs neîntrerupt.
Și, într-adevăr, Puric a vorbit fix o oră și 58 de minute.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Surprinzător, a început cu puștii de la Kid A. Aceștia rămăseseră captivi în culise. La cinematograful „Florin Piersic” nu există ieșire prin spatele sau prin laterala scenei. Ca să poți pleca, trebuie să traversezi toată sala.
Puric nu i-a menajat deloc. Le-a recomandat un fel de terapie cu taragotul lui Dumitru Fărcaș și călușari.
„Puștii ăștia frumoși care și-au rupt mușchii pe aici, de or mai fi prin culise… Au niște calități fantastice… De regulă, ce se învață la noi se învață de pe video, de pe YouTube, de pe astea, nu prea au coregrafi care să-i…
Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră
Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.
Băița Plai, o gură de iad
O mână de oameni au rămas să trăiască pe locul fostei exploatări de uraniu
Bun, o dexteritate extraordinară, elemente de dans contemporan, dar e plin Occidentul de așa ceva. Mie, personal, nu-mi place (n.r. – râsete răzlețe din sală).
Că n-are suflet. Dar copiii de aici au suflet, numai că s-au orientat greșit (n.r. – sala e deja în delir). Știți ce aș face eu mâine cu ei? L-aș chema pe Fărcașu să le cânte (n.r. – spectatorii aplaudă).
Știți de ce? Este o rezonanță acolo de civilizație de mii de ani. Și atunci corpul, pentru prima oară – ce ați văzut aici e gimnastică – a devenit dramatic. Dansul era… (n.r. – bate cu piciorul un ritm). Vedeți? E călușul. Suge pământul. Este o spiritualitate.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Dar ei au calități, numai că trebuie puși… Să le zici așa – «Băi, irlandezii au 10 variațiuni la pașii ăia, rușii – 600, românii, mii».
Mi-a zis Zamfir: «Dane, cunosc 3.000 de piese românești pe dinafară, asta înseamnă 0,00001% din folclorul românesc». Când intri în contact cu vibrația sunetului românesc, îl trăiești altfel. Pentru asta, trebuie să te schimbi, cum să zic…
Ei nu mai trebuie să fie în demers de sincronizare…Vedeți, Bogdan Petriceicu-Hasdeu spunea că, așa cum este originalitatea pentru un om, așa este naționalismul pentru un popor.
Trupe de dans contemporan vedeți dincolo cu miile. Dar să iei ritmurile românești și să le traduci, nu neapărat în dansuri populare, ci în mișcare, atunci ești unic. Eu le-aș zice lor: «Fiți români!» Să-și asume bogăția spirituală!”
Apoi, Puric a trecut la citate din Maiakovski, Joseph de Maistre, Eliade, I.C. Brătianu, și a discutat despre „ultimele atacuri asupra fibrei românești”.
După vreo 15 minute, dansatorii au început să dea semne de nerăbdare. Unul dintre ei i-a făcut semne disperate organizatorului, cerând încuviințare să plece. A primit-o la minutul 29 din discursul lui Puric.
Astfel, cei opt tineri au ieșit din nou pe scenă și au coborât în sală căutând ieșirea.
Puric i-a reperat.
– Am crezut că ați venit să mă luați. Băi, voi ați auzit ce-am zis de voi?
– Direcția greșită…, a răspuns liderul trupei, nu foarte convins.
– Bravo, ați înțeles tot… Să nu uitați că aveți talent, asta-i cel mai important. Și puneți-vă inteligența și sufletul, puneți puțin inima pe solul ăsta, să vedeți ce bogății.
Și vă mai dau ceva. Când au venit ăia, Emerson, Lake & Palmer, pe aici, prin București, și-au băgat în album toate ritmurile din Maramureș. Când am fost în Germania, am găsit cel mai mare clarinetist din lume. Era evreu basarabean. I-am zis că 80% din motive sunt românești. Știți ce mi-a răspuns? V-am furat tot, până și mămăliga.
Atenție la ritmurile românești. Poți să te duci dincolo oricând, n-am zis să stai în zona asta. Dar o să vezi cu ce încărcătură spirituală uriașă vei ieși. Și du-te și spre pașii populari. Ai să vezi o chestie extraordinară. Când le vei combina cu ceea ce faci extraordinar o să-ți faci stilul.
Tinerii au luat-o la picior, Puric și-a continuat cuvântarea. Spicuim.
„Pe la 1906, Majestatea Sa Carol I a vorbit că esențiale într-un popor sunt caracterele. Când a inaugurat Universitatea, profesorii, rectorii au zis: «Majestate, vă vom pregăti specialiști». Apropo de tehnocrați. Și el a zis – «Nu am nevoie de specialiști, am nevoie de caractere». Caracterele prezintă puterea sufletească a unui neam, iar puterea sufletească a unui neam este arma invincibilă.”
*
„Cineva, superficial, ar fi spus că băiatul ăsta invitat în fața dumneavoastră are un discurs anti-european. Noi, în 1989, am ieșit din grădina zoologică și am fugit înnebuniți încolo. Eram sătui de retardare istorică. Dar, dintr-odată, după 20 de ani, găsești o Europă care vrea să se sinucidă, reflexe suicidale. Care-și distruge tradițiile, credința, valorile culturale.
Uitați-vă ce dezastru e-n Europa acum cu germanii, francezii, care ies la demonstrații de mii, zeci de mii și sute de mii. Nu-și mai găsesc propriile lor valori. Vi se pare normal să iasă mii, zeci de mii de germani pe stradă să zică «Încetați cu educația de tip… cu transexualii, că ne nenorociți copiii!»?
Vi se pare normal ca tineretul Partidului Liberal din Suedia să ceară legiferarea pedofiliei? Valorile tradiționale sunt distruse și e un paradox. În țara asta mică, amărâtă, valorile se păstrează.”
„Nu zice nimeni să-ți pui tricolorul pe piept. Dar igiena sufletească a oricărui popor este să-și apere identitatea. Un președinte de stat african le-a zis ălora de la ONU în față: «În numele civilizației, ne-ați luat aurul, diamantele, pădurile, dar mai sunt niște granițe pe care nu le puteți trece, granițele invizibile». România trebuie să-și apere granițele invizibile, felul ei de a fi.
Să-ți fie rușine că ești român sau creștin, să te aducă până la limita asta? Rostul meu, pe ceața asta și pe negura asta, a fost să vă mărturisesc o stare în care se află omenirea în general, și România în special. Cât am putut eu… Să știți că lupta cea mai mare se duce aici, pentru că aici e credința firească, bine plasată.”
*
„În cinci ani de zile, teatrul românesc a căzut fantastic, numai patologii, numai lucruri îngrozitoare. Literatura e la pământ, cinematografia românească premiată dincolo vorbește numai despre avorturi și curve, tare patologice.
Dom’le, da nu găsești lucruri de sensibilitate, de vocație, care pot aduna în jurul tău acea afinitate cu celălalt? Tu, ca tânăr creator, n-ai văzut în poporul tău decât asta? E o amenințare, cum ar spune părintele Stăniloae, a arhitecturii noastre sufletești, a structurii noastre sufletești.”
Puric a încheiat în „forță” numindu-l pe Lucian Boia „istoricul cu nume de condiment”.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this