Cum să trăiești mult și bine

Alex Enăşescu

Redactor

Antreprenorii din Silicon Valley, pentru care moartea e doar una dintre problemele ce trebuie rezolvate, au început să caute soluții pentru prelungirea vieții. De la transfuzii de plasmă de la adolescenți până la încărcarea minții în cloud, aceste cercetări se află încă în faza experimentală.

Și, cât timp acești cercetători nu vin cu o soluție viabilă (elixirul nemuririi? ? ), cea mai prudentă atitudine este să trăim în așa fel încât să evităm o moarte prematură.

John Henning Schumann, un doctor care conduce Universitatea Oklahoma din Tulsa, spune că modalitatea în care poate fi prevenită moartea prematură nu este un mister.

Există destule studii epidemiologice pentru a ști ce trebuie să facem și ce nu, dar sfaturile sunt atât de banale, încât e ușor să le ignorăm.

Dacă vrei să nu mori înainte de vreme, atunci trebuie să dormi suficient, să faci mișcare de-a lungul zilei, să mănânci sănătos, să ai o viață socială și să reflectezi din când în când la acele lucruri pentru care ești recunoscător.

Un alt studiu, publicat recent de Școala de Sănătate publică de la Harvard, arată că longevitatea depinde de cinci obiceiuri esențiale.

Pe lângă un regim sănătos și cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi, este important să rămâi în limitele de greutate sănătoase, să nu bei prea mult alcool și să nu fumezi.

Oamenii care respectă aceste reguli au un risc cu 82% mai mic de a muri de boli cardiovasculare și cu 65% mai mic de a muri de cancer.

Însă când vine vorba despre longevitate, cercetătorii sunt fascinați de așa-numitele „zone albastre”, unde numărul de oameni care trăiesc peste 80, 90 și chiar peste 100 de ani este mult peste medie.

Prima „zonă albastră” care a fost descoperită este regiunea Barbaglia, din insula italiană Sardinia, după care au urmat alte patru regiuni: Okinawa (Japonia), Icaria (Grecia), Loma Linda (California), peninsula Nicoya (Costa Rica).

Expertul Dan Buettner, care a scris o carte despre stilul de viață al oamenilor din „zonele albastre”, crede că obiceiurile simple sunt de preferat modelor din lumea occidentală, precum sucurile de fructe/legume sau alergatul intens.

Oamenii din „zonele albastre” beau o cafea dimineața și un pahar de vin roșu la masă, iar în timpul zilei fac plimbări lungi pe jos.

Ei nu sunt vegani, însă dieta lor este bazată pe alimente vegetale; carnea, peștele și brânzeturile sunt delicatese pe care nu le mănâncă în fiecare zi.

Și mai important, potrivit cercetărilor lui Buettner, este că oamenii din aceste comunități nu sunt preocupați doar de alimentele pe care le consumă, ci și de felul în care mănâncă și de bucuria unei mese alături de prieteni.

Ei fac parte din grupuri care trăiesc tihnit, din comunități religioase cu practici comune și din familii în care legăturile rămân puternice.

Astfel, oamenii longevivi au ceea ce japonezii numesc „ikigai”, un motiv pentru care merită să trăiești și să te ridici din pat în fiecare dimineață.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.