Cum să te ferești de burnout

Alex Enăşescu

Redactor

Conceptul de burnout a fost introdus în anii ’70 de psihologul Herbert Freudenberger, care a asemănat o persoană epuizată cu o casă incendiată, care arată normal din afară, dar, de fapt, este pe dinăuntru.

Studii recente arată că burnout-ul este o combinație de epuizare, cinism și ineficacitate. Atunci când sarcinile de la serviciu depășesc resursele unui om, acesta ajunge să se simtă epuizat fizic și mental, ceea ce îl face să-și piardă motivația și să devină tot mai neglijent în munca sa. Și cu cât e mai epuizat, cu atât se simte mai singur.

Uneori, epuizarea este cauzată de cultura toxică de la locul de muncă. Nivelul de burnout în rândul angajaților este mai ridicat la companiile unde oamenii colaborează excesiv, își pierd timpul cu ședințe inutile și primesc mai multe responsabilități dacă își fac treaba bine.

Indiferent de cauze, burnout-ul apare când resursele unei persoane sunt consumate. Asta înseamnă că prevenirea acestor episoade depinde de felul în care ne protejăm. Iată câteva sfaturi ale specialiștilor:

Nu ignora semnalele corpului. Dacă ești atent la felul în care te simți când muncești, ai șansa de a interveni înainte să fie prea târziu. Oamenii care au o inteligență emoțională ridicată evită burnout-ul pentru că își dau seama când devin stresați și reușesc să controleze presiunea pe care o resimt.

Fă pauze regulate. Dacă te simți copleșit de volumul de muncă sau visezi să îți schimbi jobul, încearcă să-ți planifici pauzele mai riguros, înainte de a face alte schimbări mai drastice.

Ieși la plimbare mai des. Natura ajută organismul să se refacă mai repede de pe urma stresului. Timpul petrecut în natură restaurează creativitatea și limpezește mintea, oferind creierului un răgaz de la stimulii obișnuiți.

Pune deoparte telefonul în timpul liber. Tentația de a răspunde la emailuri după ce ai ajuns acasă este mare, însă n-ai cum să te odihnești dacă nu te deconectezi complet de problemele de serviciu.

Nu lucra în weekend și în vacanțe. Uneori ești nevoit să lucrezi în timpul liber pentru a termina un proiect, însă succesul pe termen lung vine din alternarea perioadelor de efort intens cu cele de recuperare.

*

Sfaturile de mai sus sunt bazate pe cercetări științifice, însă nu sunt valabile pentru toată lumea. Există și cazuri severe de burnout, în care oamenii se simt obligați să muncească în continuare, deși sunt epuizați.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Într-un eseu publicat în revista 1843, Josh Cohen explică de ce astfel de persoane au nevoie de ajutorul unui psihoterapeut:

Burnout-ul implică pierderea capacității de relaxare, de a nu face nimic. Această stare îl împiedică pe om să se bucure de plăcerile obișnuite − somnul, băile prelungite, plimbatul, prânzurile lungi, conversațiile divagante −, cele care induc calmul și mulțumirea. De aceea poate fi contraproductiv să recomanzi activități relaxante cuiva care se plânge că ceea ce nu poate face e tocmai să se relaxeze.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€