Cum s-au redefinit Universul, roboții și medicina în 2025. Cele mai importante 5 descoperiri științifice și evoluții tehnologice din anul care se încheie

Adrian Mihălțianu

Viața

18/12/2025

Anul 2025 pare a fi marcat de marșul tot mai abrupt al prostiei militante și vehemente, însă pentru cine nu-și petrece toată viața pe social media, în realitate omenirea a reușit să avanseze și în acest an în mai multe domenii.

Am selectat cinci evoluții care au marcat știința și tehnologia în anul care tocmai se încheie.

1. Universul prinde viață prin ochii celei mai mari camere foto din istorie, la Observatorul Vera C. Rubin din Chile

Camera foto a acestui observator inaugurat în 2025 este mare cât o mașină, are o rezoluție de 3.2 gigapixeli și abia ce a început să ne ofere o perspectivă uluitoare asupra Universului.

Scopul fundamental al acestui observator este să vadă cum se mișcă Universul. Deci nu doar că face fotografii de o rezoluție incredibilă, dar repetă observațiile asupra aceeași zone din cerul sudic de câteva ori pe săptămână, ceea ce permite crearea ulterioară de video-uri cu stelele în mișcare, fapt care ne va permite să înțelegem Universul în dinamica sa.

În prima imagine panoramică a unei părți de cer publicată de acest observator se pot observa nu doar câteva zeci de stele aflate în galaxia noastră, ci și milioane de galaxii mai apropiate sau mai îndepărtate de noi - unele sub forma unor puncte roșii aflate la miliarde de ani lumină, altele mai „apropiate”, la doar câteva milioane de ani lumină, expuse în toată splendoarea lor.

În anii care vin, această imagine urmează să se anime, iar noi să vedem cum se mișcă tridimensional toate aceste stele, în timp ce și noi ne deplasăm - cu Terra și sistemul solar - față de ele.

Același observator a reușit să detecteze deja mii de asteroizi și mai ales mișcarea lor prin „vecinătatea” Terrei, iar în următorii ani se estimează că va detecta milioane - fapt care va mări de circa 5 ori numărul asteroizilor cunoscuți și monitorizați.

În total, acest observator extrem de avansat va produce într-un an de cel puțin 10 ori mai multe imagini decât telescopul spațial Webb (JWST) și de cel puțin 100 de ori mai multe decât Hubble. Un adevărat salt uriaș pentru monitorizarea cerului.

2. Explozia AI: de la chatboți care trec testul Turing, la dezvrăjirea de pe final de an

Anul 2025 a fost cel în care s-au turnat sute de miliarde de dolari în industria emergentă a inteligenței artificiale. Suntem deja bombardați cu sute de imagini și video-uri create cu AI, unele dintre ele foarte greu de distins de realitate, dar impactul AI în viața noastră e diferit de așteptările de la început de an.

În martie 2025 se anunța că ChatGPT a trecut testul Turing - cel care ar trebui să facă distincția între un robot și un om. Răspunsurile ChatGPT 4.5 au fost imposibil de distins față de cele ale unui om în peste 70% din cazuri. Astăzi, cele mai folosite modele AI sunt, de fapt, LLM-uri - sisteme conversaționale capabile să „înțeleagă” întrebările puse de om și să răspundă într-un mod apropiat de limbajul natural uman.

Trei evoluții ne interesează: prima e venirea tare din spate a AI-ului Google: Gemini 3 a profitat de pe urma accesului uriaș al motorului de căutare Google la miliarde de site-uri web - este practic imposibil să interzici boților AI Google să prelucreze conținutul site-ului tău dacă vrei să fie indexat în continuare în motorul de căutare. Asta a oferit un avantaj clar față de ChatGPT, Grok sau Perplexity, însă lupta e departe de a fi decisă.

Au apărut asistenții AI în mai toate aplicațiile. În 90% din cazuri ei sunt pur și simplu inutili, dar deja influențează modul în care oamenii obțin informația: un rezumat AI prezentat de Google reduce la jumătate clickurile pe link-urile de unde Google a luat informația.

Efectele asupra ecosistemului informațional sunt devastatoare: două treimi dintre căutările pe Google s-au încheiat pe pagina pe care au primit un rezumat AI sau printr-o nouă întrebare către Google, iar nu prin click pe link-urile de unde a fost luată informația.

