Cum să-ți protejezi copiii de efectele negative ale tehnologiei

Alex Enăşescu

Redactor

Puține lucruri îi fac pe oameni să devină mai defensivi decât discuțiile despre felul în care își cresc copiii.

Dezbaterea privind efectele tehnologiei asupra sănătății mentale a copiilor devine și mai dificilă fiindcă părinții se simt judecați și încearcă să se convingă reciproc că metoda lor este cea mai bună.

Majoritatea părinților își dau seama că e nevoie de anumite limite pentru timpul petrecut de copii în fața unui ecran, însă cercetările în acest domeniu sunt abia la început.

În lipsa unui ghid de bune practici, părinții își fac propriile reguli. Unii nu îi lasă pe copii să folosească telefoanele în timpul mesei, alții nu le cumpără un smartphone până în clasa a opta.

O femeie care a promovat beneficiile revoluției digitale folosește acum un seif pentru blocarea temporară a accesului copiilor ei la gadget-uri.

Există și părinți care preferă să evite regulile stricte, lăsându-i pe copii să se joace pe tabletă pentru a avea câteva momente de răgaz.

Totuși, dat fiind că aplicațiile și rețelele de socializare sunt construite să dea dependență prin exploatarea dopaminei din creier, atunci copiii sunt vulnerabili, iar părinții sunt datori să-i protejeze.

Responsabilitatea părinților este subminată de giganții IT precum Google și Facebook, care se pricep atât de bine să deturneze atenția utilizatorilor, încât părinții au ei înșiși dificultăți în folosirea moderată a tehnologiei.

Copiii tind să-și imite părinții mai mult decât să le asculte predicile moralizatoare, așa că nicio strategie de limitare a timpului petrecut în fața ecranelor nu va funcționa dacă părinții nu respectă principiile pe care încearcă să le impună copiilor.

De aceea, Academia Americană de Pediatrie propune un set de reguli pentru întreaga familie.

Pe baza studiilor existente, pediatrii americani recomandă:

În privința limitării timpului pe care copiii îl petrec zilnic în fața unui ecran, nu există un consens în rândul experților. Unii cred că limitele ar trebui fixate doar pentru conținutul pasiv, cum sunt videoclipurile, și că tipul activității contează mai mult decât durata în sine.

Însă un studiu masiv, la care au luat parte un milion de adolescenți, sugerează că aceștia sunt cu atât mai nefericiți cu cât petrec mai mult timp online, iar doza ideală este de o oră pe zi.

Adolescenții care își petrec majoritatea timpului liber pe internet au mai puțin timp pentru activități fizice, socializare în viața reală și plictiseală, care este esențială pentru dezvoltarea imaginației.

Însă mai important decât impunerea unor limite este ca părinții să înțeleagă cum funcționează tehnologia suficient de bine ca să le ofere copiilor o educație digitală solidă și să-i ferească de colțurile întunecate ale internetului.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.