Foto: Pixabay
15/11/2017
"Dacă nu avem ceva în viața noastră, încercăm să acoperim acel gol prin muncă"
36% dintre români muncesc și în concediu, iar 8 din 10 își citesc e-mailurile de serviciu și în vacanță, potrivit unui studiu eJobs publicat în vara acestui an.
Am vorbit cu psihologul Gabriela Minescu despre impactul pe care comportamentul de tip workaholic îl are asupra relațiilor personale.
„Există relații unde cei doi stau foarte mult la birou, dar inserează în program un soi de ritual”
– Când afectează dependența de muncă relația de cuplu?
– Sunt două tipuri de situații.
Una este retragerea în muncă a celor care nu se simt bine în relație, și atunci se refugiază în muncă.
În a doua situație sunt cei carieriști, care valorizează foarte tare latura asta a vieții lor, și atunci își neglijează fie relațiile, fie familiile.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Apare o altă poveste acolo.
– Vorbiți-ne puțin despre cea de-a doua categorie. Când ar trebui ca o persoană să își facă griji cu privire la timpul petrecut de partenerul său la muncă?
– Ar trebui să ia în considerare mai multe elemente: cât de mult comunică, timpul efectiv petrecut împreună, timpul liber al fiecăruia dintre ei.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.
Ar putea să privească și înspre zona intimă − câtă intimitate mai au, dacă au obiective comune. Este o mică evaluare care trebuie făcută într-o relație.
Există relații unde cei doi stau foarte mult la birou, adică au meserii care presupun statul până târziu la lucru – stomatologii și psihologii, de exemplu –, dar, cu toate astea, reușesc să își mențină relația pentru că inserează în programul lor săptămânal un soi de ritual. Fac niște lucruri care îi includ pe amândoi și care le fac plăcere amândurora.
Există și cupluri în care ambii își încheie programul mai devreme, dar nu au un program comun sau preocupări asemănătoare.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
– Ce ne puteți spune despre cazurile în care partenerul unui workaholic suferă sau se simte neglijat? Ce ar trebui să se schimbe în relație?
– Acolo are legătură cu nevoia de timp petrecut împreună și cu nevoile de atenție și de afectivitate ale fiecăruia. Pe undeva e normal ca aceia care sunt mai puțin ocupați să se simtă neglijați, dar nu este neapărat o generalizare în cadrul relațiilor.
„Un cuplu reprezintă două sisteme diferite ajunse împreună”
– Care sunt efectele negative ale dependenței de muncă asupra relațiilor de cuplu?
– Gândiți-vă așa: un cuplu reprezintă două sisteme diferite ajunse împreună. Când zic sisteme diferite, zic: de la valori la concepția despre viață, modul în care au fost educați, stima de sine. Foarte multe elemente de acest fel ajung împreună.
Ei bine, aceste diferențe dintre sisteme nu sunt atât de importante la începutul relației, dar, de la un punct încolo, încep să se vadă.
Când, după doi-trei ani de relație, doi oameni care au ales să rămână împreună realizează că pe unul îl interesează mai mult succesul de la muncă, și își ia validarea strict de acolo, iar restul lucrurilor îl interesează prea puțin, iar celălalt își dorește un partener prezent, care să îi ofere o validare în relație, nu prin muncă, atunci pot să apară rupturi.
Depinde cât de diferiți sunt cei doi și, repet, cât de diferite sunt cele două sisteme din care provin, care sunt concepțiile lor de viață, despre muncă, despre relație.
– În general, ce ne puteți spune despre dependența de muncă?
– Eu nu o văd ca pe o adicție, o văd ca pe un comportament compensator, de cele mai multe ori. Sunt oameni care nu știu să facă altfel, de cele mai multe ori. Nu pot spune despre ei că sunt suficient de buni decât aruncându-se în muncă, obținând rezultate de acolo.
– Deci, nu considerați că este propriu-zis o dependență?
– Nu aș pune un diagnostic. Poate sunt niște nevoi în spate: unele sunt financiare, altele sunt de altă natură.
Dacă nu avem ceva în viața noastră, încercăm să acoperim acel gol prin muncă.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this