Asta a dus la prăbușirea traficului pe site-urile care organizau informația, în special în zonele de nișă: sănătate, lifestyle etc., dar și la o concentrare a traficului pe sursele principale din care Google își ia informația: Wikipedia, Reddit, YouTube. Cu alte cuvinte, primești mai puțină diversitate a surselor de informație și nu ești îndemnat să verifici critic rezumatul primit.

(P) Acest articol este susținut de Server Config. Partenerii noștri de la Server Config îți propun echipamente IT refurbished cu configurații solide, special create pentru mediul de afaceri. Sunt produse ale unor branduri ca Dell, HP, Lenovo, care arată foarte bine și funcționează excelent, la prețuri accesibile.

Cumpără smart produse IT refurbished impecabile care beneficiază de o perioadă de garanție de minim 24 Luni (3 Luni pentru bateriile de laptop), cu posibilitatea extinderii acestei perioade cu până la 60 de luni. Descoperă acum echipamentele IT refurbished potrivite pentru nevoie tale.

În fine, agenții AI sunt deja folosiți tot mai mult în zona corporatistă, atât pentru programare, cât și pentru automatizarea anumitor sarcini repetitive. Totuși, în timp ce 70–80% declară că „folosesc AI”, doar aproximativ 5–30% ajung la adopție cu adevărat matură, adică aplicații AI integrate în fluxurile de lucru la scară, nu doar pilot. O și mai mică parte din soluțiile AI sunt transferate pe roboți, deși aceștia apar tot mai des și mai capabili la târgurile de tehnologie.

Dezvrăjirea față de AI are loc și în privința creativității: o bună parte din albumele noi de pe marile aplicații de streaming sunt făcute cu AI, dar nu sunt marcate ca atare, ceea ce sufocă artiștii aflați la început de drum. De asemenea, companiile care au apelat la AI pentru reclamele lor au primit un feedback puternic negativ, ceea ce arată că oamenii știu să facă distincția între conținutul creativ uman și cel făcut pe repede-înainte cu ajutorul unui robot.

Ieșind din lumea LLM-urilor „creative”, anumite modele generative precum ESM3 au proiectat în 2025 proteine complet noi (de exemplu, un nou tip de proteină fluorescentă) care nu există în natură, dar funcționează în organisme vii. Acestea schimbă deja modul de descoperire a medicamentelor și a materialelor biologice, și permit trecerea de la „căutăm în natură” la „proiectăm ce avem nevoie” în bioinginerie.

3. Mașinile electrice câștigă teren și au o durată de viață similară sau chiar mai mare decât a celor pe combustie internă. Începe și revoluția sodiu-ion

La începutul anului, mulți comentatori arătau spre scăderea ușoară a înmatriculărilor de mașini auto din Europa ca semn că bula electricelor s-a dezumflat deja. Nimic mai fals, pentru că 2025 arată deja mult mai bine: în primele zece luni din an electricele au crescut cu +26,2% față de 2024 în UE, iar cota lor de piață din mașinile noi a ajuns la 16.4%.

Hibridele au sărit de o treime din piața mașinilor noi (34.6% din înmatriculări), în timp ce mașinile cu combustie internă au scăzut pentru prima oară sub 40% din piață (36.6%). Suntem încă departe de ținta de 90% mașini electrice din 2035 (scăzută de la 100%), dar reluarea creșterii e o veste extrem de bună. Iar situația din China e similară cu cea din Europa, cu accent chiar mai mare pe full electrice (circa 27% din piață).

Pe măsură ce mașinile electrice îmbătrânesc, aflăm tot mai multe date despre fiabilitatea lor reală, chiar dacă ele nu-i vor convinge pe sceptici. Conform mai multor studii de fiabilitate apărute pe parcursul lui 2025, electricele au o durată de viață estimată la 18.4 ani și 200.000 de kilometri, bateria păstrându-și 80% din capacitate și după 320.000 de kilometri. În realitate, acestea își pot păstra o parte majoră din capacitate și după un număr mult mai mare de kilometri, conform altor teste.

Lucrurile se schimbă și în privința bateriilor. Cel mai mare producător mondial de baterii pentru vehicule electrice, Contemporary Amperex Technologies (CATL), a început să furnizeze baterii sodiu-ion care vor fi integrate inițial în mașinile electrice low-cost și ca soluții de stocare.

Acestea oferă performanțe mai mici decât bateriile litiu-ion (densitate energetică cu 30% mai mică), dar la prețuri semnificativ mai reduse (cu circa 60% mai mici). În plus, bateriile sodiu-ion funcționează mai bine la temperaturi scăzute și nu sunt la fel de periculoase precum cele litiu-ion, iar la finalul utilizării pe mașini ele pot fi refolosite chiar mai bine pentru stocarea de energie pentru case sau instituții.

4. Editare genetică personalizată, remedii simple pentru menopauză și vaccinuri care vin cu beneficii secundare - doar câteva dintre descoperirile în medicină din 2025

Tot mai multe boli primesc răspunsuri personalizate. Anul acesta, medicii au folosit CRISPR-Cas9 ca să creeze un ADN customizat pentru un copil cu o boală metabolică rară, folosind nanoparticule lipidice pentru a livra instrucțiuni genetice în ficat. Rezultatul: o îmbunătățire semnificativă a sănătății și potențial o vindecare.

Alte trialuri CRISPR au arătat reduceri de 90% în proteinele cauzatoare de boli pentru amiloidoză și deficiențe genetice, cu aprobări FDA (în SUA) pentru terapii în anemie falciformă și talasemie. Au fost lansate și mai multe vaccinuri mRNA personalizate și terapii robotice asistate pentru cancere cervicale, hepatice și respiratorii.

Bufeurile de căldură ale femeilor aflate la menopauză au acum și un tratament care nu implică folosirea de hormoni: pastilele luate zilnic țintesc neuronii care reglează temperatura din hipotalamus, după ce oamenii de știință au descoperit că aceste celule nervoase sunt sensibile la fluctuațiile de estrogen din menopauză.

Mai multe studii arată și o legătură încă puțin înțeleasă între anumite vaccinuri și diminuarea semnificativă a anumitor afecțiuni. De exemplu, persoanele care au primit vaccinul pentru prevenirea zonei zoster și-au redus riscul de accident vascular cerebral cu 16% și de infarct cu 18%. Aceeași injecție reduce și șansele de a dezvolta demență cu până la o treime în următorii trei ani, au determinat alți cercetători.

În plus, persoanele cu cancer pulmonar și de piele avansat care au făcut un vaccin COVID-19 cu ARN mesager în primele trei luni de la începutul tratamentului cu imunoterapie au îmbunătățit răspunsul medicamentului la tumori.

Într-un context în care mișcarea anti-vaccin prinde tot mai mult avânt, în special în SUA, aceste noi studii ar trebui să ajute măcar parțial la restabilirea încrederii în tratamentele deja dovedite ca fiind salvatoare de vieți de mai bine de 100 de ani.

5. Cablurile de fibră optică cu miez gol sparg un plafon vechi de 40 de ani și pot transporta datele cu 45% mai rapid

De circa patru decenii, cablurile de fibră optică au rămas relativ neschimbate. Anul acesta, însă, cercetătorii britanici (evident) au anunțat că au inventat un tip de cablu de fibră optică cu un miez gol, în care fibra de sticlă este înlocuită cu aer și un sistem de membrane extrem de subțiri din sticlă, care ghidează fluxul de lumină de-a lungul cablului la viteze cu 45% mai rapide decât cele obținute prin miezul de fibră de sticlă.

În plus, semnalul rămâne puternic pe distanțe mai lungi, pierderile fiind mai mici cu 35%. Microsoft a început deja să testeze acest nou tip de cablu, iar dacă materialul va fi industrializat, el ar putea revoluționa masiv întregul internet și toate aplicațiile bazate pe el. Va mai dura o vreme până când aceste cabluri să fie produse pe scară largă, dar anul 2025 e considerat a fi unul de cotitură în privința tehnologiei.

Au fost și multe alte evenimente și descoperiri în privința științei și tehnologiei în 2025, inclusiv în privința fuziunii nucleare, a computerelor cuantice și a roboticii, pentru că lumea științei nu este guvernată, din fericire, de politicieni și gloatele care îi urmează. Într-un articol viitor vom vedea ce ne așteaptă în 2026.